Conectează-te cu noi

Naţional

Venitul românilor a crescut anul trecut cu 7,6%. Vezi care a fost salariul mediu în 2014

Publicat acum

pe

bani

Salariul mediu lunar brut al românilor a fost anul trecut de 2328 lei, cu 7,6% mai mult decât în 2013, potrivit datelor INS.

Câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2014 (2328 lei) a fost cu 7,6% (+165 lei) mai mare decât cel din anul 2013. Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naționale (1697 lei) a înregistrat o creştere de 7,5% (+118 lei), comparativ cu anul precedent.

Angajatorii au cheltuit în medie într‐o lună 2988 lei/salariat. Numărul mediu al salariaților în anul 2014 a fost de 4507,7 mii persoane, în creştere cu 64,1 mii persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaților la 31 decembrie 2014 a fost de 4900,7 mii persoane, mai mare cu 99,6 mii persoane față de anul precedent.

Câştigul salarial mediu lunar

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia națională, s‐au realizat în anul 2014 în: intermedieri financiare  şi asigurări (de 2,2 ori), informații  şi comunicații cu 97,8%, industria extractivă  cu 92,1%, producția  şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă  caldă  şi aer condiționat cu 82,3%, administrație publică  cu 62,3%, activități profesionale, ştiințifice şi tehnice cu 43,9%, învățământ cu 2,1%, transport şi depozitare cu 0,6%.

Câştigurile salariale medii lunare nete care s‐au situat la cea mai mare distanță  sub media pe economie au fost în: hoteluri  şi restaurante (‐43,5%), alte activități de servicii (‐32,8%), construcții (‐26,9%), activități de spectacole, culturale  şi recreative (‐26,4%), activități de servicii administrative  şi activități de servicii suport (‐25,7%), agricultură, silvicultură şi pescuit (‐25,2%), tranzacții imobiliare (‐20,8%), comerț (‐16,8%), sănătate şi asistență socială (‐11,8%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activități de decontaminare (‐11,1%), industria prelucrătoare (‐7,0%).

În anul 2014, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net  şi indicele prețurilor de consum al populației) a fost de 131,2% față  de anul 1990, mai mare cu 7,8 puncte procentuale față  de anul precedent, respectiv cu 0,9 puncte procentuale față de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu 178 lei mai puțin decât bărbații, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2234 lei (față  de 2412 lei al bărbaților) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1627 lei (față de 1761 lei al bărbaților).

Bărbaților le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 25%) regăsindu‐se în: intermedieri financiare şi asigurări (41,3%), alte activități de servicii (27,8%) şi industria prelucrătoare (27,6%).

În profil teritorial, pe județe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2014 s‐a situat sub media pe economie în 36 dintre județe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1251 lei s‐a înregistrat în județul    Harghita, cu 26,3% mai puțin decât media pe economie. La polul opus s‐a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2441 lei), cu 43,8% peste media pe economie.

Costul mediu al forței de muncă  

Costul mediu lunar al forței de muncă a fost în anul 2014 de 2988 lei/salariat, în creştere cu 6,2% față de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activitățile: industria extractivă  (de 2,3 ori), intermedieri financiare  şi asigurări (de 2,2 ori), informații  şi comunicații (+90,1%), producția  şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (+86,2%), activități profesionale, ştiințifice  şi tehnice (+42,4%), administrație publică (+31,4%).

Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s‐au înregistrat în activitățile de hoteluri  şi restaurante (‐44,7%), alte activități de servicii (‐33,0%), construcții (‐27,0%), activități de servicii administrative  şi activități de servicii suport (‐26,3%), activități de spectacole, culturale  şi recreative (‐26,2%).

Numărul mediu al salariaților

În anul 2014, numărul mediu al salariaților a fost de 4507,7 mii persoane, în creştere față de anul precedent cu 64,1 mii persoane. Bărbații predomină în rândul salariaților (2375,4 mii persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariați). Față de anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 16,0 mii persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 48,1 mii persoane. Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată  că  majoritatea se regăseau în sectorul terțiar, ponderea acestora reprezentând 61,1% în anul 2014. În sectorul secundar (industrie şi construcții) lucrau 36,5% dintre salariați, iar în cel primar numai 2,4%.

Activitățile din construcții  şi industria extractivă  sunt desfăşurate cu preponderență de bărbați, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,8% din totalul salariaților. Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de “feminizare” al forței de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistență  socială (79,8% din numărul total al salariaților din ramură), învățământ (70,5%), intermedieri financiare şi asigurări (69,4%), hoteluri  şi restaurante (61,5%).

Efectivul salariaților la 31 decembrie 2014

Efectivul salariaților la sfârşitul anului 2014 a fost de 4900,7 mii persoane; comparativ cu sfârşitul anului 2013, efectivul salariaților a înregistrat o creştere cu 99,6 mii persoane. În profil regional, efectivul salariaților a înregistrat creşteri în toate regiunile față  de sfârşitul anului 2013. Regiunile cu cele mai mari creşteri ale efectivului de salariați au fost Nord‐ Vest (+26,2 mii persoane)  şi Vest (+19,1 mii persoane). Comparativ cu celelalte regiuni ale țării, în regiunea Bucureşti‐Ilfov se concentrează  cea mai mare parte din efectivul salariaților din economie, respectiv peste o cincime. Regiunile în care activitățile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe țară (2,3% pe total economie) sunt: Sud‐Muntenia (4,0%), Sud‐Est (3,5%), Nord‐Est (3,2%), Vest (2,7%)  şi Sud‐Vest Oltenia (2,4%).

Regiunile care concentrează  o proporție semnificativă a salariaților în sectorul industriei şi construcțiilor sunt: Vest, Centru, Nord‐Vest, Sud‐ Muntenia, Sud‐Vest Oltenia, Sud‐Est (45,5%, 42,7%, 41,0%, 40,6%, 37,8%, 36,3%, față  de 36,2% media pe țară). Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti‐ Ilfov (60,7% față de 41,5% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s‐a înregistrat în regiunea Nord‐Est (27,5% față de 20,0% media pe țară).

La sfârşitul anului 2014, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (74,1%)  şi a înregistrat o creştere cu 3,1% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică  a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 78,1% din efectivul total de salariați, în creştere cu 2,4% față de anul precedent.

Naţional

Cel mai tare Aquapark din Europa de Est se deschide în România. Proiectul are primii bani prevăzuţi în bugetul pe 2018

Publicat acum

pe

În 2015, doi consilieri locali, Dan Idolu PSD si Nistor Geana PLR îi propuneau lui Nicolae Robu să amenajeze un aqualand în zona Mehala, pe o suprafaţă de 12 hectare, pe un teren ce aparţine Primăriei Timişoara, scrie Business Magazin.

Cum atunci banii, 100.000 de lei, erau alocati in buget pentru studiul de fezabilitate, consilierii ii cereau sa dea drumul la intocmirea documentatiei in speranta obtinerii de bani europeni, conform sursei citate.

Idolu si Geana chiar i-au inmanat primarului si un memoriu tehnic in care au trecut si locul gasit de ei, pe drumul spre Jimbolia, loc in care se putea ajunge usor cu masina ori cu troleibuzul 13.

Atunci, pentru ca nu a fost ideea lui, Nicolae Robu n-a vazut cu ochi buni propunerea alesilor.

Atunci cand faci o investitie atat de mare, trebuie sa ai in vedere toate aspectele ce tin de ea si de exploatarea ei ulterioara. Trebuie sa ai minimum 1.000 de locuri de parcare in zona adiacenta, spre exemplu. Si atunci, ramane o intrebare: merita sa dedici din terenul foarte scump care este in oras, bun pentru alte dezvoltari, cu o suprafata atat de mare, ca sa faci un asemenea parc? Sau, mai degraba, este rational sa facem si noi in Timisoara ce au facut cu totii din alte parti, sa amplasam un astfel de parc putin in afara orasului, unde terenul este incomparabil mai ieftin”, a explicat atunci Robu.

Doi ani mai tarziu, in toamna lui 2017, primarul Timisoarei facea anuntul potrivit caruia studiul de fezabilitate avea sa fie dat in lucru in scurt timp si ca parcul se va face cu ajutorul unor imprumuturi, pentru ca in 2020 sa fie gata. Mai mult, preciza ca avea in vedere 3 locatii. Una dintre ele tocmai Mehala, cea pe care cu doi ani inainte a respins-o.

Dam drumul studiului de fezabilitate pentru Aquaparcul Timisoarei. Vrem sa il facem pe banii nostri pentru ca nu suntem finantabili pe fonduri europene. Timisoara nu are areal de statiune pe teritoriul sau, cum are Oradea. O sa vedem, ori in Mehala, ori in zona aeroportului Cioca, ori undeva inspre padurea Bistra, nu stiu inca locatia, urmeaza sa facem si eu personal si colegii deplasari pe teren inainte de a face tema de proiectare. Nu puteam mai devreme pentru ca orasul trebuia modernizat in privinta infrastructurii de mobilitate”, a spus in septembrie 2017 primarul Nicolae Robu.

Mai mult, sustinea ca Aqualand-ul de la Timisoara va fi cu mult mai mare si mai frumos decat cel de la Szeged si ca ar putea costa chiar si 15 milioane de euro.

Acesta va fi chiar cel mai tare din aceasta parte de Europa. Va avea in jur de 10 hectare. Estimez ca cel tarziu in 2020 va fi inaugurat. Tehnologiile de realizare sunt ceva sunt destul de bine puse la punct acum si cred ca intr-un an -un an jumatate se va realiza. Daca merge bine licitatia, poate in 2019 va fi gata. Ne gandim si la un imprumut bancar. Nu am estimare, cat ar costa, discutam de sume in jurul a 10-15 milioane de euro”, a explicat in septembrie edilul sef al Timisoarei, adaugand ca Aquapark-ul va avea mai multe bazine, sisteme de tobogane cu apa cum nu exista in zona in acest moment, dar si tiroliana.

 

Sursa – Business Magazin

Continuă să citești

Naţional

Cum ne ferim de gripă

Publicat acum

pe

Din pricina temperaturilor scăzute, iarna este cunoscută drept cel mai puternic inamic al sănătăţii. În aceast sezon, organismul este expus la numeroase boli care pot provoca o serie de complicaţii nedorite. Dintre acestea, cele mai frecvent întâlnite sunt: gripa, pneumonia, laringita, infectiile urinare şi degerăturile, scrie CSID.

Gripa este o infecţie respiratorie contagioasă, cu potenţial mic de ameninţare dacă este tratată la timp. Simptomele gripei apar la aproximativ trei zile după expunerea la virus, şi includ: febră, frisoane, tuse, durere în gât, nas înfundat, durere de spate, braţe şi picioare. Deşi manifestările sunt asemănătoare cu cele cauzate de răceală, în cazul gripei sunt totuşi mai severe şi durează mai mult timp.

Cum ne apărăm împotriva gripei?

Vaccinurile împotriva gripei reduc severitatea simptomelor şi protejează împotriva complicaţiilor care ar putea să apară. În plus, adoptarea unui mod de viaţă igienic, asigurarea unui aport constant de vitamine şi minerale din fructe şi legume, hidratare şi somn suficient contribuie la ţinerea sub control a virusului.

Tu ştii care e diferenţa dintre răceală şi gripă?

Deşi, la prima vedere, răceala şi gripa au manifestări comune, fiecare are particularităţi ce le diferenţiază una de cealaltă.

Astfel, încă de la debut, organismul oferă semnale distincte ce ajută la deosebirea acestor două tipuri de viroze respiratorii, iar pacientul poate lua din timp măsurile corecte de combatere şi diminuare a simptomelor.

Principalul mod de diferenţiere a răcelii şi gripei constă în faptul că cea dintâi afectează pe o durată mai scurtă şi într- un mod mai puţin agresiv organismul decât gripa, care are o durată de manifestare lungă şi poate prezenta episoade severe de afectare a organismului. Astfel, corpul este supus unui efort susţinut de a lupta împotriva gripei, iar imunitatea poate fi pusă în pericol.

De foarte multe ori, tusea, strănutul sau durerile în gât nu ne pot indica decisiv dacă este vorba despre o gripă sau o simplă răceală. Totuşi, principalele simptome care fac diferenţa între cele două afecţiuni sunt:

În cazul răcelii – aceasta debutează cu stări de oboseală, strănut, dureri de cap şi de gât, urmate de creşterea consistentei mucozităţilor nazale şi modificări de culoare a pielii, care capătă un aspect palid.

În cazul gripei – debutul este brusc şi violent. Febra, de 39 – 40 de grade, este deseori însoţită de stări de oboseală, tuse uscată, frisoane, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşu în gât. Febra poate dura de la 3 până la 5 zile. Tusea este şi ea prezenta şi poate avea o durată de manifestare până la două luni, persistând chiar şi după dispariţia celorlalte simptome. Durerile musculare sunt mult mai acute decât în cazul răcelii, iar frisoanele sunt însoţite de dureri abdominale şi ale oaselor, precum şi senzaţie de usturime a ochilor. Stările de greaţă şi vomă sunt, de asemenea, asociate gripei, iar în cazuri grave acestea pot evolua şi în alte probleme gastro-intestinale.

În afară de contextul simptomatologic, diferenţele dintre cele două tipuri de afecţiuni se extind şi la circumstanţele exterioare organismului:

  • Răceala şi gripa sunt provocate de factori distincţi – astfel, răceala este cel mai adesea determinată de rinovirusuri, care afectează nasul, gâtul sau căile respiratorii superioare. Acestea sunt mai puţin puternice decât virusul gripal, care poate proveni în urma unor epidemii.
  • Perioada anului în care ne aflăm – de obicei, răceala poate fi contactată pe tot parcursul anului, în special vara. Gripa, în schimb, este mult mai des întâlnită în intervalul noiembrie – februarie deoarece sistemul imunitar este sensibil în timpul sezonului rece şi organismul necesită o îngrijire mai atentă.

Deşi tratamentele prescrise se diferenţiază conform simptomelor pacientului, tipului de infecţie respiratorie şi în funcţie de modul în care tusea se manifestă, toate tipurile de terapie trebuie să acţioneze în mod esenţial ca un antispatic, un antiinflamator pentru căile respiratorii şi un emolient pentru fluidizarea secreţiilor nazale.

Astfel de produse natursite sunt cele pe bază de ulei de eucalipt, rădăcină de lemn dulce şi ulei de mentol, substanţe care au acţiune puternic curativă pentru toate afecţiunile asociate cailor respiratorii: bronşite, faringite, laringite, sinuzite, astm bronşic sau pneumonii şi are în componenţa ingrediente naturale cu acţiune specifică:

  • uleiul de eucalipt are efect antiinflamator, antimicrobian, analgezic şi de stimulare a sistemului imunitar;
  • rădăcina de lemn dulce are o acţiune expectorant, antispastica şi antiinflamatoare;
  • uleiul de mentol este eficient în creşterea anticorpilor din organism şi combaterea infecţiilor, ajuta la reducerea febrei, are efect antispatic, antiinflamator şi de calmare a tusei.

Acţiunea sinergică a acestor componente naturale asigura fluidizarea secreţiilor bronhice, reduce inflamaţia, ajută la expectoraţie, calmează accesele puternice de tuse şi întăreşte sistemul imunitar în fata complicaţiilor asociate maladiilor respiratorii.

Cum ne tratăm dacă gripa s-a instalat

Ceaiurile fierbinţi, mierea şi gargara cu sare se numără printre cele mai practice sfaturi care vă ajută să învingeţi răcelile şi gripele din sezonul rece.

Dacă sunteţi bolnav, ajutaţi-vă organismul să îşi întărească sistemul de apărare stând în pat, spun autorii studiului publicat pe site-ul ivillage.com. De fapt, patul este unul dintre cele mai indicate locuri în care trebuie să staţi atunci când este vorba de a învinge o răceală sau o gripă.

Potrivit unui studiu publicat în Archives of Internal Medicine, persoanele care dorm mai puţin de şapte ore pe noapte sunt de trei ori mai expuse riscului de a prezenta simptome de răceală în sezonul rece, în comparaţie cu cele care dorm cel puţin opt ore pe noapte.

1. Beţi băuturi fierbinţi

Anumite lichide vă ajută să preveniţi dezhidratarea şi ameliorează congestiile, iar băuturile fierbinţi sunt mai bune decât băuturile la temperatura camerei, combătând cu succes anumite simptome ale gripei şi ale răcelii, precum durerile în gât, afirmă cercetătorii de la Common Cold Centre din cadrul Universităţii Cardiff din Marea Britanie. Beţi cât mai multe lichide, mai ales ceai fierbintre şi apă fierbinte cu lămâie şi miere. Desigur, nu trebuie să uitaţi nici supa de pui atunci când sunteţi răcit sau gripat. Supa de pui conţine anumite proprietăţi antiinflamatorii şi facilitează trecerea mucusului la nivelul nasului.

2. Mâncaţi o lingură de miere

Dacă dumneavoastră sau copiii dumneavoastră au probleme cu somnul pe timpul nopţii din cauza acceselor de tuse, încercaţi să combateţi acest lucru cu o lingură de miere. Potrivit unui studiu publicat în Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine, o lingură de miere, luată înainte de a merge la culcare, calmează tusea prin lubrifierea mucoaselor de la nivelul gâtului.

3. Faceţi gargară cu apă sărată

Gargara cu apă călduţă şi sare vă ajută să scăpaţi de gâtul inflamat şi vă face să vă simţiţi mai bine. Dizolvaţi o jumătate de lingură de sare într-un pahar de apă călduţă de 225 mililitri. Puteţi face gargară la fiecare 3-4 ore.

4. Menţineţi-vă ţesuturile nazale bine hidratate

Folosiţi o soluţie nazală salină sub formă de picături pentru a evita să aveţi un nas încărcat şi pentru a menţine ţesuturile nazale bine hidratate. Această substanţă nu este toxică, nu este iritantă şi poate fi folosită şi de copii. Un studiu realizat de cercetătorii din Cehia a evidenţiat faptul că elevii care folosesc picături nazale pe lângă medicamentele contra tusei şi a nasului înfundat lipsesc mai puţine zile de la şcoală şi prezintă mai puţine simptome de gripă şi răceală în comparaţie cu elevii care au primit doar acele medicamente. Cercetătorii de la Universitatea Wisconsin au descoperit faptul că lavajul nazal cu apă sărată ameliorează şi simptomele alergiilor.

5. Umidificaţi-vă locuinţa

Răceala şi diversele tulpini de viruşi gripali supravieţuiesc şi se înmulţesc mai bine în condiţii de uscăciune. Cu ajutorul unui umidificator veţi combate aerul uscat din interiorul locuinţei, care poate cauza mucoase nazale încărcate şi iritaţii la nivelul gâtului. Se recomandă ca umidificatorul dumneavoastră să nu conţină bacterii, iar pentru acest lucru trebuie să schimbaţi apa din recipient în fiecare zi şi să curăţaţi recipientul o dată la trei zile.

Continuă să citești

Naţional

Încă 7000 de angajați în MAI, până la finele acestui an!

Publicat acum

pe

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a anunţat luni, cu prilejul prezentării bilanţului IGSU pe 2017, că în acest an vor fi aduşi în sistem încă 7.000 de angajaţi, conform strategiei de reducere a deficitului de personal, conform Agerpres.

Continuăm procesul de încadrare de personal. Ştiţi foarte bine că la nivelul ministerului avem în derulare o strategie de reducere a deficitului de personal cu care se confruntă fiecare armă a ministerului. Am adus anul trecut peste 6.000 de angajaţi în minister iar anul acesta vor mai veni alături de noi încă 7.000 de oameni. Cu toate acestea, nu vom rezolva problema lipsei de personal anul acesta şi cred că nici anul viitor, însă până în 2020 avem ca obiectiv să echilibrăm aceste pierderi consistente din ultimii ani„, a afirmat ministrul de Interne, potrivit sursei citate.

Carmen Dan a adăugat că şi-ar dori ca în acest an să abordeze mai mult problemele pompierilor şi jandarmilor.

Mi-aş dori ca în acest an să vorbesc mai mult despre pompieri şi despre jandarmi, adică despre militari. Unii chiar mi-au reproşat că m-am preocupat mai mult de zona Poliţiei, în loc să fiu mai aproape de cei care, având statut militar, nu au posibilitatea să îşi spună problemele deschis în spaţiul public. Eu vă asigur că, şi fără a avea sindicate care să strige pentru dumneavoastră problemele, provocările şi preocupările pompierilor, îmi sunt cunoscute pentru că aveţi o reprezentare puternică în conducerea ministerului – şi mă refer la domnul secretar de stat Arafat, care a fost şi este cel mai bun avocat al dumneavoastră. (…)„, a spus demnitarul.

Potrivit acesteia, bugetul anului trecut a fost cel mai mare din ultimii ani iar investiţiile în tehnica de intervenţie, în echipamente individuale de protecţie şi în logistica necesară gestionării diferitelor tipuri de urgenţă vor continua.

100 de milioane de euro au fost cheltuiţi în anul care a trecut iar în paralel avem o strategie până în anul 2020 pentru accesarea întregii sume de 600 de milioane de euro„, a arătat reprezentantul MAI.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

RECLAMĂ

Facebook

loading...

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare