În 2016 numărul urgențelor a fost cu 8% mai mare față de anul anterior. Județul Cluj, în top

În anul 2016, activitatea Inspectoratul General pentru Situații de Urgență s-a axat pe îndeplinirea obiectivelor instituționale subsumate salvării vieții și asigurării protecției comunităților.

Consolidarea segmentului preventiv, armonizarea și asanarea legislației incidente din domeniul prevenirii situațiilor de urgență, îmbunătățirea tacticilor, tehnicilor și procedurilor de acțiune, concomitent cu asigurarea unei dotări performante prin accesarea de fonduri europene, organizarea structurală a instituției au fost principalele linii de acțiune care au asigurat creșterea performanței instituționale, elemente destinate asigurării climatului de securitate la nivelul comunităților, salvării semenilor aflați în dificultate și mobilizării resurselor și tehnicii necesare eficientizării misiunilor specifice.

Acest efort instituțional a vizat creșterea gradului de siguranță a cetățeanului și asigurarea unei protecții mai bune a comunităților în condițiile unei creșteri cantitative și calitative a acțiunilor, dar și a exigenței cetățenilor manifestată față de activitatea instituției. Complexitatea, intensitatea și dinamismul situațiilor de urgență au impus o adaptare rapidă a personalului pe cele trei paliere esențiale de activitate: prevenire, pregătire pentru intervenție și răspuns.

Pe parcursul anului 2016, la nivel național au fost înregistrate 429.003 urgențe (în medie 1.175 pe zi), în creștere cu 8% față de anul 2015, în special ca urmare a creșterii solicitărilor de răspuns pentru prim ajutor medical calificat.

Pentru gestionarea acestora, unităților subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență le-au fost atribuite, prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență — 112, 933.622 apeluri de urgență, cu o medie de 2.558 apeluri/zi ceea ce reprezintă aproape 15% din totalul apelurilor reale transferate agențiilor specializate de intervenție. În medie, fiecare dispecer a gestionat 31 de apeluri de urgență pe zi.

Comparativ cu anul 2006, se constată o creștere de 15 ori a numărului apelurilor transferate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, de la 63.972 la 933.622, fiind înregistrată, în același timp, și o creștere semnificativă a ponderii apelurilor reale alocate instituției noastre, de la 2,62% în anul 2006 la 14,88% în anul 2016.

Din numărul total al urgențelor înregistrat la nivel național, 421.804 au fost gestionate de către serviciile profesioniste pentru situații de urgență, cu o medie zilnică de 1.155 intervenții, cele mai multe fiind efectuate de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență București — Ilfov — 86.143. În urma misiunilor derulate în cooperare cu celelalte componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență (poliție, jandarmi, poliție de frontieră, unități ale Ministerului Apărării Naționale) au fost salvate 8.406 persoane (7.130 adulți și 1.276 copii) și protejate bunuri în valoare de peste 2,73 miliarde lei.

În funcție de tipurile situațiilor de urgență, echipajele de salvatori au intervenit la 359.975 solicitări de asistență medicală de urgență și descarcerare (84% din totalul intervențiilor), 27.804 incendii — 6,5%, 16.111 acțiuni pentru protecția comunităților — 3,7%, 8.787 asistență persoane — 2% și 16.326 alte situații de urgență — 3,8%.

Serviciile mobile de urgență, reanimare și descarcerare (SMURD) au acționat, în medie, la 987 cazuri pe zi, acordând prim-ajutor și asistență medicală de urgență unui număr de 336.544 adulți și 34.857 copii, pentru următoarele afecțiuni: medicale generale — 46%, traumatisme — 26%, boli cardiace — 6%, afecțiuni neurologice-psihiatrice — 6%, prim-ajutor la accidente rutiere — 5%, intoxicații — 5%, precum și alte afecțiuni — 6%.

Față de anul 2015, numărul cazurilor de urgență la care au participat echipajele SMURD a crescut cu 6%.

Timpul mediu de răspuns al echipajelor SMURD a fost de 11 minute, menținându-se constant față de anul precedent.

Cele mai multe intervenții SMURD au fost efectuate de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență București — Ilfov — 75.434 (aproximativ 21% din total), urmat de inspectoratele pentru situații de urgență ale județelor Mureș — 18.571 (5%), Cluj — 13.804 (4%) și Sibiu — 12.764 (4%).

De menționat este și faptul că activitățile de medicină la dezastre derulate în anul precedent au vizat creșterea capacității de intervenție prespitalicească și dezvoltarea pregătirii personalului paramedical.

În cele 13 centre de pregătire/formare, existente la nivel național, au fost instruiți, în acordarea primului ajutor calificat, descarcerare și salvare, 750 cursanți (724 subofițeri operativi din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență și 26 persoane din cadrul altor instituții abilitate prin lege să desfășoare activități în domeniul asistenței medicale de urgență).

De asemenea, în centrele de formare/pregătire paramedici au fost pregătite, în acordarea primului ajutor de bază, 553 de persoane, dintre care 494 din unitățile proprii și 59 din alte structuri.

Totodată, în domeniul primului ajutor calificat și descarcerare — extindere competențe, au fost pregătite 1.330 de persoane, 1.329 dintre acestea fiind din cadrul unităților subordonate IGSU.

Referitor la stadiul de operaționalizare SMURD, acesta funcționează pe întreg teritoriul național, media zilnică a resurselor aflate în intervenție fiind de 292 echipaje de prim ajutor calificat, 27 echipaje de terapie intensivă mobilă și 8 echipaje de terapie intensivă neo-natologică.

Totodată, în anul 2016 au fost operaționalizate 11 noi puncte de lucru cu echipaje de prim-ajutor calificat (8 permanente și 3 temporare), în zece județe (Arad, Maramureș, Cluj, Brașov, Suceava, Bacău, Buzău, Tulcea, Călărași și Argeș).

Operaționalizarea punctelor de prim-ajutor ale pompierilor SMURD în cinci dintre stațiunile litoralului românesc, pe toată perioada sezonului estival, și-a dovedit pe deplin utilitatea. Intervenția promptă și profesionalismul paramedicilor aflați pe plajele din Mamaia, Eforie, Costinești și Jupiter au asigurat primul ajutor calificat pentru mii de turiști și au reușit salvarea de la înec a persoanelor aflate în dificultate.

Cele 27.804 incendii (în medie 76 pe zi) înregistrate la nivel național s-au manifestat în procent majoritar la vegetație uscată (40%), locuințe (24%) și anexe gospodărești (9 %), cele mai multe dintre acestea fiind produse în regiunea București-Ilfov și în județele Constanța, Teleorman, Dolj și Olt.

Din totalul acestora, 26% au fost provocate, în principal, de exploatarea echipamentelor electrice defecte sau improvizate, 17% din cauza coșurilor de fum defecte sau necurățate, 14% de utilizarea focului deschis, 9% acțiunilor intenționate și 7% mijloacelor de încălzire defecte sau improvizate.

În urma acestora, 258 persoane au decedat, iar alte 659 au suferit diferite traume.

Timpul mediu de răspuns în cazul acestui tip de risc a fost de 13 minute, în scădere cu un minut față de anul precedent.

În anul 2016, au fost înregistrate 6.803 incendii la locuințe, în medie 19 locuințe fiind afectate zilnic de incendii, situație ce determină continuarea eforturilor asupra intensificării acțiunilor proactive, responsabilizării cetățenilor asupra riscurilor la care se expun în cazul nerespectării măsurilor și regulilor de prevenire a incendiilor și atragerii partenerilor instituționali care să promoveze mesajele destinate culturii preventive.

Activitățile de prevenire au fost intensificate pe parcursul anului trecut, astfel încât, la nivel național, au fost derulate 67.525 controale, în creștere cu 13% față de anul 2015. Acestea au condus la identificarea a 229.090 deficiențe, peste 48.500 fiind înlăturate operativ pe timpul derulării activităților în teren. Pentru încălcările la normele specifice s-au aplicat 19.723 amenzi, în cuantum de 40.329.387 lei și 139.461 avertismente.

În domeniul de referință, au fost emise 12.086 avize și autorizații de securitate la incendiu și protecție civilă, 11.588 (96%) reprezentând numărul avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu. De remarcat este faptul că solicitările pentru obținerea acestor acte administrative, adresate structurilor de specialitate din cadrul inspectoratelor județene pentru situații de urgență și ale București — Ilfov, au înregistrat o creștere semnificativă față de anul 2015, respectiv de 49%, precum și de 65% față de anul 2014.

De asemenea, acțiunile preventive au vizat și derularea exercițiilor de alarmare și evacuare în situații de urgență, precum și instruirea personalului angajat, în scopul formării unei conduite preventive în cazul producerii unor situații de urgență. În acest sens, pe parcursul anului trecut au fost desfășurate și organizate 41.049 de exerciții, în 79% dintre acestea fiind exersat modul de comportare în cazul producerii unui incendiu, precum și 87.761 instruiri, majoritatea fiind destinate cunoașterii și respectării regulilor de prevenire a incendiilor.

O prioritate instituțională în domeniul preventiv a constituit-o acordarea asistenței tehnice de specialitate, pe parcursul anului trecut fiind derulate peste 39.000 de astfel de activități pentru construcțiile care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu.

De asemenea, modificările legislative survenite în domeniu au avut impact pozitiv în creșterea gradului de securitate a cetățenilor, dar și în recunoașterea și întărirea autorității de stat a instituției.

În susținerea debirocratizării și pentru facilitatea comunicării informațiilor de interes pentru populație, au fost identificate soluții pentru proiectarea unei aplicații informatice, ușor de accesat și de utilizat, ce furnizează rapid răspunsuri legate de condițiile de avizare — autorizare și stabilește documentația necesară pentru obținerea acestor acte administrative.

Totodată, dezvoltarea culturii preventive a reprezentat o cerință esențială în îndeplinirea dezideratului de creștere a protecției cetățeanului, care s-a concretizat prin continuarea proiectelor inițiate anterior cu partenerii instituționali, mesajul preventiv fiind popularizat și multiplicat în rândul tuturor categoriilor de public.

Astfel, sunt în curs de derulare campaniile naționale de informare și conștientizare a cetățenilor: ‘R.I.S.C. — Siguranța NU e un joc de noroc!’, având ca obiectiv reducerea numărului incendiilor generate de coșurile de fum, ‘R.I.S.C. — Mai bine previi, decât să nu fii!’, destinată adoptării unei atitudini proactive, prin sensibilizarea opiniei publice în vederea montării detectoarelor de incendiu în locuințele proprii, precum și campania ‘Nu tremur la cutremur’, ce are ca obiectiv principal informarea și educarea cetățenilor cu privire la modalitățile și regulile de comportare ce trebuie respectate înainte, în timpul și după producerea unui seism.

Începând cu luna mai a anului trecut, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a demarat, la nivel național, campania de voluntariat intitulată ‘Salvator din pasiune’. Derulat în premieră pentru instituția noastră, pompierilor salvatori li s-au alăturat peste 700 de voluntari în situații de urgență.

După parcurgerea unor programe de pregătire, activitățile derulate de voluntari alături de efectivele inspectoratului general au constat în participarea la misiunile de intervenție, utilizarea noțiunilor de bază în acordarea primului ajutor calificat, implicarea în acțiunile de ajutor umanitar și în cele de popularizare a mesajului preventiv.

Interesul crescut pe care cetățenii l-au manifestat încă de la lansarea acestui proiect, a condus la reanalizarea posibilităților instituționale și identificarea soluțiilor care să permită continuarea acestei campanii pe parcursul anului 2017.

Viabilitatea planurilor și procedurilor de intervenție, precum și profesionalismul salvatorilor au fost testate și consolidate în cele peste 3.000 de exerciții naționale și internaționale derulate. Exercițiul SEISM 2016 a reprezentat cea mai amplă acțiune de mobilizare a resurselor umane și materiale din ultimii 25 de ani, organizată pentru verificarea concepției naționale de răspuns în caz de dezastru și testarea interoperabilității structurilor și instituțiilor implicate în acțiunile de răspuns.

Din punct de vedere al resurselor umane, posturile existente în organigrama IGSU și structurile subordonate sunt încadrate în proporție de 91%. Una dintre problemele cu care încă se confruntă instituția noastră o constituie îmbătrânirea graduală a efectivelor și pierderile de personal, care s-au cifrat la peste 1.100 de ieșiri din sistem în anul 2016.

Nevoia de eficientizare și optimizare structurală a determinat în anul 2016 parcurgerea de către instituția noastră a unui amplu proces de reorganizare, menit să asigure o mai bună funcționalitate și o consolidare a rolului și responsabilităților IGSU în raport cu nevoia și așteptările publicului. Acest proces a presupus, printre altele, integrarea segmentului preventiv cu cel operativ, întărirea capacității de atragere a proiectelor europene și redimensionarea altor structuri de specialitate.

Cum orice acțiune performantă presupune suport, eforturile instituționale au fost orientate în tot cursul anului 2016 și pentru atragerea fondurilor necesare dotării efectivelor cu echipamente și tehnică performantă, care să acopere riscurile gestionate și să asigure protecția personalului la intervenție. S-au urmărit acoperirea deficitului de autospeciale, utilaje și echipamente, completarea și înlocuirea celor uzate sau cu norma de funcționare depășită, precum și perfecționarea sistemului de pregătire a personalului.

Pentru asigurarea caracterului multidisciplinar al tehnicii de intervenție, acțiunile de dotare au fost concepute prin integrarea în sisteme containerizate, astfel încât mobilitatea resurselor să poată fi realizată în timp scurt și cu cheltuieli minime de transport

Sumele importante atrase de IGSU din fonduri europene pentru dotarea cu mijloace de intervenție și tehnică performante, precum și revizuirea ori proiectarea concepțiilor integrate de răspuns au contribuit în mod cert la eficientizarea modului de îndeplinire a misiunilor.

Acest efort va continua și în acest an, ținând cont că îndeplinirea condiționalității ex-ante, confirmată recent de către Comisia Europeană, garantează accesul instituției noastre la liniile de finanțare pentru continuarea programelor de dotare și susținerea celor inițiate anterior. În consecință, 80 de milioane de euro este suma de care IGSU va beneficia pentru dotarea subunităților operative cu mijloace specifice de intervenție la incendii de pădure, inundații, dezastre, dar și pentru crearea unor poligoane și centre de pregătire destinate personalului.

Un aspect marcant pentru domeniul afacerilor europene și relațiilor internaționale l-a constituit reprezentarea pe care România a avut-o în mediul extern, prin mandatarea unui ofițer IGSU la coordonarea echipei de protecție civilă constituită pentru evaluarea pagubelor, coordonarea asistenței internaționale și facilitarea direcționării judicioase a ajutoarelor către populația afectată de manifestarea uraganului Matthew, în Republica Haiti.

În același domeniu, în anul 2016 s-a consolidat poziția României în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene și a fost adoptat cadrul legal pentru participarea la misiunile de asistență internațională, cu experți și tehnică de intervenție, în cadrul Capacității Europene de Răspuns la Urgență (ERCC) — ansamblul voluntar (Voluntary Pool), pentru perioada 2016-2020.

În prezent, România deține, prin IGSU, o echipă medie de căutare-salvare urbană, RO-USAR, certificată INSARAG și derulează proceduri pentru notificarea altor module 0 intervenție subsumate Mecanismului European de Protecție Civilă.

Eforturile care se fac pe această linie în țara noastră se armonizează cu direcțiile de acțiune ale celorlalte state UE, beneficiile standardizării europene a resurselor fiind astfel garantate.

Pentru anul 2017, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și-a stabilit ca principal deziderat punerea în aplicare a Planului de Acțiuni pentru implementarea Strategiei de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru perioada 2016 — 2025, al cărei obiectiv fundamental îl constituie consolidarea și dezvoltarea instituțională în scopul creșterii capacității operaționale și de răspuns, reducerii impactului efectelor situațiilor de urgență asupra comunităților și îmbunătățirii calității misiunilor executate în folosul populației.