Conectează-te cu noi

Naţional

Premierul Victor Ponta, trimis în judecată de DNA. Vezi de ce este acuzat

Publicat acum

pe

Victor Ponta premier

Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată, joi, de procurorii DNA, pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, alături de alte patru persoane, între care senatorul Dan Şova şi directorul Complexului Rovinari.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe Victor Ponta, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, în prezent prim-ministru, fiind acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată şi spălarea banilor.

Dan-Coman Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi „Şova şi Asociaţii”, în prezent senator, va fi judecat, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani. Şova a fost trimis în judecată sub control judiciar.

În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată, în libertate, Laurenţiu-Dan Ciurel, director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni (CET), acuzat de cinci infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, şi Laurenţiu-Octavian Graure, la data faptelor director economic al CET, acuzat de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul.

Ce acuzaţii i se aduc lui Victor Ponta

Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care însă în realitate nu s-au efectuat.

Procurorii DNA spun că în 30 august 2007 între SCA ”Şova şi Asociaţii”, reprezentată de Dan-Coman Şova şi Cabinetul Individual de Avocat ”Ponta Victor-Viorel”, reprezentat de Victor Ponta, s-a încheiat o ”convenţie de conlucrare profesională”, având ca obiect ”conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea”.

Convenţia a fost încheiată pe o perioadă nedeterminată, în aceasta fiind ca pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar Victor Ponta să primească o sumă fixă de 2.000 de euro, pentru care va emite o factură lunară.

”Prin procesul-verbal din 29 octombrie 2007 inculpaţii au hotărât suplimentarea cu 1.000 euro a onorariului cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel pentru luna octombrie 2007 (lună în care Şova Dan-Coman s-a înţeles cu inculpatul Cristea Dumitru să încheie un contract de asistenţă juridică prevăzut cu comision de succes). În data de 27 martie 2008, inculpaţii au încheiat un act adiţional la convenţia de conlucrare profesională, în sensul că s-a modificat onorariul cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel la suma de 3.000 euro (cu o lună înainte, cele două complexe energetice încheiaseră cu SCA Şova şi Asociaţii alte contracte de asistenţă juridică prevăzute cu comision de succes)”, arată procurorii DNA în comunicatul de presă transmis joi.

Conform procurorilor anticorupţie, convenţia de conlucrare a fost încheiată în luna decembrie 2008, moment în care Victor Ponta a devenit ministru.

DNA mai spune că în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare Victor Ponta a emis, în calitate de avocat, un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA ”Şova şi Asociaţii”, care a efectuat plata contravalorii lor, după care le-a înregistrat în contabilitate.

Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare, mai arată DNA.

”Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi. Din probele administrate a rezultat că, prin încheierea contractului de conlucrare, s-a urmărit bonificarea inculpatului Ponta Victor Viorel pentru contractele încheiate de SCA Şova şi Asociaţii cu complexurile energetice, având în vedere că a rezultat că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă, la nivelul companiilor de stat, nu ar fi existat percepţia că Şova Dan Coman beneficiază de susţinerea inculpatului Ponta Victor Viorel”, mai menţionează sursa citată.

Potrivit procurorilor, în 18 iulie 2011, în timpul desfăşurării unui control fiscal, Victor Ponta a răspuns în scris în cadrul unei note explicative la trei întrebări adresate de inspectorii ANAF, în cuprinsul căreia a prezentat o stare de fapt inexistentă, în sensul că a acordat ”Consultanţă în dosare penale aflate pe rolul Parchetelor”.

Ulterior, pe fondul aceluiaşi control fiscal, Victor Ponta s-ar fi înţeles cu Dan Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică ce ar fi fost prestată de Ponta în cele 16 luni cât a durat convenţia.

SURSĂ: MEDIAFAX

Naţional

Studiu: Sâmbăta, cea mai bună zi pentru a călători cu avionul din România

Publicat acum

pe

Sâmbăta este cea mai bună zi pentru a pleca într-o călătorie cu avionul de pe aeroporturile din România, peste 88% dintre curse decolând și aterizând la timp, comparativ cu ziua de vineri care a avut o rată de punctualitate de 79,2%, aproape similară celei de luni, cu 79,5%, se arată într-o analiză de specialitate.

În ultimele 60 de zile, aproape 5.000 de pasageri ai companiilor aeriene au fost afectați de întârzierea unui zbor sau anularea acestuia, aeroportul Henri Coandă și cel din Cluj-Napoca înregistrând cele mai multe probleme la zboruri, aproape 50 de curse din București generând neplăceri pasagerilor și potențiale compensații de la companiile aeriene în valoare de 1,35 milioane euro.

În perioada octombrie-noiembrie, data de 17 noiembrie (vineri) a fost cea care a marcat cele mai multe întârzieri pe cinci aeroporturi din România, când 464 de curse au decolat cu 15 până la 180 de minute întârziere, respectiv un zbor cu peste trei ore întârziere, conform datelor AirHelp. De altfel, în ultima perioadă, vinerea a avut cea mai slabă performanță în ceea ce privește punctualitatea zborurilor, doar 80,5% dintre curse decolând la timp, în cazul aeroportului din București. La polul opus este ziua de sâmbătă, cu o rată a punctualității de aproape 88%.

În 2016, în aceeași perioadă, aproape 6.700 de pasageri au fost afectați de întârzierile sau anulările companiilor aeriene, valoarea totală a compensațiilor eligibile fiind de aproape 1,8 milioane de euro.

Când achiziționăm biletul de avion și nu depindem de o dată anume tindem să optăm pentru cea mai ieftină variantă de preț sau cea mai bună oră de aterizare sau decolare, nu ne gândim și la cea mai aglomerată zi dintr-un aeroport. O cursă decolată cu întârziere poate duce la o pierdere a unui zbor de legătură, cu situații în care pasagerul nu este eligibil pentru compensații din partea operatorului aerian. În cazul acesta, pasagerul pierde și zborul, și plătește și un al doilea bilet”, spune Ștefan Radu, country manager pe România al AirHelp, companie specializată în obținerea de compensații pentru pasagerii companiilor aeriene.

Mai mult, la nivel de interval orar, cursele care decolează între orele 22:00 și 5:59 sunt și cele mai punctuale, în comparație cu cele programate între orele 16:00 și 21:59, a căror rată de punctualitate este de 80,5%.

Ștefan Radu apreciază că, bazându-ne pe statistici, dacă ar fi să alegem un zbor fără emoții, ar trebui să alegem decolarea de pe aeroporturile din Bacău, Craiova, Constanța, Oradea, Sibiu, Suceava sau Satu Mare unde, în ultimele 2 luni, pasagerii nu au fost afectați de întârzieri sau anulări. Aceleași statistici arată că zborurile de noapte de la Oradea și cele din prima parte a dimineții de la Constanța au fost de fiecare dată la timp, aviz celor care călătoresc din aceste destinații.

 

Sursa – Agerpres

Continuă să citești

Naţional

Operațiunea “FOC DE ARTIFICII”, declanșată de polițiști în toată țara

Publicat acum

pe

Poliţia Română continuă și în acest an acţiunea naţională „FOC DE ARTIFICII”, pentru verificarea legalităţii operaţiunilor cu articole pirotehnice desfăşurate de persoanele fizice şi juridice.

În perioada 21 noiembrie 2017 – 5 ianuarie 2018, din dispoziţia şefului Poliţiei Române, chestor principal de poliţie Bogdan Despescu, poliţiştii acţionează, în toată țara, pentru prevenirea oricăror evenimente negative generate de nerespectarea legislaţiei privind obiectele pirotehnice.

Astfel, sub coordonarea Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul I.G.P.R., cu sprijinul Direcţiei de Ordine Publică din I.G.P.R., polițiștii vor efectua acţiuni şi controale, atât la societăţile comerciale autorizate să desfăşoare operaţiuni cu articole pirotehnice, cât şi în zona pieţelor, târgurilor sau centrelor comerciale.

Poliţia Română reaminteşte că este interzisă deţinerea, utilizarea şi vânzarea către publicul larg a articolelor pirotehnice de divertisment din categoriile 2, 3 şi 4, a articolelor pirotehnice de scenă (T1 şi T2) şi a altor articole pirotehnice din categoria P2, din motive de ordine și siguranţă publică, securitate şi pentru protecţia mediului.

Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor şi a mediului.

Nu este permisă folosirea articolelor pirotehnice în următoarele situaţii:

a) între orele 24.00 şi 06.00, cu excepţia evenimentelor de interes local, naţional sau internaţional, în baza aprobării autorităţilor locale;
b) la o distanţă mai mică de 50 de metri de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 de metri faţă de cele cu peste 4 niveluri;
c) la o distanţă mai mică de 500 de metri de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaţiile de gaze.
d) la o distanță mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice și petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie;
e) în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanșe sau căderi de pietre;
f) pe drumurile publice deschise circulaiei rutiere, pe aleile pietonale și în spațiile deschise cu aglomerări de persoane;
g) la o distanță mai mică de 500 de metri de păduri.

Totodată, în conformitate cu legislația în vigoare, este permisă organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 şi 4 numai în condiţiile în care există acordul primăriei, al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean şi avizul inspectoratului judeţean de poliţie pe a cărui rază se execută jocurile respective.

Orice operaţiune cu articole pirotehnice, efectuată fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

De asemenea, comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1 către persoane cu vârsta sub limita prevăzută de lege, respectiv 18 ani, precum şi comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

Naţional

Noul Mers al Trenurilor 2017 – 2018 intră în vigoare la noapte

Publicat acum

pe

Noul Mers al Trenurilor 2017 – 2018 va intra în vigoare începând cu 9/10 decembrie și va fi valabil până la data de 8 decembrie 2018, informează CFR Călători.

Zilnic se vor afla în circulație între 1.200 și 1.300 de trenuri, în funcție de perioada din an.

Trenurile Zăpezii circulă din 11 decembrie către destinații montane: Valea Prahovei, Vatra Dornei, Piatra Neamț și Petroșani (stațiunile Straja și Parâng). În zilele de weekend, biletele pentru călătoriile de pe Valea Prahovei (pe rute între Sinaia — Brașov și retur) pot fi achiziționate la prețuri reduse între 31% și 56%.

În perioada 1 ianuarie — 28 februarie 2018, de luni până joi, biletele valabile la Trenurile Zăpezii vor avea prețuri reduse cu 25%, procent care se aplică la tariful de transport pentru adult și copil, tichetul de rezervare a locului plătindu-se integral.

La trenurile IR 1633 și IR 1632 București Nord — Brașov și retur, care vor circula permanent, timpii de mers sunt mai mici cu aproximativ 20 minute față pe mersul de tren actual, durata de parcurs fiind de 2 ore și 25 de minute„, precizează compania națională de transport feroviar de călători.

Trenurile Soarelui vor asigura, în perioada sezonului estival 2018, legături din toată țara către stațiunile de la Marea Neagră și Delta Dunării. Trenurile de pe ruta București Nord — Constanța își vor menține duratele reduse de parcurs, de aproximativ 2 ore.

În sezonul estival 2018, va circula o nouă pereche de trenuri pe ruta București Nord — Constanța și retur pentru preluarea călătorilor din Capitală pentru litoral și retur.

Legătura cu Delta Dunării va fi asigurată de trenurile directe IR 1688 și IR 1689 Tulcea Oraș — București Nord și retur, care circulă zilnic în sezonul estival și care vor circula și în perioada de extrasezon în zilele de vineri, sâmbătă și duminică.

De asemenea, vor fi introduse în circulație trenurile IR 1784 și IR 1785 București Nord—Pitești și retur cu legătură în Curtea de Argeș pentru fluidizarea traficului de călători, cu respectarea mersului cadențat la interval de o oră pe această rută.

Pentru persoanele care fac naveta pe Valea Prahovei și pe ruta București Nord — Pitești și retur mersul cadențat se menține astfel încât să poată fi preluat traficul existent.

Pe de altă parte, zilnic, la cadență de aproximativ 2 ore, va exista legătura feroviară București — Aeroport și retur.

În cursul anului 2018 se desfășoară o serie de lucrări de reabilitare a mai multor tronsoane feroviare. Lucrările se efectuează pentru creșterea performanțelor infrastructurii feroviare și a serviciilor oferite călătorilor. În funcție de evoluția acestor lucrări, în circulația trenurilor pot surveni unele întârzieri sau alte modificări punctuale„, precizează CFR Călători.

În traficul internațional, trenurile IR 72 și IR 73 vor circula spre/dinspre Budapesta din Timișoara Nord, iar legătura cu acestea dinspre/spre București Nord va fi asigurată de trenurile IR 1797 și IR 1798 București Nord — Timișoara Nord și retur.

La trenurile IR 366 și IR 367 Brașov— Cluj Napoca — Budapesta se va asigura legătura dinspre/spre Târgu Mureș cu trenuri Săgeata Albastră IR 1749 și IR 1748 Târgu Mureș — Cluj Napoca și retur. Pentru tren IR 366 Brașov — Budapesta se asigură legătură în stația Siculeni de la tren R 5201 care circulă pe ruta Mărășești — Miercurea Ciuc.

Trenurile Ister IR 472 și IR 473 vor circula pe ruta București Nord—Brașov — Sibiu—Budapesta și retur.

Trenurile IR 1094 și IR 1095 București Nord—Ruse și retur vor circula numai în extrasezon, iar în perioada sezon vor circula trenurile IR 461 și IR 460 București — Sofia și retur.

Și în anul 2018, pasagerii vor putea călători în afara țării zilnic, cu trenuri directe din București Nord către Viena (de la 39 euro pe sens) și Budapesta (de la 29 euro pe sens), Chișinău (19 euro pe sens), iar în sezonul estival către Sofia și Salonic.

De asemenea, oferta de transport internațional include trenuri zilnice directe către Budapesta și din Timișoara (de la 15 euro pe sens), Cluj Napoca (de la 15 euro pe sens) și Brașov (de la 19 euro pe sens).

Broșura „Mersul Trenurilor de Călători 2017-2018” va putea fi achiziționată din principalele gări și agenții CFR din București și din țară la prețul de 15 lei. Deoarece conținutul poate fi actualizat, călătorii trebuie să solicite informații cu privire la mersul trenurilor de la stațiile și agențiile CFR sau să acceseze site-ul www.cfrcalatori.ro.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

Naţional

Traficul de internet mobil din România s-a dublat în prima jumatate a acestui an

Publicat acum

pe

Conform celui mai recent raport de date statistice al ANCOM privind piața de comunicații electronice din România, în prima jumatate a acestui an, traficul de internet realizat prin intermediul retelelor mobile s-a dublat fața de prima jumatate a anului 2016, de la 71 mii TB la 145 mii TB.

Asa cum era de asteptat, consumul mediu lunar de internet mobil pe fiecare conexiune a depasit 1 GB, crescând de la 0,63 GB, cât se înregistra în primul semestru al anului 2016, la 1,20 GB în prima jumatate a acestui an”, a declarat președintele ANCOM, Sorin Grindeanu, prezent la evenimentul organizat de Consiliul Concurenței.

Internet mobil

Datele prelucrate de Autoritate arata ca, în România, numarul total de conexiuni la internet mobil de banda larga era de 16,6 milioane la mijlocul anului 2017, în creștere anuala cu 12,5%, iar rata de penetrare a internetului mobil la nivel de populație a ajuns la 85%, în creștere cu aproape 10 puncte procentuale fața de mijlocul anului anterior.

Popularitatea abonamentelor la internet mobil de banda larga este în continua creștere, acestea ajungând sa reprezinte peste 67% din totalul conexiunilor în banda larga (respectiv 11,2 milioane conexiuni). Numarul de cartele preplatite pentru acces la internet mobil de banda larga au crescut mai puțin, cu 6%, pâna la 5,5 milioane.

Cea mai mare rata de creștere o înregistreaza conexiunile 4G – acestea s-au dublat fața de aceeași perioada a anului 2016, ajungând sa reprezinte aproape jumatate din totalul conexiunilor la internet mobil în banda larga (7,6 milioane din totalul de 16,6 milioane).

Traficul total realizat prin intermediul conexiunilor de internet mobil în banda larga a fost de 145 mii TB în primul semestru al anului 2017, dublu fata de primul semestru al anului trecut, când se înregistrau 71 mii de TB. De asemenea, traficul mediu lunar per conexiune în primul semestru al acestui an a crescut fața de primul semestru al anului 2016 cu 90%, de la 0,63 GB la 1,20 GB.

Internet fix

Conform statisticilor ANCOM, numarul conexiunilor la internet fix în banda larga din România a ajuns la valoarea de 4,6 milioane la mijlocul acestui an, în creștere anuala cu 6%. Prin intermediul acestor conexiuni, utilizatorii au realizat un trafic total de 2,5 milioane de TB, consumul mediu lunar per conexiune fiind de 92 GB.

Datele statistice aferente perioadei cuprinse între semestrul I 2016 și semestrul I 2017 arata ca tot mai multe conexiuni de internet fix permit viteze best-effort de cel puțin 100Mbps. Astfel, din totalul de 4,6 milioane de conexiuni la puncte fixe, 2,9 milioane sunt conexiuni de mare viteza – 64% din total.

Conexiunile care permit viteze best-effort între 30Mbps si 100Mbps, precum si conexiunile care permit viteze între 10Mbps și 100Mbps reprezinta câte 13% din total, în timp ce doar 10% sunt conexiuni cu viteze de 10Mbps sau mai mici.

Internet urban vs. rural

Numarul de conexiuni la internet fix instalate în mediul urban a crescut cu 8% comparativ cu prima jumatate a anului anterior, pâna la 3,3 milioane, în timp ce numarul de conexiuni din mediul rural înregistreaza o creștere ușoara de 3%, ajungând la valoarea de 1,3 milioane. Rata de penetrare a conexiunilor de acces la internet fix la nivel de gospodarii în mediul urban a atins 69%, respectiv 38% la nivel rural.

În ceea ce privește distribuția vitezelor furnizate pe medii de reședința, 88% din totalul conexiunilor care permit viteze foarte mari de transfer de date, de cel putin 100 Mbps, se afla în mediul urban.

Infrastructura de internet fix

Infrastructura de internet fix de banda larga, care face posibila în România conectarea la internet la rate mari ale vitezelor de transfer, este dominata de conexiunile prin cablu (peste 77% dintre conexiunile la internet fix ajung la utilizatorul final prin FTTH, cablu coaxial sau cablu UTP/FTP). Atât numarul, cât si ponderea conexiunilor xDSL în total au scazut, ajungând la o pondere de 18% din totalul conexiunilor la internet fix de banda larga.

De asemenea, conexiunile la puncte fixe furnizate prin intermediul tehnologiilor mobile, care reprezinta din ce în ce mai mult o alternativa în zonele fara acoperire cu rețele fixe de internet, au continuat sa creasca, numarul lor fiind de 171 mii, cu 25% mai mare fața de jumatatea anului 2016.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...
loading...

Tu ai dat LIKE?

Articole populare