Conectează-te cu noi

Recomandări

PORTRET DE MILITAR. Subofițer Cătălişan Flore Alexandru, din Dej. Viața din spatele uniformei de militar

Publicat acum

pe

11813487_1135854673095925_1018533470918858123_n

Ne trăim viaţa cu mai mare sau mai mică patimă şi intensitate, alergăm după obiective şi lucruri mai mult sau mai puţin efemere, suntem, mai mult sau mai puţin, prizonierii propriilor noastre ambiţii, frustrări, împliniri sau neîmpliniri, ritmului ameţitor impus de traiul cotidian al secolului dar mai ales al societăţii în care trăim uitând, nu de puţine ori, să fim umani, să ne caracterizăm şi să fim caracterizaţi în tot ceea ce facem, mereu, prin prisma valorilor perene ale umanităţii: empatie, altruism, dedicare, perseverenţă, sacrificiu şi modestie.

Ne bucurăm pentru lucruri mici şi efemere, ne lamentăm şi suferim pentru la fel de mici şi efemere neîmpliniri şi nu odată ne transformăm în propriile noastre victime uitând ce înseamnă să ai ca lumină călăuzitoare în viaţă valori ca cele amintite mai devreme.

Se numeşte Cătălişan Flore Alexandru, este subofiţer în cadrul Batalionului 811 Infanterie „Dragonii Transilvani” din Dej.

S-a născut la 30 august 1962, în podişul Transilvaniei, în satul Corneşti, judeţul Cluj, într-o familie de ţărani gospodari, fiind primul copil al familiei, cinci ani mai tîrziu familia mărindu-se cu încă un membru, o fetiţă.

Anii 70 îi poartă în localitatea Dej unde părinţii muncesc şi primesc o locuinţă. Acolo tânărul Florea începe şcoala primară, gimnazială şi mai apoi clasele a IX a şi a X a, schimbând de-a lungul anilor mai multe şcoli. A fost o perioadă grea pentru el pentru că îşi pierde tatăl, răpus de o boală cruntă, tocmai atunci când avea mai mare nevoie de el.

În anul 1979 se înscrie la Şcoala Profesională de Mecanici Auto din Cluj Napoca pe care o termină în anul 1980, fiind repartizat la o autobază din localitatea Gherla, ca şofer. În acelaşi an se mută, împreună cu mama şi sora, în acea localitate, fiind capul familiei şi responsabil pentru binele lor.

Lucrează ca şofer din anul1980 până în anul 1983, urmând în paralel cursurile liceului la seral, pe care îl termină în anul 1983. Deja era cu un pas mai aproape de un vis al lui din copilăire, acela de a fi militar şi alege să dea examen de admitere la Şcoala Militară de Subofiţeri de la Sibiu, examen promovat, fiind admis la arma Infanterie.

În anul 1985, tânărul sergent-major, depune Jurământul Militar şi primeşte repartiţie la Regimentul 81 Mecanizat „Bobâlna”, în localitatea Dej. Începe cariera militară ca gestionar de companie la o companie de infanterie până în anul 1987, când, este mutat la ordin, Comandant de Pază, la un depozit al Diviziei 4 Infanterie.

Îşi îndeplineşte exemplar atribuţiunile funcţionale până în anul 2004, când este numit Subofiţer de Companie în cadrul Batalionului 811 Infanterie, la aceeaşi companie unde, în urmă cu 7 ani, era gestionar.

Omul potrivit la locul potrivit este un ideal iar lui i-a fost realitate, noua funcţie fiind exact ceea ce i se potrivea ca profesionist şi nu numai.

A devenit „tăticul” oamenilor, cel pe care militarii se puteau baza întotdeauna, cel care avea un sfat pentru oricine, un cuvânt de îmbărbătare dar cel mai important, tandemul comandant companie-subofiţer de companie este emblematic pentru militarii din subordine, pentru noţiunea de lucru în echipă, fiind model de urmat pentru toţi ceilalţi.

În aceeaşi notă de profesionalism execută prima misiune internaţională în Irak, în anul 2006, apoi pe cea de-a doua în anul 2010 în Aganistan unde capătă, dar de la subordonaţi, porecla „Moşul”, ca recunoaştere a profesionalismului şi înţelepciunii de care dă dovadă alături de comandantul lui, echipă care reuşeşte performanţa de a-şi face subordonaţii să „respire la unison”, îndeplinindu-şi misiunile aşa cum le-au fost ordonate şi fiind adevăraţi ambasadori ai ţării şi armatei noastre pe acele meleaguri.

Urmează, în curând, o nouă provocare, o altă misiune în Afganistan, ca ajutor comandant pluton infanterie, la 53 de ani, ceea ce pare rupt dintr-un film de ficţiune, greu de imaginat dar mai ales de transpus în fapte. Şi o face cu aceaşi determinare şi altruism ca în urmă cu 30 de ani, cînd primea repartiţia în prima sa unitate militară ca tânăr sergent-major.

De unde îşi trage energia necesară şi obligatorie de altfel pentru a fi ceea ce este şi pentru a continua?
Doar el ştie.

Aceasta-i, pe scurt, cariera militară a acestui subofiţer fără a mai pomeni de cotidianul vieţii de militar, de celelalte privaţiuni aferente meseriei, de misiuni în ţară, instrucţie, trageri, aplicaţii şi atât de multe altele.

Incredibil, dar ceea ce este de-a dreptul năucitor de-abia urmează – viaţa de dincolo de uniforma de militară.

Urmaţi firul noii poveşti în paralel cu cea de până aici pentru a pătrunde cu adevărat în universul acestui om, pentru a-i înţelege nemărginirea şi povara în acelaşi timp.

Undeva în anul 1985 cunoaşte o „floarea ardeleană” cu care alege să-şi unescă destinul. Merg împreună pe drumul hărăzit de viaţă şi câţiva ani mai târziu, neputând avea copii din cauza unor incompabilităţi genetice, hotărăsc să înfieze unul.

După eforturi susţinute, iarăşi, reuşesc în anul 1999 să îl înfieze pe Arian Alexandru, o mândreţe de copil de numai 3 luni. Totul începea cum nu se poate mai frumos pentru ei dar, odată cu trecerea timpului, observă că ceva nu este în regulă cu micul Arian, care nu se comportă precum copii de vârsta lui. Încep controalele la diverşi medici, spitale şi undeva în jurul vârstei de opt luni primesc recomandarea să mai aştepte până la împlinirea vârstei de un an, pentru o concluzie pertinentă în ceea ce priveşte starea micuţului.

La împlinirea acestei vârste, în urma unui control amănunţit primesc o lovitură devastatoare: Arian este suspect ca suferind de „Hemipareză pe partea dreaptă cu retard neurologic şi de vorbire, încadrat în gradul I grav de persoană cu dizabilităţi”. Acest rezultat se confirmă ulterior, în jurul vârstei de 3-4 ani, moment de răscruce pentru tânăra familie.

Trebui să ia o decizie având în vedere faptul că medicul le confirmă ca boala nu este vindecabilă, copilul va avea probleme de locomoţie, de vorbire, nu va putea să scrie şi să citească niciodată ca alţi copii şi, mai ales, cineva va trebui să aibă grijă de el pentru tot restul vieţii lui.

În ciuda crudei şi implacabilei realităţi decid să păstreze copilul, deşi aveau opţiunea de a-l duce înapoi, la centrul de unde fusese înfiat, şi aleg să-şi dedice restul vieţii îngrijirii lui căci, vorba ardeleanului, „nici p’un câne nu-l arunci de la casă, darmite un ciot de om”.

Încep greii ani de viaţă dedicată acestui copil, cu drumuri de două ori pe săptămână la Gherla, judeţul Cluj, cale de 45 de kilometri, pentru tratamente ale afecţiunilor copilului, 7 ani fără întrerupere, la logoped, neurolog, clinici de recuperare, de chirurgie pentru operaţii de alungirea de tendoane, e.t.c..

Suplimentar, se derulează acasă, recuperare kinetoterapeutică, înot la bazin, plimbări zilnice de cel puţin 3-5 km, îmbrăcat, spălat, încercat cu obstinaţie a-l învăţa scrisul şi cititul şi multe altele, imaginabile şi neimaginabile.

Greu – puţin spus, însă oare cum am putea zugrăvi în cuvinte sărace calităţile acestor oameni sau ce calitate anume, din cele atribuite nouă, oamenilor, le-ar lipsi lor?

Soţia renunţă la serviciu, undeva în anul 2002, pentru a putea fii în permanenţă alături de Arian, fiind secondată de cel ce a jurat să-i fie aproape mereu, la bine şi la greu.

Pot fi văzuţi adesea, prin parcul şi pe străzile oraşului, pe arşiţă sau ploaie, tată şi fiu, primul concentrat şi al doilea târându-şi cu greu picioarele, la plimbarea obligatorie care, speră cu încăpăţânare el tatăl, o să-i facă bine lui, copilului.

Nu are timp de o bere cu prietenii chiar dacă ar vrea, nu are timp de un film sau de un spectacol, chiar dacă-i plac şi ele pentru că are altceva de făcut, mai important decât orice pe pământul ăsta, are grijă de copilul lui.

Şi îşi poartă cu mândrie crucea, dedicat cu trup şi suflet cauzei în care crede, nu se plânge de greutăţile vieţii lui, nu cere ajutor şi, incredibil, este şi militarul care nu abdică de la nimic în exercitarea atribuţiunilor sale funcţionale şi care are puterea şi resursele morale şi nu numai, de a da un sfat, de a fi de ajutor şi de folos subordonaţilor, colegilor şi comandanţilor lui, în egală măsură.

Ameţitor este faptul că nu şi-a pierdut speranţa, nici măcar o clipă, nu disperă şi crede cu încăpăţânare că într-o bună zi o să fie fericit că Arian al lui aleargă şi râde ca orice copil, scrie şi o să îi şi citească ceea ce a scris.

Aşa să îl ajute Dumnezeu, merită să il ajute!

Oare câţi dintre noi avem puterea de a face aşa ceva, de a lăsa pentru o clipă la o parte preocupările banale şi neînsemnate de zi cu zi, abordările superficiale ale problemelor care contează cu adevărat, stereotipurile în gândire şi acţionale în favoarea lucrurilor, calităţilor şi comportamentului ce ne caracterizează ca fiinţe umane şi de care aminteam la începutul acestei poveşti, oare câţi?

Autor: Plutonier-adjutant principal Florea SAS

Reclamă
5 Comentarii

5 Comments

  1. anonim k

    5 august 2015 la 12:10

    Astfel de oameni, astfel de exemple ar trebui sa vedem mai des pentru a ne convinge ca bunatatea nu a murit inca. Il admir de cate ori il vad cu copilasul la plimbare, cum are o rabdare de fier cu el , cum ii spune ” iubirea lui tata ” . Acum stiind ca nu este tatal sau biologic parca il admir si respect si mai mult. Mii de parinti pot sa se rusineze de felul in care is trateaza copii in comparatie cu acest domn. Resepct si multumesc domnului Flore ca mie imi da un asa exemplu si ca si-a impartasit povestea

  2. Ungur Paul

    5 august 2015 la 12:35

    Respect pentru acest mare om…

  3. Adrian Tocaci

    5 august 2015 la 16:46

    Am avut plăcerea, sau mai bine zis, onoarea, să-l cunosc personal iar impresia pe care mi-a lăsat-o este una, a unui om deosebit, din toate punctele de vedere. De astfel de oameni are nevoie societatea noastră și țara în care trăim.

  4. Alex P

    6 august 2015 la 15:00

    Respect maxim un om de milioane

  5. Alex P

    6 august 2015 la 15:02

    Respect maxim un om de millioane*

Lasă un răspuns

Administraţie

MÂNDRU CĂ-S DEJEAN sau PARTIDUL NEMULȚUMIȚILOR? (OPINIE)

Publicat acum

pe

”Mândru că-s dejean?” – poate cel mai controversat grup al dejenilor – generează în fiecare zi zeci de opinii sub forma unor comentarii mai mult sau mai puțin pertinente.

Străzi asfaltate prost, gunoaie aruncate pe jos, romi care deranjează și perturbă liniștea orașului, câini comunitari pe străzi și între blocuri, mașini parcate aiurea pe trotuare, iluminat stradal defect, ciori și porumbei, imobile în paragină, lipsa unor supermarket-uri, monumente distruse, locuri de joacă periculoase, stăpâni care nu adună după câinii lor, indicatoare rutiere rupte, cutii poștale vechi și lista poate continua până mâine. Toate acestea sunt semnalate “corect, corespunzător, aferent” pe grupul de facebook ”Mândru că-s dejean?”, locul în care aproape oricine (mai nou nu mai sunt acceptate decât anumite persoane, că unii s-au făcut stăpâni pe grup) poate posta poze sau comentarii cu ”problemele” municipiului Dej.

La aproape fiecare postare de pe grup este trasă cam aceeași concluzie: de vină e primarul Morar Costan, subordonații săi și, în unele cazuri, Consiliul Local Dej. Nu locuitorii Dejului cărora nu le pasă de curățenie și aruncă gunoaie pe jos, nu dejenii care parchează aiurea pe drumuri, nu stăpânii câinilor care lasă rahatul patrupedelor lor pe stradă și nici teribiliștii care distrug indicatoare rutiere și coșuri de gunoi. Nu, de vină este primarul! Tot el e de vină că nu se înlocuiesc cutiile poștale vechi, că nu șterge praful de pe bancomatul unei bănci, că nu e șef la Bratner-Vereș, că nu ține el, personal, cursuri despre cum se parchează corect și că nu conduce un oraș din Spania, Franța sau Germania.

Mai nou, tot edilul e ”tras de mânecă” și că nu se mai plimbă prin oraș. Cităm din spusele unui utilizator foarte activ pe grup: ”Apropo de ceea ce spunea aici o doamnă despre promisiunile domnului primar din campania electorală, oare de ce nu se mai plimbă domnul primar însoțit de alaiul de consilieri prin tot orașul, în toate cartierele să ia pulsul orașului așa cum se plimba în campania electorală să dea mâna cu toți dejenii, să-și „descarce” promisiunile și să roage după voturi?????Sțiu deja răspunsul dar nu m-am putut abține!!! (27 august). 

Că sunt o mulțime de probleme în oraș știm (și unele îi pot fi imputate primarului), dar să ajungem să spunem că Dejul e sălbăticie, că în Dej e groaznic, că tot Dejul e o rușine și că nu se poate trăi… e cale lungă! La postat poze și comentarii suntem buni toți (unii vor bate recorduri pentru rapiditatea cu care scot telefoanele sau aparatele foto și pozează atunci când văd ”probleme”), dar la fapte? Prea puțini dintre utilizatorii grupului civic (nici 20 la număr) au căutat și au propus soluții pentru îmbunătățirea calității vieții… Pentru cei care au făcut-o (sub orice formă), tot respectul!

Cea mai tare glumă de pe grup am citit-o zilele trecute. ”Consider că deocamdată e un grup în care oameni neimplicați politic își exprimă sincer nemulțumiri și mulțumiri”, scrie un utilizator (19 august), care anunță și că ”o să se infiltreze persoane pregătite să manipuleze”. Să nu uităm că mai până ieri, administrator/moderator pe grup era chiar președintele unei organizații de femei (aparținând unui partid politic) din Dej. Despre ce vorbim? O inițiativă cetățenească lăudabilă (așa cum a fost la început; felicitări domnului Peti Luidort!) s-a transformat – încet, dar sigur – într-un spațiu virtual plin de atacuri politice la adresa executivului dejean.

Din cei 3.278 membri (la ora redactării articolului), 500 și ceva dintre ei (peste 100 anonimi…) au semnat o petiție în atenția primarului municipiului Dej, Morar Costan. O petiție a ”promovării dialogului între comunitate si administrația locală”. Dialog, dialog, dar ”Năcăjel”? Dar ”bade Costan”? Dar ”tovarășul Costan”? Frumos se promovează dialogul între dejeni, mai ales că cică exista regula următoare pe grup: ”NU se acceptă folosirea unui limbaj de mahala! Înjurăturile sau cuvintele fără perdea nu fac cinste nimănui și nici nu ajută la rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm”.

Într-adevăr, unele probleme/situații ridicate în petiție ar trebui tratate cu maximă seriozitate de municipalitate, însă alte aspecte de grup sunt de-a dreptul hilare și nu fac decât să dovedească că o parte dintre semnatarii petiției sunt neinformați sau, mai sigur, rău-intenționați (nu la adresa orașului, ci la adresa unei persoane).

Fie că se va schimba ceva în bine (în urma acestei petiții), fie că nu, un fapt e cert. Sunteți nemulțumiți de administrația locală? Vreți să ”taxați” liderii orașului? O să avem alegeri locale, iar ștampila e în mâna voastră. Vreau să menționez doar că, la alegerile de anul trecut, Morar Costan a fost ales cu 9.066 voturi, convingând 62,17% dintre alegători.

Până una-alta, cei 500 și ceva de semnatari ai petiției ”Mândru că-s dejean?” NU reprezintă mai mult de 1% din totalul locuitorilor Dejului. Și da, i-am calculat și pe cei peste 100 de semnatari anonimi. ”Urmează să se constituie o organizație sau o asociație”, spun cei din grup…. Poate mâine, poimâine aflăm că va fi vorba despre un partid… PARTIDUL NEMULȚUMIȚILOR. 

PS: “Dumnezeii” grupului s-au simțit atacați de acest articol de opinie și m-au eliminat de pe grupul LOR, nu al dejenilor de bună-credință. Acum chiar sunt ”mândru că-s dejean!” (cu semnul exclamării)

Trăiască cenzura și manipularea ordinară! (foto, mai jos)

 

Continuă să citești

Administraţie

Centru PIETONAL în Dej. Proiectul a trecut, un consilier a RĂBUFNIT – GALERIE FOTO/VIDEO

Publicat acum

pe

Centru pietonal în Dej – acesta este, fără doar și poate, cel mai îndrăzneț proiect al municipalității pentru următorii ani. Primul pas a fost făcut azi.

Consilierii locali din Dej s-au întrunit în această după-amiază, cu începere de la ora 15, într-o ședință de îndată pentru a dezbate mai multe proiecte pe fonduri europene. Unul dintre ele, deși nu neapărat cel mai important, prevede o transformare totală pentru zona centrală a municipiului nostru. Obiectivele principale ale proiectului ”zona pietonală” sunt:

  • creșterea accesibilității și mobilității locuitorilor din zonele izolate către instituțiile publice și de interes din zona centrală
  • creșterea calității serviciilor de transport în comun și a atractivității acestuia
  • îmbunătățirea condițiilor de mediu
  • protecția pietonilor și bicicliștilor față de riscurile generate de traficul auto
  • îmbunătățirea infrastructurii rutiere
  • reducerea poluării generate de trafic
  • reducerea efectelor generate de vânt și a zgomotului

Conform proiectului, ar urma să sufere transformări spațiul public din Piața Bobâlna, al străzii 1 Mai până la intersecția cu George Coșbuc, precum și al Pieței 16 Februarie.

Primarul Morar Costan a explicat proiectul (VIDEO – cum se va modifica circulația, ce se întâmplă cu locurile de parcare din centru, unde va fi mutată statuia din Parcul Mic, de ce se va construi o stație de autobuz lângă părculeț și unde vor fi alei pietonale) în fața consilierilor locali prezenți la ședință și a declarat că își dorește să depună proiectul chiar mâine, având în vedere că azi s-a ”dat startul” finanțărilor de acest gen și se merge pe principiul ”primul venit, primul servit”.

Municipalitatea își propune să crească numărul de bicicliști cu 20%, a pietonilor cu 8,3% și a numărului de pasageri transport public cu 5,4%, la sfârșitul primului an după implementare (estimat 2022). Planurile sunt și mai mari. În 2026 se dorește ca toate aceste cifre să crească simțitor, respectiv: creșterea bicicliștilor cu 40%, a pietonilor cu 11,3% și a pasagerilor transport public cu 6,5%. În ceea ce privește ultimul aspect, municipalitatea dorește achiziționarea mai multor autobuze electrice de capacitate mică și medie.

Mai mult decât atât, primarul își propune ca prin acest proiect să reducă traficul de autoturisme personale cu 3% în primul an după implementare și cu 3,5% în ultimul an, în 2026. Reducerea cantității de emisii GES cu 3,1% – în final – este un alt obiectiv.

Alte ”aspecte” cuprinse în proiect sunt: piste de biciclete, lărgirea trotuarelor și a suprafețelor pietonale (13.000 mp), autobuze ecologice, trei stații de închiriere biciclete, sistem management inteligent al traficului și supraveghere video și trei stații de îmbarcare pentru călători transport public (modernizate sau nou construite).

Toate modificările aduse centrului ar urma să reducă locurile de parcare, oricum puține și în prezent. Edilul a declarat că dacă acest proiect va primi finanțare, aproximativ 90 de locuri de parcare vor dispărea, însă ”vor compensa” cele din Piața Agroalimentară (76 locuri) și se vor construi altele (din bugetul local) în zona Judecătoriei și lângă Poștă. Mai mulți consilieri locali, în frunte cu Lorand Varga, au avut discuții pe marginea acestui subiect și s-au arătat îngrijorați de numărul foarte mic de locuri de parcare, după finalizarea proiectului. Mai mult decât atât, ”prețurile pentru dejenii care vor alege să parcheze în zona centrală vor crește”, a mai transmis primarul, care a explicat că așa se întâmplă și în alte orașe din țară.

Valoarea proiectului se ridică la 7.146.084,47 milioane euro (fonduri nerambursabile din Programul Operațional Regional 2014-2020), urmând ca 2% să fie contribuția municipalității. Dacă va fi aprobat sau nu acest proiect vom afla în aproximativ trei luni, a explicat Morar Costan.

Primul pas a fost făcut în această după-amiază, când consilierii locali au aprobat proiectul de hotărâre și au dat ”undă verde” depunerii lui. Alte două proiecte, tot pe fonduri europene, au fost aprobate. Este vorba despre ”Modernizare infrastructură străzi pentru accesul între zona centrală și Ocna Dej – Străzile Mihai Viteazu, Minerilor, Albăstrelelor, Țibleșului, Eroilor și Pinticului” și ”Modernizare coridor integrat de mobilitate urbană reprezentat de Străzile: 1 Mai, Ion Pop Reteganu, Pod Someș, Libertății, Bistriței, până la limita Unității Administrativ Teritoriale Dej, inclusiv acces către Autobaza Transurb S.A. Dej, modernizare Autobază Transurb S.A.”.

Simion Buburuz, din partea PNL, a răbufnit după prezentarea proiectului privind transformarea centrului. ”Mă îndoiesc că acest proiect a putut fi pus pe tapet, proiectat, gândit într-o săptămână… Nu poate fi schimbată soarta unui oraș într-o săptămână… Deranjul meu cel mare este că nu s-a discutat asupra acestui proiect… Suntem supuși riscurilor de a face niște greșeli. Aproape ne utilizați ca și mașini de vot… Eu cred că ar fi trebuit – în faza de gândire a proiectului, faza I, faza II… – să avem o discuție… De aceea suntem aici, să gândim, să luăm în calcul mai multe lucruri… ”, a declarat Buburuz, explicând oarecum că ”graba strică treaba”.

”Dacă într-o săptămână s-a decis soarta Dejului o să mă retrag. Nu poate fi găsită soluția într-o săptămână, indiferent cât de inteligenți am fi”, a mai spus liberalul înainte de a părăsi sala de ședințe.

În cele din urmă, proiectul a trecut cu 12 voturi ”pentru”, cei nouă PSD-iști prezenți la ședință beneficiind de ”sprijinul” celor doi reprezentanți UDMR, alături de liberalul Adrian Alexandru.

 

Continuă să citești

Administraţie

DEJ | Fie lumea cât de rea, la centură spunem PA! Mulțumim de promisiuni

Publicat acum

pe

Potrivit Master Planului General de Transport al României adoptat pentru următorii 15 ani, municipiul Dej nu va avea centură ocolitoare. Acest lucru este certificat de Ministrul Transporturilor Alexandru Răzvan Cuc care la jumătatea acestui an l-a înştiinţat de acest lucru pe deputatul PSD dejean Cornel Itu, care a uitat să îşi anunţe alegătorii. Chiar dacă niciodată acest proiect nu a fost fezabil pentru Ministerul Transporturilor, politicienii dejeni au făcut mereu promisiuni neconcretizabile, conform Gazeta de Cluj.

Iată un document al Ministerului Transporturilor, semnat de ministrul în funcţie Răzvan Cuc, care atestă că municipiul Dej nu va avea centură ocolitoare.

Varianta Ocolitoare a municipiului Dej nu este cuprinsă în Master Planul General de Transport al României. Pentru acest proiect există un studiu de fezabilitate realizat în anul 2010 de către proiectantul Consitrans SA cu indicatorii tehnico-economic aprobaţi prin HG Ministerul transporturilor va întreprinde demersurile necesare solicitării de sume suplimentare la rectificarea bugetară de stat cât şi la fundamentarea bugetului pe anii viitori care să permită revizuirea Master Planului General de Transport şi astfel includerea variantei ocolitoare Dej în programul de finanţare. În ceea ce priveşte preluarea în administrarea CNAIR SA a sectoarelor de drumuri naţionale DN 1C şi DN 17 aflate în prezent în administrarea Primăriei municipiului Dej, cât şi modernizarea acestora, la capitolul investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat, suma este insuficientă pentru acoperirea lucrărilor de investiţii în curs de finanţare. Astfel, sursele de finanţare existente nu sunt disponibile în vederea modernizării acestor sectoare de drum de interes naţional”, arată un răspuns oficial al Ministerului Transporturilor. Răspunsul vine în urma unei întrebări adresate de deputatul PSD din Dej, Cornel Itu.

Subiectul „centura ocolitoare a municipiului Dej” a fost adus în discuție de numeroși aleși, care au promis marea cu sarea de-a lungul anilor. Dej24.ro vă prezintă mai jos toate declarațiile făcute în ultimii ani pe marginea acestui subiect.

„Acest amplasament al centurii municipiului Dej a fost corelat și cu propunerile pentru autostrada Petea – Dej – Suceava și cu drumul expres Dej – Cluj Napoca – Turda. Traseul acestei variante este în totalitate nou, se desprinde din DN 1C la kilometrul  55 cu aproximativ 300 de metri înainte de trecerea de nivel a căii ferate Ocna Dejului, apoi traversează cu pasaj superior calea ferată Dej Călători – Ocna Dejului, calea ferată Cluj Napoca – Dej Călători, ocolește zona construită din partea dreaptă a căii ferate, traversează râul Someș în amonte de podul de cale ferată și se racordează la DN 17 (Dej-Bistrița) la circa 1 kilometru de DN 1C, asigurându-se în acest fel legături în toate direcțiile în condiții optime pentru o circulație în deplină siguranță. Lungimea variantei este de aproximativ 5,45 kilometri realizându-se o scurtare a traseului de aproximativ doi kilometri față de cel actual. În ceea ce privește structura și lucrările de drum acestea cuprind pentru centura de ocolire două noduri rutiere, cinci pasaje și patru poduri din care cel mai important este Râul Someș”, preciza în 2013 social-democratul, cel care a și făcut mai multe interpelări pe marginea acestui subiect.

”Sunt două vești bune legate de aprobarea executării a două centuri pe lângă Dej și Huedin. Lucrările vor începe în anul 2014 și se vor termina în 2016 și sigur centura ocolitoare a Clujului de la Apahida la Vâlcele va fi finalizată anul acesta”, specifica în martie 2013 și preşedintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu.

Tot în 2013, primarul Morar Costan promitea marea cu sarea. Mai exact, edilul declara că ”în mai puțin de 3 ani, Dejul va avea centură ocolitoare”, investiția urmând să se ridice la suma de 24,9 milioane de euro. Lucrările trebuiau să demareze în acel an, prin expropieri, pentru ca în 2014 să înceapă lucrarea propriu-zisă.

AFLĂ AICI CE PROMISIUNI AU MAI FĂCUT DE-A LUNGUL TIMPULUI POLITICIENII DEJENI, într-un material realizat de Dej24.ro în luna februarie a anului 2016!

Continuă să citești

Administraţie

Contractul de finanțare pentru amenajarea zonei „Baltă” din Dej a fost semnat! Când vor demara lucrările

Publicat acum

pe

Două proiecte intră în implementare la Dej – amenajarea zonei Baltă și înființarea unui Grup de Acțiune Locală în domeniul social.

Primăria Municipiului Dej va implementa în următoarea perioadă două proiecte pe fonduri nerambursabile care vizează amenajarea zonei Baltă și înființarea unui Grup de Acțiune Locală, proiecte aprobate, pentru care primarul municipiului Dej a semnat zilele trecute, contractele de finanțare.

Proiectul privind amenajarea zonei Baltă, a fost depus în anul 2016 la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a trecut de toate etapele de evaluare, a fost aprobat, iar în cursul zilei de 16 august, primarul municipiului Dej a semnat la sediul Agenției de Dezvoltare Regională N-V, contractul de finanțare pentru implementarea investiției.

Proiectul are o valoare de peste 10 milioane lei, aproximativ 2,5 milioane euro, din care contribuția de 2% din bugetul local este de aproximativ 205000 lei (45000 euro).

În cadrul investiției vor fi amenajate: alei pietonale, zonă destinată locurilor de joacă, adresate copiilor de diferite vârste dar și celor cu dizabilități, zonă destinată activităților de fitness în aer liber, zona destinată socializării, dotată cu Internet Wi-Fi.

De asemenea vor fi amplasate mobilier urban, stâlpi pentru iluminat, cișmele și va fi amenajat spațiu verde prin plantarea arbori. Pe suprafața de 0,7 ha va fi amenajat un lac de agrement.

Cel de al doilea proiect „Sprijin pregătitor pentru înființare Grup de Acțiune Locală – DEJ – și realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală”, a fost depus și aprobat în cadrul Axei prioritare 5 și are ca obiectiv reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate printr-un pachet integrat de proiecte care vizează : măsuri de ocupare și investiții în utilități publice și infrastructură rutieră (străzi urbane), care răspund nevoilor comunităților marginalizate. Prima parte a proiectului are ca termen de implementare finalul anului 2017, perioadă în care va fi înființat Grupul de Acțiune Locală și va fi realizată Strategia de dezvoltare locală.

Sunt două proiecte importante înscrise în strategia de dezvoltare a municipiului nostru. În ceea ce privește Balta, am ajuns în punctul în care eforturile de a readuce terenul în proprietatea primăriei din dorința mea de a reda zona dejenilor, au ca rezultat un proiect de transformare a zonei Baltă dintr-un loc degradat într-unul de agrement şi relaxare, de care să se beneficieze dejenii.

Contractul de finanțare a fost semnat, în următoarele trei luni se realizează proiectul tehnic, în luna februarie 2018 se va demara achiziția lucrărilor, lucrări care vor începe în primăvara anului viitor, având ca termen de execuție 18 luni.

Al doilea proiect aprobat, pentru care am semnat contractul de finanțare, vizează domeniul social și a fost depus în dorința de a rezolva problema persoanelor aflate în risc de sărăcie, fiind un pas important în gestionarea acestei probleme, în prima fază prin realizarea unei strategii locale, care ulterior se va concretiza atât în programe de formare profesională dar și în locuri de muncă și realizare de investiții.

Ambele proiecte sunt importante pentru noi și la fel ca și până acum, mă voi implica pas cu pas în implementarea lor, astfel încât să-și atingă scopul, să fie în interesul nostru, al locuitorilor municipiului Dej și să beneficiem cu toții de realizarea lor”, a afirmat primarul municipiului Dej, ing. Morar Costan.

Continuă să citești

RECLAMĂ

PUBLICITATE

>

Tu ai dat LIKE?

loading...

Articole populare