Conectează-te cu noi

Naţional

Venitul românilor a crescut anul trecut cu 7,6%. Vezi care a fost salariul mediu în 2014

Publicat acum

pe

bani

Salariul mediu lunar brut al românilor a fost anul trecut de 2328 lei, cu 7,6% mai mult decât în 2013, potrivit datelor INS.

Câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2014 (2328 lei) a fost cu 7,6% (+165 lei) mai mare decât cel din anul 2013. Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naționale (1697 lei) a înregistrat o creştere de 7,5% (+118 lei), comparativ cu anul precedent.

Angajatorii au cheltuit în medie într‐o lună 2988 lei/salariat. Numărul mediu al salariaților în anul 2014 a fost de 4507,7 mii persoane, în creştere cu 64,1 mii persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaților la 31 decembrie 2014 a fost de 4900,7 mii persoane, mai mare cu 99,6 mii persoane față de anul precedent.

Câştigul salarial mediu lunar

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia națională, s‐au realizat în anul 2014 în: intermedieri financiare  şi asigurări (de 2,2 ori), informații  şi comunicații cu 97,8%, industria extractivă  cu 92,1%, producția  şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă  caldă  şi aer condiționat cu 82,3%, administrație publică  cu 62,3%, activități profesionale, ştiințifice şi tehnice cu 43,9%, învățământ cu 2,1%, transport şi depozitare cu 0,6%.

Câştigurile salariale medii lunare nete care s‐au situat la cea mai mare distanță  sub media pe economie au fost în: hoteluri  şi restaurante (‐43,5%), alte activități de servicii (‐32,8%), construcții (‐26,9%), activități de spectacole, culturale  şi recreative (‐26,4%), activități de servicii administrative  şi activități de servicii suport (‐25,7%), agricultură, silvicultură şi pescuit (‐25,2%), tranzacții imobiliare (‐20,8%), comerț (‐16,8%), sănătate şi asistență socială (‐11,8%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activități de decontaminare (‐11,1%), industria prelucrătoare (‐7,0%).

În anul 2014, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net  şi indicele prețurilor de consum al populației) a fost de 131,2% față  de anul 1990, mai mare cu 7,8 puncte procentuale față  de anul precedent, respectiv cu 0,9 puncte procentuale față de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu 178 lei mai puțin decât bărbații, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2234 lei (față  de 2412 lei al bărbaților) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1627 lei (față de 1761 lei al bărbaților).

Bărbaților le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 25%) regăsindu‐se în: intermedieri financiare şi asigurări (41,3%), alte activități de servicii (27,8%) şi industria prelucrătoare (27,6%).

În profil teritorial, pe județe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2014 s‐a situat sub media pe economie în 36 dintre județe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1251 lei s‐a înregistrat în județul    Harghita, cu 26,3% mai puțin decât media pe economie. La polul opus s‐a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2441 lei), cu 43,8% peste media pe economie.

Costul mediu al forței de muncă  

Costul mediu lunar al forței de muncă a fost în anul 2014 de 2988 lei/salariat, în creştere cu 6,2% față de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activitățile: industria extractivă  (de 2,3 ori), intermedieri financiare  şi asigurări (de 2,2 ori), informații  şi comunicații (+90,1%), producția  şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (+86,2%), activități profesionale, ştiințifice  şi tehnice (+42,4%), administrație publică (+31,4%).

Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s‐au înregistrat în activitățile de hoteluri  şi restaurante (‐44,7%), alte activități de servicii (‐33,0%), construcții (‐27,0%), activități de servicii administrative  şi activități de servicii suport (‐26,3%), activități de spectacole, culturale  şi recreative (‐26,2%).

Numărul mediu al salariaților

În anul 2014, numărul mediu al salariaților a fost de 4507,7 mii persoane, în creştere față de anul precedent cu 64,1 mii persoane. Bărbații predomină în rândul salariaților (2375,4 mii persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariați). Față de anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 16,0 mii persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 48,1 mii persoane. Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată  că  majoritatea se regăseau în sectorul terțiar, ponderea acestora reprezentând 61,1% în anul 2014. În sectorul secundar (industrie şi construcții) lucrau 36,5% dintre salariați, iar în cel primar numai 2,4%.

Activitățile din construcții  şi industria extractivă  sunt desfăşurate cu preponderență de bărbați, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,8% din totalul salariaților. Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de “feminizare” al forței de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistență  socială (79,8% din numărul total al salariaților din ramură), învățământ (70,5%), intermedieri financiare şi asigurări (69,4%), hoteluri  şi restaurante (61,5%).

Efectivul salariaților la 31 decembrie 2014

Efectivul salariaților la sfârşitul anului 2014 a fost de 4900,7 mii persoane; comparativ cu sfârşitul anului 2013, efectivul salariaților a înregistrat o creştere cu 99,6 mii persoane. În profil regional, efectivul salariaților a înregistrat creşteri în toate regiunile față  de sfârşitul anului 2013. Regiunile cu cele mai mari creşteri ale efectivului de salariați au fost Nord‐ Vest (+26,2 mii persoane)  şi Vest (+19,1 mii persoane). Comparativ cu celelalte regiuni ale țării, în regiunea Bucureşti‐Ilfov se concentrează  cea mai mare parte din efectivul salariaților din economie, respectiv peste o cincime. Regiunile în care activitățile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe țară (2,3% pe total economie) sunt: Sud‐Muntenia (4,0%), Sud‐Est (3,5%), Nord‐Est (3,2%), Vest (2,7%)  şi Sud‐Vest Oltenia (2,4%).

Regiunile care concentrează  o proporție semnificativă a salariaților în sectorul industriei şi construcțiilor sunt: Vest, Centru, Nord‐Vest, Sud‐ Muntenia, Sud‐Vest Oltenia, Sud‐Est (45,5%, 42,7%, 41,0%, 40,6%, 37,8%, 36,3%, față  de 36,2% media pe țară). Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti‐ Ilfov (60,7% față de 41,5% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s‐a înregistrat în regiunea Nord‐Est (27,5% față de 20,0% media pe țară).

La sfârşitul anului 2014, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (74,1%)  şi a înregistrat o creştere cu 3,1% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică  a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 78,1% din efectivul total de salariați, în creştere cu 2,4% față de anul precedent.

Naţional

TOPUL SCUMPIRILOR: Combustibilii şi ţigările, în lista de preţuri majorate

Publicat acum

pe

Preţul ouălor a crescut cu aproape 30%, iar cel al untului cu 7%, în timp ce combustibilii s-au scumpit cu 2,7%, iar tutunul şi ţigările cu circa 2%, în noiembrie faţă de luna anterioară, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La capitolul mărfuri alimentare, fructele proaspete s-au scumpit cu 2,2%, laptele şi produsele lactate au costat mai mult cu 1,35%, preţul untului a crescut cu 6,9%, iar cel al ouălor s-a majorat cu 29,2%, în noiembrie 2017 faţă de octombrie 2017.

La capitolul mărfuri nealimentare, preţul combustibililor a crescut cu 2,7%, iar tutunul şi ţigările s-au scumpit cu 1,9%, în noiembrie comparativ cu luna trecută.

Serviciile de transport aerian au costat, în noiembrie, cu 0,7% mai mult decât în octombrie şi cu 20,8% mai mult decât în decembrie 2016.

 

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

Naţional

PROIECT | Închisoare de la 1 la 6 ani pentru neplata CAS şi a unor impozite de către angajatori

Publicat acum

pe

Ministerul Finanţelor a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata, respectiv încasarea şi neplata unui număr de 32 de contribuţii, taxe şi impozite va fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 6 ani, conform Mediafax.

Se incriminează ca faptă de evaziune fiscală, nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata, respectiv încasarea şi neplata, în tot sau în parte, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în Anexă”, se arată în proiectul citat.

Limitele speciale ale pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 6 ani”, precizează iniţiatorii.

De asemenea, sancţionarea formelor agravate ale infracţiunii de evaziune fiscală se propune să se realizeze prin majorarea cu o treime, respectiv cu jumătate a limitelor pedepselor, în cazul faptelor cu conţinut agravant, în vederea corelării cu prevederile Codului Penal – Partea Specială.

Anexa – lista obligaţiilor fiscale care trebuie reţinute şi plătite de angajatori:

– Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română
– Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală
– Impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor
– Impozitul pe veniturile din arendă
– Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi
– Impozit pe veniturile sub formă de dividende
– Impozitul pe veniturile impozabile obţinute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii
– Impozitul pe veniturile din pensii
– Impozitul pe veniturile din premii şi din jocuri de noroc
– Impozitul pe veniturile din alte surse
– Impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică şi o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Codul fiscal
– Impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică şi o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Codul fiscal
– Impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică sau orice altă entitate – asociere fără personalitate juridică şi o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016, conform contractului de asociere, determinate potrivit prevederilor titlului II
– Contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor
– Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor
– Impozitul pe veniturile din dobânzi obţinute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe veniturile din dobânzi obţinute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat
– Impozitul pe veniturile din redevenţe obţinute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe veniturile din redevenţe obţinute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat
– Impozitul pe veniturile din comisioane obţinute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe veniturile din comisioane obţinute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat
– Impozitul pe venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România obţinute de un nerezident, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane
– Impozitul pe venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, obţinute de un nerezident, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România
– Impozitul pe venituri reprezentând remuneraţii primite de persoane juridice străine care acţionează în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române
– Impozitul pe venituri din servicii prestate în România obţinute de un nerezident, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport
– Impozitul pe venituri din profesii independente desfăşurate în România, obţinute de un nerezident – medic, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare – în cazul când sunt obţinute în alte condiţii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă ori în mai multe perioade care nu depăşesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat
– Impozitul pe venituri din premii acordate la concursuri organizate în România, obţinute de un nerezident
– Impozitul pe veniturile din dividende obţinute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operaţiunii de fiducie
– Impozitul pe venituri obţinute de un nerezident,la jocurile de noroc practicate în România, pentru toate câştigurile primite de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc, exclusiv jocurile de noroc prevăzute la art. 110 alin. (7) din Codul fiscal
– Impozitul pe veniturile realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice române
– Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

 

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

Naţional

Studiu: Sâmbăta, cea mai bună zi pentru a călători cu avionul din România

Publicat acum

pe

Sâmbăta este cea mai bună zi pentru a pleca într-o călătorie cu avionul de pe aeroporturile din România, peste 88% dintre curse decolând și aterizând la timp, comparativ cu ziua de vineri care a avut o rată de punctualitate de 79,2%, aproape similară celei de luni, cu 79,5%, se arată într-o analiză de specialitate.

În ultimele 60 de zile, aproape 5.000 de pasageri ai companiilor aeriene au fost afectați de întârzierea unui zbor sau anularea acestuia, aeroportul Henri Coandă și cel din Cluj-Napoca înregistrând cele mai multe probleme la zboruri, aproape 50 de curse din București generând neplăceri pasagerilor și potențiale compensații de la companiile aeriene în valoare de 1,35 milioane euro.

În perioada octombrie-noiembrie, data de 17 noiembrie (vineri) a fost cea care a marcat cele mai multe întârzieri pe cinci aeroporturi din România, când 464 de curse au decolat cu 15 până la 180 de minute întârziere, respectiv un zbor cu peste trei ore întârziere, conform datelor AirHelp. De altfel, în ultima perioadă, vinerea a avut cea mai slabă performanță în ceea ce privește punctualitatea zborurilor, doar 80,5% dintre curse decolând la timp, în cazul aeroportului din București. La polul opus este ziua de sâmbătă, cu o rată a punctualității de aproape 88%.

În 2016, în aceeași perioadă, aproape 6.700 de pasageri au fost afectați de întârzierile sau anulările companiilor aeriene, valoarea totală a compensațiilor eligibile fiind de aproape 1,8 milioane de euro.

Când achiziționăm biletul de avion și nu depindem de o dată anume tindem să optăm pentru cea mai ieftină variantă de preț sau cea mai bună oră de aterizare sau decolare, nu ne gândim și la cea mai aglomerată zi dintr-un aeroport. O cursă decolată cu întârziere poate duce la o pierdere a unui zbor de legătură, cu situații în care pasagerul nu este eligibil pentru compensații din partea operatorului aerian. În cazul acesta, pasagerul pierde și zborul, și plătește și un al doilea bilet”, spune Ștefan Radu, country manager pe România al AirHelp, companie specializată în obținerea de compensații pentru pasagerii companiilor aeriene.

Mai mult, la nivel de interval orar, cursele care decolează între orele 22:00 și 5:59 sunt și cele mai punctuale, în comparație cu cele programate între orele 16:00 și 21:59, a căror rată de punctualitate este de 80,5%.

Ștefan Radu apreciază că, bazându-ne pe statistici, dacă ar fi să alegem un zbor fără emoții, ar trebui să alegem decolarea de pe aeroporturile din Bacău, Craiova, Constanța, Oradea, Sibiu, Suceava sau Satu Mare unde, în ultimele 2 luni, pasagerii nu au fost afectați de întârzieri sau anulări. Aceleași statistici arată că zborurile de noapte de la Oradea și cele din prima parte a dimineții de la Constanța au fost de fiecare dată la timp, aviz celor care călătoresc din aceste destinații.

 

Sursa – Agerpres

Continuă să citești

Naţional

Operațiunea “FOC DE ARTIFICII”, declanșată de polițiști în toată țara

Publicat acum

pe

Poliţia Română continuă și în acest an acţiunea naţională „FOC DE ARTIFICII”, pentru verificarea legalităţii operaţiunilor cu articole pirotehnice desfăşurate de persoanele fizice şi juridice.

În perioada 21 noiembrie 2017 – 5 ianuarie 2018, din dispoziţia şefului Poliţiei Române, chestor principal de poliţie Bogdan Despescu, poliţiştii acţionează, în toată țara, pentru prevenirea oricăror evenimente negative generate de nerespectarea legislaţiei privind obiectele pirotehnice.

Astfel, sub coordonarea Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul I.G.P.R., cu sprijinul Direcţiei de Ordine Publică din I.G.P.R., polițiștii vor efectua acţiuni şi controale, atât la societăţile comerciale autorizate să desfăşoare operaţiuni cu articole pirotehnice, cât şi în zona pieţelor, târgurilor sau centrelor comerciale.

Poliţia Română reaminteşte că este interzisă deţinerea, utilizarea şi vânzarea către publicul larg a articolelor pirotehnice de divertisment din categoriile 2, 3 şi 4, a articolelor pirotehnice de scenă (T1 şi T2) şi a altor articole pirotehnice din categoria P2, din motive de ordine și siguranţă publică, securitate şi pentru protecţia mediului.

Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor şi a mediului.

Nu este permisă folosirea articolelor pirotehnice în următoarele situaţii:

a) între orele 24.00 şi 06.00, cu excepţia evenimentelor de interes local, naţional sau internaţional, în baza aprobării autorităţilor locale;
b) la o distanţă mai mică de 50 de metri de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 de metri faţă de cele cu peste 4 niveluri;
c) la o distanţă mai mică de 500 de metri de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaţiile de gaze.
d) la o distanță mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice și petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie;
e) în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanșe sau căderi de pietre;
f) pe drumurile publice deschise circulaiei rutiere, pe aleile pietonale și în spațiile deschise cu aglomerări de persoane;
g) la o distanță mai mică de 500 de metri de păduri.

Totodată, în conformitate cu legislația în vigoare, este permisă organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 şi 4 numai în condiţiile în care există acordul primăriei, al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean şi avizul inspectoratului judeţean de poliţie pe a cărui rază se execută jocurile respective.

Orice operaţiune cu articole pirotehnice, efectuată fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

De asemenea, comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1 către persoane cu vârsta sub limita prevăzută de lege, respectiv 18 ani, precum şi comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...
loading...

Tu ai dat LIKE?

Articole populare