Conectează-te cu noi

Naţional

Procedura de recuperare a banilor din timbrul de mediu, ştearsă odată cu cele 102 taxe

Publicat acum

pe

Eliminarea timbrul de mediu, odată cu celelalte 101 taxe, va complica procedura de recuperare a banilor plătiţi de toţi cei ce şi-au înmatriculat anterior maşinile. Avocatul Alexandru Răţoi-Pârvu spune că prin abrogarea OUG 9/2013 dispare şi procedura administrativă prin care se returnau banii, potrivit Mediafax.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea ”Dragnea” pentru eliminarea a 102 taxe. Printre acestea se află şi timbrul de mediu. Până acum cei care îşi înmatriculau o maşină au continuat să o plătească, deşi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că taxa este discriminatorie şi a obligat statul român să restituie banii astfel încasaţi.

Taxa a purtat de-a lungul timpului diferite denumiri: taxa auto, taxă de poluare, taxă pe emisii poluante, taxă de timbru etc.

Ce presupune această schimbare legislativă pentru cei care urmează să-şi recupereze banii aferenţi acestei taxe încasate ilegal? “Abrogarea OUG nr. 9/2013 „cu modificările şi completările ulterioare” presupune şi eliminarea procedurii administrative „perfecţionate şi simplificate” de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, reglementată de articolul 12 din acest act normativ. Această procedură, introdusă prin Ordonanţa din 31 August 2015, avea calităţi indiscutabile, care reprezentau, în egală măsură, un „avans” serios faţă de reglementarea anterioară: permitea restituirea integrală a taxelor achitate în temeiul unor legi şi ordonanţe adoptate cu încălcarea dreptului european – OUG nr. 50/2008, Legea nr. 9/2012, prin parcurgerea unei simple proceduri administrative şi depunerea unui dosar la Fisc”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alexandru Răţoi-Pârvu, avocat în cadrul Societăţii Civile Profesionale de Avocaţi “Piperea şi Asociaţii”.

Acesta arată că Legea 1/2017 implementează ceea ce era necesar de implementat, adică abrogă o taxă evident contrară legislaţiei comunitare şi că măsura este evident pozitivă pentru viitor, dar mai ales normală şi legală. În schimb, pentru trecut, în cazul celor ce au achitat deja taxa şi nu au recuperat banii, procedura de recuperare pare să se complice.

Avocatul arată că, anterior Legii numărul 1 au existat două proceduri administrative. Este vorba despre cea prevăzută de OUG 8/2014, prin care se instituia procedura de restituire dedicată celor care au obţinut hotarări judecătoreşti prin care li s-a recunoscut dreptul la restituire a taxei speciale, taxei pe poluare şi taxei pe emisii poluante anterior datei de 31 decembrie 2015.

A doua procedură administrativă este cea prevazută de OUG 40/2015 (privind timbrul de mediu), care prevedea procedura de restituire a celor care nu aveau o hotarare judecatorească obţinută sau nu se încadrau în condiţiile impuse de OUG 8/2014.

Există însă mai multe situaţii concrete. De exemplu, cei care au achitat taxa specială, taxa pe poluare şi taxa pe emisii poluante (toate trei reglementate prin acte normative contrare Tratatului UE, conform deciziilor succesive ale CJUE : cauza Tatu etc.) şi au obţinut o hotărâre judecătorească anterior datei de 31 decembrie 2015 vor urma procedura prevăzută de OUG 8/2014, cu menţiunea că nu li se poate impune o eşalonare pe cinci ani a restituirii, ci aceasta trebuie efectuată pe loc, potrivit deciziei CJUE în cauza Câmpean.

O altă situaţie este a celor ce au achitat taxa specială, taxa pe poluare şi taxa pe emisii poluante şi nu au obţinut o hotărâre judecătorească, aceştia trebuind să declanşeze o procedură judiciară sau să încerce o procedură administrativă ad-hoc, cu următoarea precizare : deşi procedura administrativă de restituire, adoptată prin ordin comun, nu a fost abrogată, textul de lege din OUG 9/2013 nu mai este în vigoare, ordonanţa fiind abrogată integral prin Legea 1/2017. Un argument suplimentar în sprijinul admisibilităţii unei proceduri administrative ad-hoc constă şi în obligativitatea statului de a respecta hotărârilor pronunţate de CJUE, inclusiv la nivel de autoritate administrativă.

Iar a treia situaţie este a celor care au achitat timbrul de mediu (reglementat prin OUG 9/2013, contrara Tratatului UE, conform deciziei CJUE în cauza Budişan) şi, prin definiţie, nu au obţinut nicio hotărâre judecătorească, aceştia urmând să apeleze fie la procedura judiciară, fie la procedura administrativă ad-hoc.

În ceea ce priveşte cele două instituţii ale statului implicate în colectarea acestei taxe, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), acestea au răspuns la solicitarea MEDIAFAX, încercând să explice ce au de făcut cei care au de recuperat banii.

Organele fiscale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală au competenţă numai în ceea ce priveşte stabilirea, verificarea şi colectarea timbrului de mediu pentru autovehicule, inclusiv soluţionarea contestaţiilor. În acest sens precizăm că, în prezent, organele fiscale restituie, la cererea contribuabililor, taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, restituire care se efectuează pe parcursul a cinci ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora. Se restituie într-o singură tranşă, la cererea contribuabilului, valoarea reziduală a timbrului de mediu pentru autovehicule, precum şi sumele reprezentând diferenţe de timbru rezultate în urma contestării acestuia. De asemenea vă facem cunoscut că suma restituită, inclusiv compensările, din taxa de mediu în perioada 01.01.2016 – 13.12.2016 este de 179.987.159, 94 de lei”, se arată în răspunsul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la solicitarea MEDIAFAX.

Banii care provin din această taxă sunt colectaţi la bugetul Fondului de Mediu, care este gestionat de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Mihai Alexandru Moia, preşedintele AFM a precizat, pentru MEDIAFAX, că în prezent, pe cale administrativă se restituie doar diferenţele de timbru de mediu pentru autovehicule rezultate în urma contestării acestuia şi valoarea reziduală a timbrului de mediu pentru autovehicule. “Menţionăm faptul că AFM restituie timbrul de mediu, într-o singură tranşă, doar persoanelor fizice şi juridice care au dobândit dreptul la restituire printr-o hotărâre judecătorească definitivă”, a declarat Moia.

Acesta a adăugat că termenul de soluţionare a cererilor de restituire este de 45 de zile de la data înregistrării cererii de restituire la organul fiscal competent. “În prezent, restituirea timbrului de mediu de către AFM, în baza unei sentinţe civile, se efectuează în ordinea cronologică a depunerii cererilor de restituire la registratura instituţiei, la momentul de faţă fiind în curs de soluţionare cererile depuse în luna decembrie 2016”, arată preşedintele AFM.

De ce statul a continuat să încaseze această taxă declarată ilegală de Curtea de Justiţie a UE? Avocatul Alexandru Răţoi-Pârvu spune că “Statul a încasat această sumă chiar şi după ce am „încasat” condamnarea din cauza Budişan fiindcă se urcase într-un carusel bugetar din care nu a mai reuşit să coboare decât cu forţa şi care presupunea ca banii încasaţi nelegali să fie utilizaţi pentru restituiri. Pe scurt: 45% din bugetul Fondului de Mediu era constituit din sume aferente încasărilor provenite din timbrul de mediu. Problema este că, la final, noi vom achita distracţia din carusel, în calitate de contribuabili: restituirea taxelor, inclusiv timbrul de mediu, a dobânzilor aferente şi a cheltuielilor de judecată”.

 

Sursa – Mediafax.ro

Naţional

Tâmplăria din lemn stratificat, beneficii de neegalat pentru locuința ta

Publicat acum

pe

Amenajarea unei locuinte este unul dintre cei mai importanti pasi pe care trebuie sa ii faca orice proprietar de locuinta la un moment dat avand in vedere ca acest lucru este cel care ne ofera in mod direct confort. Usile si ferestrele sunt componentele care au o importanta mai aparte pentru locuinte avand in vedere ca pe langa aspectele care tin strict de estetica, aceste produse au o importanta aparte si pentru confortul pe care il resimte fiecare dintre noi. Una dintre alegerile cele mai populare in ceea ce priveste aceste componente este tamplaria din lemn stratificat care este foarte simplu de integrat in orice tip de locuinta.

La ora actuala, usile si ferestrele pot fi constuite din materiale precum lemn, pvc sau sau chiar diverse materiale metalice, insa tamplaria din lemn stratificat reprezinta in prezent una dintre alegerile preferate de catre proprietarii de locuinte avand in vedere ca este un material care pe langa calitatile sale estetice, aduce in acelasi timp si o serie de avantaje destul de larga care reuseste sa convinga din ce in ce mai multi oameni sa isi indrepte atentia inspre tamplaria din lemn stratificat. De ce sa alegi o usa sau o fereastra din lemn stratificat? Iata cateva motive.

Lemnul stratificat poate rezista cateva decenii.

Indiferent ca se vorbeste despre usi sau ferestre, lemnul stratificat reprezinta o alegere ideala in situatia data datorita faptului ca are o rezistenta sporita in timp. Conform specialistilor, o usa sau o fereastra din lemn stratificat poate rezista chiar si pana la 50 de ani, desigur cu conditia ca acestea sa fie intretinute periodic si in mod corespunzator, cu solutii de calitate. Astfel, o usa sau o fereastra construita dintr-un astfel de material nu va fi niciodata o investitie periodica, ci una pe termen lung.

Lemnul stratificat ofera rezistenta la actiuni mecanice.

Unul dintre cele mai importante avantaje ale lemnului stratificat este dat de faptul ca are cea mai buna rezistetna in timp la actiunile mecanice. Lemnul stratificat este creat prin imbinarea mai multor straturi de lemn intre ele, astfel ca rezultatul final este un profil de lemn foarte rezistent in timp la actiunea apei si a razelor solare, lucruri despre care se cunoaste foarte bine faptul ca in timp duc la distrugerea tamplariei.

Asigura cel mai bun confort termic.

Lemnul stratificat este una dintre cele mai preferate materiale de catre proprietari in momentul in care se vorbeste despre confortul termic si despre izolatia termica. Datorita faptului ca lemnul stratificat nu permite realizarea transferului de temperaturi prin intermediul lui, acest lucru inseamna ca temperaturile se vor pastra constante in interiorul locuintei pentru o vreme mai indelungata. Mai mult decat atat, caldura va fi mult mai usor de pastrat in interiorul locuintei iarna atunci cand in general, prin intermediul usilor si al ferestrelor se pierde aproximativ 40% din caldura interioara numai prin intermediul acestor componente. Prin alegerea tamplariei din lemn stratificat, se vor putea reduce totodata si cheltuielile aferente incalzirii locuintei.

Continuă să citești

Naţional

Loteria Bonurilor Fiscale | Valoarea bonurilor câştigătoare la extragerea de ieri

Publicat acum

pe

La extragerea Loteriei Bonurilor Fiscale de duminică, 19 noiembrie, au ieşit din urne numerele 27 reprezentând ziua de emitere (27 octombrie) şi 654 reprezentând valoarea bonurilor câştigătoare – între 654 şi 654,99 lei.

Duminică, 19 noiembrie, a avut loc o nouă extragere a Loteriei Bonurilor Fiscale – emise în perioada 1-31 octombrie 2017 – în urma căreia au ieşit câştigătoare bonurile cu valori cuprinse între 654 şi 654,99 lei emise în data de 27 octombrie 2017.

Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un milion de lei, din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

După centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.

Rezultatele extragerii sunt postate pe site-urile Ministerului Finanţelor Publice (www.mfinante.ro), Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (www.anaf.ro) şi Loteriei Române (www.loto.ro) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

Depunerea cererilor de revendicare a premiului, de către deţinătorii de bonuri câştigătoare, se realizează începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de revendicare a premiului.

Formularul cererii poate fi obţinut gratuit de la administraţia fiscală la care se depune bonul fiscal sau descărcat de pe site-ul www.mfinante.ro.

Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine). Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea „conform cu originalul“, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.

În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de un milion de lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.

Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători. În cazul realizării celei de a doua etape de selecţie în cadrul Loteriei Bonurilor Fiscale, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Şi această extragere va fi realizată cu urnele Loteriei Române, organizarea acesteia urmând să fie anunţată ulterior.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

Naţional

Medicii ar putea fi obligaţi să facă 48 de ore de gardă pe săptămână. Sindicalişti: Este o propunere aberantă

Publicat acum

pe

Medicii ar putea fi obligaţi să facă 48 de ore de gardă pe săptămână, în loc de 35, cum prevede legea în prezent, iar ei vor fi plătiţi în funcţie de salariul actual, şi nu de cel ce ar urma să fie majorat, prevede Ordonanţa de modificare a legii salarizării, care va fi discutată miercuri, scrie Mediafax.

Gărzile efectuate de medici în afara programului normal de lucru de la funcţia de bază până la limita a 48 de ore pe săptămână, reprezintă gărzi obligatorii. (…) Contravaloarea gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, cu excepţia sporului, face parte din suma salariului de bază”, se arată în Ordonanţa de Urgenţă ce va fi discutată miercuri în cadrul Consiliul Economic şi Social (CES).

Sindicaliştii condamnă această propunere venită de la ministerele de resort, descriind-o drept „aberantă”.

În prezent, o gardă are 35 de ore pe săptămână, 140 pe lună, iar dintre acestea, 18 ore de gardă sunt obligatorii. Fac gardă numai anumiţi doctori, pentru că sunt doctori care nu sunt nevoiţi, cum ar fi dermatologii. Deci nu poţi să îl obligi să facă acest lucru, când specialitatea lui nu are gardă. Cei de la Ministerul Sănătăţii s-au gândit să-l oblige pe medic să lucreze până la 48 de ore pe săptămână, lucru aberant. Ce depăşeşte norma legală de lucru sunt ore suplimentare şi se fac în primul rând cu acordul tău, până la 180 de ore pe an. Ce depăşeşte 180 de ore, e nevoie de acordul organizaţiilor sindicale, pentru că ei nu vor ca omul să fie abuzat de angajator”, a declarat, pentru Mediafax, dr. Eleodor Cârstoiu, preşedintele Sindicatului Promedica.

Acesta a mai precizat că, în cazul în care este depăşit pragul de 35 de ore de gardă pe săptămână, medicul nu mai poate da randament în spital.

Aici e problema. Când legiuitorul a stabilit 35 de ore pe săptămână – şi era comunist legiuitorul de atunci – a avut în vedere următoarele lucruri: medicii desfăşoară activitate intelectuală intensă şi mai sunt şi medici care desfăşoară şi activitate fizică intensă. Deci este foarte obositor. Apoi, medicul, pe lângă programul de la spital, se duce acasă şi trebuie să mai deschidă câte o carte. De aceea s-au dat 35 de ore pe săptămână. Vine întrebarea adresată domnilor – care nu sunt medici din Ministerul Sănătăţii: Dumneata te-ai da pe mâna unui medic care nu a mai pus mâna pe carte de 20 de ani sau care nu se duce la congrese, pentru că nu are bani? N-ai face-o!”, a spus medicul Eleodor Cârstoiu.

O altă modificare a Legii privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice vizează şi tichetele de masă, care vor fi înlocuite cu indemnizaţiile de hrană ce vor fi acordate anual.

Începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă, obligatoriu, lunar, indemnizaţii de hrană reprezentând a douăsprezecea parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Pentru personalul din sistemul sanitar care a beneficiat în anul 2017 de tichete de masă conform reglementărilor legale în vigoare, indemnizaţia de hrană se acordă începând cu 1 ianuarie 2018. Indemnizaţia de hrană nu va fi inclusă în anul 2018 la stabilirea limitei de sporuri”, se arată în Ordonanţa de Urgenţă.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în 28 iunie, decretul de promulgare a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Legea salarizării în sectorul bugetar este un proiect asumat, la nivel guvernamental şi parlamentar, de către Partidul Social Democrat, ca parte esenţială a programului de guvernare al actualei coaliţii politice. În acest sens, este responsabilitatea PSD-ALDE să asigure dezvoltarea echilibrată şi să concilieze obiectivul de creştere a salariilor cu cel de păstrare a stabilităţii macroeconomice şi bugetare a României”, se spune în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

Naţional

Vremea va fi închisă în această săptămână. Minimele termice vor atinge minus 4 grade

Publicat acum

pe

Meteorolorgii anunţă că vremea va fi în general închisă în această săptămână, în majoritatea regiunilor ţării, temperaturile minime fiind cuprinse, în general, între -4 şi 3 grade.

Vremea va fi închisă în majoritatea zonelor ţării, dar mai ales în interiorul arcului carpatic. Vor fi precipitaţii slabe, mai peste tot. La munte, predominant ninsoare, dar vor fi şi mixte – lapoviţă, ploaie şi ninsoare – în regiunile intracarpatice şi predominant ploaie în restul teritoriului, în sud şi în est. Sunt temperaturi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toată ţara vor fi în general cam între 3 şi 13 grade. Vor fi şi minime între -4 şi 3 grade, în general”, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Vor mai fi unele înnorări, condiţii de ceaţă noaptea şi dimineaţa, dar fără precipitaţi. Aceasta este prognoza pentru prima parte a săptămânii, până spre joi după-amiază. Nici după aceea nu vor fi mari schimbări”, mai spun meteorologii.

 

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...
loading...

Tu ai dat LIKE?

Articole populare