Conectează-te cu noi

Naţional

Premierul Victor Ponta, trimis în judecată de DNA. Vezi de ce este acuzat

Publicat acum

pe

Victor Ponta premier

Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată, joi, de procurorii DNA, pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, alături de alte patru persoane, între care senatorul Dan Şova şi directorul Complexului Rovinari.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe Victor Ponta, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, în prezent prim-ministru, fiind acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată şi spălarea banilor.

Dan-Coman Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi „Şova şi Asociaţii”, în prezent senator, va fi judecat, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani. Şova a fost trimis în judecată sub control judiciar.

În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată, în libertate, Laurenţiu-Dan Ciurel, director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni (CET), acuzat de cinci infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, şi Laurenţiu-Octavian Graure, la data faptelor director economic al CET, acuzat de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul.

Ce acuzaţii i se aduc lui Victor Ponta

Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care însă în realitate nu s-au efectuat.

Procurorii DNA spun că în 30 august 2007 între SCA ”Şova şi Asociaţii”, reprezentată de Dan-Coman Şova şi Cabinetul Individual de Avocat ”Ponta Victor-Viorel”, reprezentat de Victor Ponta, s-a încheiat o ”convenţie de conlucrare profesională”, având ca obiect ”conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea”.

Convenţia a fost încheiată pe o perioadă nedeterminată, în aceasta fiind ca pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar Victor Ponta să primească o sumă fixă de 2.000 de euro, pentru care va emite o factură lunară.

”Prin procesul-verbal din 29 octombrie 2007 inculpaţii au hotărât suplimentarea cu 1.000 euro a onorariului cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel pentru luna octombrie 2007 (lună în care Şova Dan-Coman s-a înţeles cu inculpatul Cristea Dumitru să încheie un contract de asistenţă juridică prevăzut cu comision de succes). În data de 27 martie 2008, inculpaţii au încheiat un act adiţional la convenţia de conlucrare profesională, în sensul că s-a modificat onorariul cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel la suma de 3.000 euro (cu o lună înainte, cele două complexe energetice încheiaseră cu SCA Şova şi Asociaţii alte contracte de asistenţă juridică prevăzute cu comision de succes)”, arată procurorii DNA în comunicatul de presă transmis joi.

Conform procurorilor anticorupţie, convenţia de conlucrare a fost încheiată în luna decembrie 2008, moment în care Victor Ponta a devenit ministru.

DNA mai spune că în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare Victor Ponta a emis, în calitate de avocat, un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA ”Şova şi Asociaţii”, care a efectuat plata contravalorii lor, după care le-a înregistrat în contabilitate.

Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare, mai arată DNA.

”Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi. Din probele administrate a rezultat că, prin încheierea contractului de conlucrare, s-a urmărit bonificarea inculpatului Ponta Victor Viorel pentru contractele încheiate de SCA Şova şi Asociaţii cu complexurile energetice, având în vedere că a rezultat că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă, la nivelul companiilor de stat, nu ar fi existat percepţia că Şova Dan Coman beneficiază de susţinerea inculpatului Ponta Victor Viorel”, mai menţionează sursa citată.

Potrivit procurorilor, în 18 iulie 2011, în timpul desfăşurării unui control fiscal, Victor Ponta a răspuns în scris în cadrul unei note explicative la trei întrebări adresate de inspectorii ANAF, în cuprinsul căreia a prezentat o stare de fapt inexistentă, în sensul că a acordat ”Consultanţă în dosare penale aflate pe rolul Parchetelor”.

Ulterior, pe fondul aceluiaşi control fiscal, Victor Ponta s-ar fi înţeles cu Dan Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică ce ar fi fost prestată de Ponta în cele 16 luni cât a durat convenţia.

SURSĂ: MEDIAFAX

Naţional

Valabilitatea paşapoartelor simple electronice, extinsă de la 5 la 10 ani

Publicat acum

pe

Camera Deputaţilor a adoptat în plenul de miercuri o propunere legislativă prin care valabilitatea paşapoartelor simple electronice este extinsă de la 5 ani la 10 ani pentru persoanele care au împlinit 25 ani.

Scopul principal al proiectului de lege este fluidizarea în acţiunile serviciilor de paşapoarte prin reducerea numărului de cereri pentru eliberarea paşapoartelor. Un alt amendament la articolul 40 al proiectului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 prevede: „Exercitarea de către o persoană a dreptului la liberă circulaţie în străinătate se suspendă numai în următoarele situaţii: este inculpată într-o cauză penală şi a fost dispusă, în condiţiile Codului de procedură penală, instituirea unei măsuri preventive, cu impunerea după caz, a obligaţiei de a nu părăsi o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia.

În forma iniţială a Legii, articolul 40 era formulat astfel: „Exercitarea de către o persoană a dreptului la liberă circulaţie în străinătate se suspendă numai în următoarele situaţii: a) este învinuită sau inculpată într-o cauză penală şi a fost dispusă instituirea unei măsuri preventive în condiţiile Codului de procedură penală„, însă iniţiatorii anunţă că e nevoie de schimbarea textului tocmai pentru o definire mai corectă şi pentru că a fost scos din legislaţie cuvântul „învinuit”.

De asemenea, un alt amendament prevede creşterea valabilităţii paşapoartelor de la 3 la 5 ani pentru persoanele între 12 şi 25 de ani.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu 276 de voturi de susţinere, fiind for decizional. Senatul a adoptat ca primă cameră sesizată iniţiativa legislativă în şedinţa din 6 septembrie 2016.

 

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

Naţional

Amenzi uriașe pentru cei care își decorează parbrizele

Publicat acum

pe

Șoferii care obișnuiesc să circule cu mașini care au lipite pe geamuri, fie ele geamuri laterale, parbriz sau lunetă, diverse accesorii, iar acestea reduc, prin număr sau dimensiuni, vizibilitatea conducătorului auto, riscă amenzi consistente, ce pot ajunge până la aproape 3.000 de lei, scrie avocatnet.ro.

Legislația rutieră în vigoare stabilește că “aplicarea de afișe, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea” reprezintă o contravenție încadrată în clasa a IV-a de sancțiuni.

În condițiile în care clasa a IV-a de sancțiuni prevede aplicarea unei amenzi cuprinse între nouă și 20 de puncte-amendă, iar punctul-amendă are valoarea, în 2018, de 145 de lei, persoanele fizice care aplică diverse obiecte pe suprafața geamurilor sau în dreptul acestora pot fi amendate cu sume curpinse între 1.305 și 2.900 de lei.

Accesoriile amintite în Codul rutier pot fi odorizante, carnete de notițe, diverse obiecte religioase (icoane și cruciulițe), suporturi pentru diverse dispozitive electronice, zaruri supradimensionate și altele, dar și vinietele sau abțibilduri “colecționate” pe marginea parbrizului. Alte obiecte care reduc vizibilitatea șoferului sau a pasagerilor și pentru care ar putea fi sancționați conducătorii auto sunt pozele cu membri ai familiei sau cu prieteni trecuți în neființă, pe care anumiți șoferi le lipesc pe parbriz, de cele mai multe ori pe partea dreaptă.

De asemenea, reprezintă contravenție și este sancționată tot cu amendă de până la 2.900 de lei și “aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale”. Totuși există o variantă legală pentru reducerea transparenței geamurilor unei mașini, și anume utilizarea de tratamente și folii omologate sau certificate de către Registrul Auto Român.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

Naţional

Sistemul de înregistrare video pentru staţiile ITP este de azi obligatoriu

Publicat acum

pe

Începând cu 21 mai, toate staţiile autorizate care nu vor avea montat şi în funcţiune sistem de înregistrare video obligatoriu vor avea autorizaţia tehnică suspendată de drept, conform prevederilor legale. RAR are posibilitatea tehnică informatică să suspende în timp real autorizația.

Încă de la începutul lunii mai 2018, Registrul Auto Român a verificat la nivel național în stațiile ITP dotarea corespunzătoare/instalarea sistemului de supraveghere video şi îndeplinirea tuturor funcţionalităţilor impuse de lege.

Procesul de verificare a conformitatii instalarii sitemului in stațille ITP va continua si dupa 20 mai, până când toate cerinţele legale vor fi îndeplinite similar şi uniform de toate staţiile de ITP autorizate la nivel naţional. (unghiurile de filmare trebuie să acopere exact aria vizată în supraveghere)

Ulterior, în procesul de autorizare/reautorizare a staţiilor de ITP, RAR va verifica din nou, în detaliu, dotarea şi menţinerea în funcţiune a sistemului video impus cu asigurarea tuturor funcţionalităţilor iar acesta va fi declarat/poziţionat corespunzător pe fluxul de ITP (camere video, ecran de vizualizare, DVR) al fiecărei staţii spre a putea fi verificat/comparat în activitatea de supraveghere/monitorizare ulterioară.

Este important de precizat că întreaga activitate de ITP desfăşurată de staţiile autorizate, inclusiv monitorizarea prin intermediul sistemului video, trebuie să se desfăşoare cu respectarea de către operatorii economici/persoanele autorizate deţinătoare a acestor staţii, a legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Legislație

Condiţiile ce trebuie asigurate de staţiile de ITP în vederea înregistrării, prin intermediul unui sistem video, a activităţii efectuate pe linia de ITP, sunt prevăzute la art. 10 alin. (91) din Anexa OMT nr. 1.319/2016, astfel:

„(91). SITP trebuie să asigure, prin intermediul unui sistem video, înregistrarea activităţii efectuate pe linia de ITP, înregistrare care trebuie păstrată pe o perioadă de 6 luni de la data efectuării ITP. Aceste înregistrări vor fi puse la dispoziţia RAR în scopul monitorizării activităţii de ITP.

Sistemul de supraveghere video necesar trebuie să conţină minimum două camere de supraveghere şi un înregistrator digital DVR (Digital Video Recorder) care să permită înregistrarea la rezoluţii înalte HD (High Definition) având caracteristicile tehnice corelate cu dimensiunile şi particularităţile spaţiului destinat activităţii de ITP; sistemul trebuie să fie astfel proiectat, dotat şi instalat încât să asigure înregistrarea continuă a activităţilor desfăşurate pe linia de ITP. Sistemul de supraveghere video instalat în fiecare SITP trebuie să asigure următoarele funcţionalităţi:

a) să permită vizualizarea tuturor înregistrărilor realizate pe un ecran corespunzător şi accesibil inspectorului RAR;
b) să permită înregistrarea şi vizualizarea pe fluxul de ITP a vehiculului inspectat, a culorii exacte a acestuia şi a plăcii/plăcilor cu numărul de înmatriculare, indiferent de condiţiile de iluminare existente;
c) să permită înregistrarea activităţii de pe linia de ITP pe durata maximă de funcţionare, respectiv de luni până vineri între orele 8,00 şi 20,00 şi sâmbătă între orele 8,00 şi 14,00;
d) să permită înregistrarea şi vizualizarea corespunzătoare a indicaţiilor afişajului/afişajelor analogic/analogice sau a indicatoarelor analogice ale standului/standurilor de frânare instalate pe linia de ITP;
e) să permită stocarea înregistrărilor realizate, vizualizarea lor selectivă pe toată durata stocării şi ştergerea automată a înregistrărilor realizate după 6 luni de la data preluării lor.

În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP se acceptă utilizarea unui singur sistem de supraveghere video, cu condiţia ca acesta să fie astfel proiectat, dotat şi instalat încât să asigure toate funcţionalităţile prevăzute la lit. a) – e) pentru toate liniile de ITP utilizate, iar acestea să fie amplasate alăturat, în aceeaşi incintă.”

Istoricul demersurilor RAR în această speță și argumentele implementării supravegherii video

Cerința referitoare la necesitatea echipării stațiilor de ITP cu sistem video a fost introdusă odată cu modificările și completările aduse la OMTCT nr. 2.133/2005 prin prevederile OMT nr. 1.033/2014, ce a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din data de 03.07.2014 și a fost detaliată în ceea ce privește caracteristicile, condiţiile tehnice, organizatorice şi funcţionale minimale necesare realizării acestor înregistrări video, cu ocazia modificărilor și completărilor aduse aceluiași ordin, care au fost introduse prin OMT nr. 1.319/2016, ce a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din data de 27.10.2016.

Această prevedere a fost introdusă pe de o parte în vederea uniformizării cerinţelor de dotare a staţiilor de inspecţie tehnică cu cele privind atelierele de reparaţii pentru care o cerinţă de introducere a unui sistem video pentru vizualizarea activităţii a fost introdusă prin Legea nr. 51/2013, iar pe de altă parte pentru prevenirea posibilităţii de efectuare a unor inspecţii tehnice periodice fără prezentarea vehiculului sau cu utilizarea unui alt vehicul similar.

De asemenea, este important de menţionat că această dotare suplimentară a fost introdusă ca urmare a constatărilor efectuate în activitatea de supraveghere a staţiilor de inspecţie tehnică periodică autorizate de către RAR cu privire la anumite încercări şi practici de eludare a procedurilor reglementate de efectuare a ITP şi se înscrie pe linia măsurilor periodice, etapizate şi proporţionale propuse în scopul creşterii nivelului de conformare şi de disciplinare a activităţii desfăşurată în cadrul staţiilor de ITP.

Data aplicării acestei prevederi a fost amânată până la 20 mai 2018 luând în considerare atât aspecte de ordin tehnic şi financiar dar şi practic/administrativ pentru staţiile autorizate de ITP cât şi pentru RAR.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare