Conectează-te cu noi

Social-Cultură

Expoziție formată din relicve ale regimului comunist, în martie, la Muzeul Municipal Dej

Publicat acum

pe

Muzeul Municipal Dej exponat

În perioada 2- 31 martie, Muzeul Municipal Dej organizează pentru publicului vizitator o expoziție formată din relicve ale regimului comunist și ale trecerii lui Gheorghe Gheorghiu Dej prin orașul de la confluența Someșurilor. Prezentarea exponatului lunii martie va avea loc luni, 2 martie, la ora 11.

Expoziția are în centru un exponat inedit și interesant: Diploma de CETĂȚEAN DE ONOARE al orașului Dej acordată de primarul Homorodeanu Ștefan, în anul 1947, lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Ministrul Industriei și Comerțului, domiciliat în București, conform dispozițiunilor art. 31 din Regulamentul Legii administrative și art. 16 din Regulamentul nr. 4 pentru aplicarea legii Nr. 235/1947, publicat în Monitorul Oficial nr. 124 din 4 iunie 1947. În Diplomă se justifică acordarea ei: ,,pentru serviciile mari aduse Țării, poporului și locuitorilor acestui oraș”.

În 18 martie 2015 se împlinesc 50 de ani de la moartea liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej. Pentru români Gheorghe Gheorghiu Dej a rămas simbolul instaurării regimului comunist în România, pentru dejeni este şi liderul comunist care şi-a adăugat la numele său numele oraşului Dej. Pentru generaţia tânără această apropiere între orașul nostru și numele liderului creează confuzie şi de aceea trebuie aruncată o rază de lumină asupra biografiei sale.

Gheorghe Gheorghiu s-a născut în 8 noiembrie 1901, la Bârlad, într-o familie săracă. De-a lungul tinereţii a avut mai multe slujbe, muncitor la o fabrică de cherestea, la o ţesătorie, la nişte meşteri dogari. În cele din urmă s-a calificat în meseria de electrician în localitatea Comăneşti, unde s-a lovit de greutăţile vieţii muncitoreşti, fapt care l-a motivat să se înscrie în sindicat şi să participe la greva generală din 1920. Mai târziu s-a angajat la Atelierele CFR din Galați. În anul 1930 s-a înscris în Partidul Comunist și a avut parte de prima arestare în momentul organizării unor greve. În 15 august 1931 Direcţia Generală a C.F.R l-a transferat disciplinar la Atelierele C.F.R. din oraşul Dej sub acuzaţia de „agitaţie comunistă”.

Odată ajuns la Dej, Gheorghe Gheorghiu a continuat să desfăşoare aceeaşi activitate sindicală susţinută ca şi până atunci, reuşind să câştige în scurt timp încrederea ceferiştilor locali. La întrunirile sindicaliştilor era de departe cel mai activ, criticând continuu conducerea sindicatului pentru reacţia mult prea „moale” faţă de deteriorarea situaţiei ceferiştilor. În anii în care a  trăit la Dej s-a folosit de un nume conspirativ, dar a dus o viaţă normală, fiind foarte sociabil şi a locuit într-o casă de peste râul Someş, din zona târgului de animale. Dat în  filaj de către Siguranţa  Statului (Serviciile Secrete) tot timpul se ştia unde se află, cu cine se întâlneşte şi ce face. Cu toată supravegherea, a format în oraş o celulă a comuniştilor din rândul muncitorilor şi a lucrătorilor feroviari din cadrul Depoului  Dej unde a lucrat şi el. Interesant că tot în această perioadă, viitorul torţionar şi şef al securităţii Briceag, a venit şi el la Dej, unde s-a angajat calfă la croitoria din oraş.

După plecarea din oraşul Dej, Gheorghe Gheorghiu împreună cu alţi lideri ai muncitorilor feroviari a organizat demonstraţia şi greva de la Atelierele CFR Griviţa Bucureşti din ianuarie-februarie 1933. Această grevă organizată de comunişti s-a terminat cu violenţe grave, după ce muncitorii au atacat forţele de ordine, câţiva dintre aceştia au fost împuşcaţi. Cu această ocazie este din nou arestat şi condamnat la 12 ani de muncă silnică, după procesul de la Craiova şi astfel, va rupe orice legătură cu oraşul Dej.

În 9 august 1944, Gheorghe Gheorghiu-Dej a evadat din închisoarea din Târgu-Jiu, iar în anul 1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al Partidului Comunist Român şi membru în guvernul condus de generalul Rădescu. Până în anul 1952, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost unul dintre membrii grupului care a condus România comunistă, apoi a reuşit să îşi elimine rivalii şi să rămână dictatorul României până la moartea sa, în anul 1965.

Social-Cultură

ÎPS Andrei, prezent în Parohia Sărata din cadrul Protopopiatului Ortodox Român Dej – FOTO

Publicat acum

pe

Duminică, 19 noiembrie, ÎPS Andrei a fost prezent în mijlocul credincioșilor din Parohia Sărata, Protopopiatul Dej.

Ierarhul a fost întâmpinat la ora 9:30 de preoți și credincioși, iar de la ora 10:00 a oficiat, în biserica parohială, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din care a făcut parte consilierul bisericesc, pr. dr. Cristian Baciu, consilierul pe probleme de misiune și protocol, arhid. Claudiu Grama și protopopul Dejului, părintele Ioan Buftea.

După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a rostit cuvântul de învățătură în cadrul căruia a vorbit credincioșilor despre modul responsabil de a chivernisi averea și despre cele două patimi impregnate în societatea contemporană: iubirea de avere și iubirea de plăcere:

Dorind oamenii să petreacă în desfătări, într-o viață de huzur, au nevoie de bunuri materiale, au nevoie de avere. Așa că, iubirea de plăcere și iubirea de avere sunt prezente peste tot. Ori Domnul Hristos, în Evanghelie, ne zice: Vedeți și păziți-vă de toată lăcomia căci viața cuiva nu stă în prisosul avuțiilor sale. Iubirea de avere și iubirea de plăcere, considerate doar din punct de vedere omenesc, dacă ne-ar aduce fericirea, încă ar însemna ceva. Dar, să știți iubiți frați și surori, că nici averea și nici plăcerea nu-l fac pe om fericit!”, a spus Mitropolitul Clujului.

Potrivit părintelui paroh Andrei Misaroș, în cadrul liturgic, copiii care frecventează cursurile școlii parohiale „Angels”, au susținut un micro-recital de colinde și a fost lansată revista parohială „Lumina satului”. În același cadru festiv a fost lansat și un CD cu colinde interpretate de copii din parohie.

După terminarea Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a binecuvântat lucrările realizate la casa parohială, care a suferit un incendiu la începutul anului. Pentru activitatea rodnică desfășurată în cadrul parohiei, părintele paroh Andrei Misaroș a fost distins astăzi de Înaltpreasfințitul Andrei cu rangul de sachelar, care prevede dreptul de a purta brâu albastru. De asemenea, toți cei care s-au implicat în lucrările de renovare a casei parohiale și deasemenea cei care se implică în mod activ în viața parohiei au primit din partea chiriarhului locului diplome de aleasă cinstire.

Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de teologi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

Istoricul Parohiei Ortodoxe Sărata

Satul Sărata este unul din cele cinci sate care alcătuiesc Comuna Panticeu din Judeţul Cluj.

În anul 1795 este menţionată în „Cartea de aur” o primă biserică aşezată la intrarea în sat dinspre Panticeu în zona numită „Dos”ca fiind foarte veche. La numai un an 1796 este menţionată o altă biserică, probabil prima din cauza vechimii nu mai putea folosită, pe locul numit „Faţă” în care s-a slujit până anul 1950 când s-a început construcţia actualei biserici la care o mare parte din materialele lemnoase folosite au fost de la biserica de pe „Faţă”.

Ridicarea actualei biserici, de cărămidă, cu tot cu tencuielile interioare şi exterioare s-a desfăşurat între anii 1950-1956, fiind construită sub formă de navă cu o singură turlă.

La data de 21 octombrie 1956 Biserica a fost sfinţită de către Pre Sfinţitul Episcop Nicolae Colan, preot paroh fiind Bercaru Nicolae.

Între anii 1974-1976 păstoreşte părintele Bora Augustin, când se pictează Biserica şi se fac o serie de lucrări iar la dat de 28 septembrie 1975 Înalt Preasfinţitul Episcop Teofil Herineanu săvârşeşte resfinţirea sfântului locaş.

În data de 15.06.2000 un incendiu mistuie întreg interiorul Bisericii, astfel că începe o etapă foarte dificilă pentru cei 120 de credincioşii ai satului Sărata, păstoriţi de preotul Alin Fărcaş

Perioada cuprinsă între anii 2000-2003 este o perioadă de muncă asiduă, când se reface întreg interiorul cât şi exteriorul Bisericii.

Pictura deosebită este realizată în tehnica tempera de către pictorul Ivăncuş Ioan cu soţia Aurica, din localitatea Ciceu-Mihăieşti.

Iconostasul a fost sculptat din lemn de stejar de meşterul Moldovan Vasile din Gherla, totodată s-a dotat biserica cu tot ce este necesar fiind gata pentru resfinţire.

Preasfinţitul Irineu Bistriţeanul săvârşeşte slujba de resfinţire, la data de 11 mai 2003.

În prezent, Parohia Ortodoxă Sărata numără 170 de credincioşi adulţi, dintre care peste 50 de persoane sunt de etnie rromă, 25 de copii români şi peste 100 de copii rromi.

Continuă să citești

Social-Cultură

Chef-ul dejean Emanuel Mocan a câștigat “Arena Bucătarilor” 2017 – FOTO

Publicat acum

pe

JOS PĂLĂRIA! | Chef-ul dejean Emanuel Mocan a câștigat competiția de gătit “Arena Bucătarilor” 2017, poate cel mai important concurs destinat gastronomilor din România.

Actul final al celei de-a noua ediții a competiției de gătit deschisă bucătarilor profesioniști, „Arena Bucătarilor”, a avut astăzi în București.

În finala întrecerii “Arena Bucatarilor” s-au calificat opt concurenți, toți bucătari profesioniști. Este vorba despre Vasilica Marinica Bejenaru (Restaurant Coresi Business Lunch – Brașov), Roxana Blenche (La Strada Bistronomie – Brașov), Gheorghe Bulbuc (Restaurant Chef Galerie Iași), Emanuel Mocan (Meron Victoriei – București), Daniel Nistor (Kasho Lounge – Brașov), Gheorghe Rusu (Restaurant Boema – Bacău), Laszlo Szabolcs (Gio San’tu Pub – București) și Cesar Alonso Velasquez Baez (5ensi – București).

Anul acesta, marele premiu a fost câștigat de chef-ul dejean Emanuel Mocan. Ca urmare a rezultatului obținut, fostul elev al Colegiului Național “Andrei Mureșanu” va participa anul viitor la competiția internațională “Les Chefs en Or” din Paris (Franța), acolo unde va reprezenta România.

Vă reamintim, din 2010, Selgros organizează și găzduiește competiția “Arena Bucatarilor”, concurs destinat gastronomilor din România. Devenită deja tradiţie, întrecerea culinară își propune să premieze priceperea și măiestria celor mai pasionați chefi care demonstrează juriului, prin tehnici ingenioase de preparare a bucatelor, că merită unul dintre premiile puse în joc.

Știre în curs de actualizare…

Continuă să citești

Social-Cultură

Galeria de Artă Dej a găzduit ieri „Anuala Artiștilor Plastici Dejeni” – FOTO

Publicat acum

pe

Galeria de Arta a Municipiului Dej a găzduit ieri după-amiază, cu începere de la ora 17:00, o nouă ediție a „Anualei Artiștilor Plastici Dejeni”, prin deschiderea unei expoziții colective a celor mai cunoscuți artiști profesioniști din municipiu.

Ajunsă la cea de-a 39-a ediție, „Anuala Artiștilor Plastici Dejeni” a adus în fața iubitorilor de artă lucrări creative, originale și pline de culoare.

La acest eveniment au răspuns „prezent” numeroase oficialități locale, în frunte cu primarul Morar Costan, viceprimarul Teodora Muncelean, mai mulți consilieri locali, artiști, oameni de cultură, dar și zeci de iubitori de frumos.

Această ediție a „Anualei Artiștilor Plastici Dejeni” a fost marcată și de lansarea volumului „Catalogul cărților poștale dejene”, inventariate de profesor Sorin Borodi.

Evenimentul a fost prezentat de profesorii Constantin Albinetz și Ioan Mureșan.

Expoziția rămâne deschisă publicului…

Continuă să citești

Social-Cultură

Familia Cristea din Dej va investi 20 de milioane de euro pentru extinderea ARC PARC

Publicat acum

pe

Parcul industrial Arc din Dej, fondat în 2005 de către antreprenoarea Adri­ana Cristea, are planuri de investiţii de 20 de milioane de euro în perioada 2017-2020 pentru realizarea unui incubator de afaceri şi produc­ţie, de clă­diri adminis­tra­ti­ve, can­ti­nă, lo­cuinţe de ser­viciu şi ame­na­jarea de spaţii verzi, scrie ZF.ro.

Parcul industrial Arc, cu o su­pra­faţă totală de 40 de hec­ta­re, este primul parc in­dustrial privat din judeţul Cluj şi al doliea ca mărime din judeţ, după parcul industrial Tetarom.

Avem un plan de investiţii de 20 de milioane de euro pentru reali­zarea unui incubator de afaceri şi pro­duc­ţie, de clădiri administrative, cantină, lo­cu­­­inţe de serviciu şi ame­na­jarea de spa­ţii verzi. Investiţia va fi făcută din resurse proprii, dar vor exista şi fon­duri atrase“, a spus Georgiana Pri­cop, director de dez­voltare al par­cu­lui industrial Arc, pentru sursa citată.

În cadrul parcului industrial se află 19 companii rezidente, care ocu­pă circa 40% din suprafaţa totală dis­po­nibilă. Acestea au realizat in­ves­tiţii de 40 mil. euro şi au creat 1.800 de noi lo­curi de muncă.

 

Sursa – ZF.ro

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...
loading...

Tu ai dat LIKE?

Articole populare