Expoziție formată din relicve ale regimului comunist, în martie, la Muzeul Municipal Dej

loading...

Muzeul Municipal Dej exponat

În perioada 2- 31 martie, Muzeul Municipal Dej organizează pentru publicului vizitator o expoziție formată din relicve ale regimului comunist și ale trecerii lui Gheorghe Gheorghiu Dej prin orașul de la confluența Someșurilor. Prezentarea exponatului lunii martie va avea loc luni, 2 martie, la ora 11.

Expoziția are în centru un exponat inedit și interesant: Diploma de CETĂȚEAN DE ONOARE al orașului Dej acordată de primarul Homorodeanu Ștefan, în anul 1947, lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Ministrul Industriei și Comerțului, domiciliat în București, conform dispozițiunilor art. 31 din Regulamentul Legii administrative și art. 16 din Regulamentul nr. 4 pentru aplicarea legii Nr. 235/1947, publicat în Monitorul Oficial nr. 124 din 4 iunie 1947. În Diplomă se justifică acordarea ei: ,,pentru serviciile mari aduse Țării, poporului și locuitorilor acestui oraș”.

În 18 martie 2015 se împlinesc 50 de ani de la moartea liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej. Pentru români Gheorghe Gheorghiu Dej a rămas simbolul instaurării regimului comunist în România, pentru dejeni este şi liderul comunist care şi-a adăugat la numele său numele oraşului Dej. Pentru generaţia tânără această apropiere între orașul nostru și numele liderului creează confuzie şi de aceea trebuie aruncată o rază de lumină asupra biografiei sale.

Gheorghe Gheorghiu s-a născut în 8 noiembrie 1901, la Bârlad, într-o familie săracă. De-a lungul tinereţii a avut mai multe slujbe, muncitor la o fabrică de cherestea, la o ţesătorie, la nişte meşteri dogari. În cele din urmă s-a calificat în meseria de electrician în localitatea Comăneşti, unde s-a lovit de greutăţile vieţii muncitoreşti, fapt care l-a motivat să se înscrie în sindicat şi să participe la greva generală din 1920. Mai târziu s-a angajat la Atelierele CFR din Galați. În anul 1930 s-a înscris în Partidul Comunist și a avut parte de prima arestare în momentul organizării unor greve. În 15 august 1931 Direcţia Generală a C.F.R l-a transferat disciplinar la Atelierele C.F.R. din oraşul Dej sub acuzaţia de „agitaţie comunistă”.

Odată ajuns la Dej, Gheorghe Gheorghiu a continuat să desfăşoare aceeaşi activitate sindicală susţinută ca şi până atunci, reuşind să câştige în scurt timp încrederea ceferiştilor locali. La întrunirile sindicaliştilor era de departe cel mai activ, criticând continuu conducerea sindicatului pentru reacţia mult prea „moale” faţă de deteriorarea situaţiei ceferiştilor. În anii în care a  trăit la Dej s-a folosit de un nume conspirativ, dar a dus o viaţă normală, fiind foarte sociabil şi a locuit într-o casă de peste râul Someş, din zona târgului de animale. Dat în  filaj de către Siguranţa  Statului (Serviciile Secrete) tot timpul se ştia unde se află, cu cine se întâlneşte şi ce face. Cu toată supravegherea, a format în oraş o celulă a comuniştilor din rândul muncitorilor şi a lucrătorilor feroviari din cadrul Depoului  Dej unde a lucrat şi el. Interesant că tot în această perioadă, viitorul torţionar şi şef al securităţii Briceag, a venit şi el la Dej, unde s-a angajat calfă la croitoria din oraş.

După plecarea din oraşul Dej, Gheorghe Gheorghiu împreună cu alţi lideri ai muncitorilor feroviari a organizat demonstraţia şi greva de la Atelierele CFR Griviţa Bucureşti din ianuarie-februarie 1933. Această grevă organizată de comunişti s-a terminat cu violenţe grave, după ce muncitorii au atacat forţele de ordine, câţiva dintre aceştia au fost împuşcaţi. Cu această ocazie este din nou arestat şi condamnat la 12 ani de muncă silnică, după procesul de la Craiova şi astfel, va rupe orice legătură cu oraşul Dej.

În 9 august 1944, Gheorghe Gheorghiu-Dej a evadat din închisoarea din Târgu-Jiu, iar în anul 1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al Partidului Comunist Român şi membru în guvernul condus de generalul Rădescu. Până în anul 1952, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost unul dintre membrii grupului care a condus România comunistă, apoi a reuşit să îşi elimine rivalii şi să rămână dictatorul României până la moartea sa, în anul 1965.

loading...
Categorii: Social-Cultură

Despre autor

Răzvan Căucean

Jurnalist www.dej24.ro - Știri din Dej | Scriem istoria zi de zi

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată.
Câmpurile necesare sunt marcate cu*