Conectează-te cu noi

Naţional

Venitul românilor a crescut anul trecut cu 7,6%. Vezi care a fost salariul mediu în 2014

Publicat acum

pe

bani

Salariul mediu lunar brut al românilor a fost anul trecut de 2328 lei, cu 7,6% mai mult decât în 2013, potrivit datelor INS.

Câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2014 (2328 lei) a fost cu 7,6% (+165 lei) mai mare decât cel din anul 2013. Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naționale (1697 lei) a înregistrat o creştere de 7,5% (+118 lei), comparativ cu anul precedent.

Angajatorii au cheltuit în medie într‐o lună 2988 lei/salariat. Numărul mediu al salariaților în anul 2014 a fost de 4507,7 mii persoane, în creştere cu 64,1 mii persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaților la 31 decembrie 2014 a fost de 4900,7 mii persoane, mai mare cu 99,6 mii persoane față de anul precedent.

Câştigul salarial mediu lunar

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia națională, s‐au realizat în anul 2014 în: intermedieri financiare  şi asigurări (de 2,2 ori), informații  şi comunicații cu 97,8%, industria extractivă  cu 92,1%, producția  şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă  caldă  şi aer condiționat cu 82,3%, administrație publică  cu 62,3%, activități profesionale, ştiințifice şi tehnice cu 43,9%, învățământ cu 2,1%, transport şi depozitare cu 0,6%.

Câştigurile salariale medii lunare nete care s‐au situat la cea mai mare distanță  sub media pe economie au fost în: hoteluri  şi restaurante (‐43,5%), alte activități de servicii (‐32,8%), construcții (‐26,9%), activități de spectacole, culturale  şi recreative (‐26,4%), activități de servicii administrative  şi activități de servicii suport (‐25,7%), agricultură, silvicultură şi pescuit (‐25,2%), tranzacții imobiliare (‐20,8%), comerț (‐16,8%), sănătate şi asistență socială (‐11,8%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activități de decontaminare (‐11,1%), industria prelucrătoare (‐7,0%).

În anul 2014, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net  şi indicele prețurilor de consum al populației) a fost de 131,2% față  de anul 1990, mai mare cu 7,8 puncte procentuale față  de anul precedent, respectiv cu 0,9 puncte procentuale față de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu 178 lei mai puțin decât bărbații, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2234 lei (față  de 2412 lei al bărbaților) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1627 lei (față de 1761 lei al bărbaților).

Bărbaților le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 25%) regăsindu‐se în: intermedieri financiare şi asigurări (41,3%), alte activități de servicii (27,8%) şi industria prelucrătoare (27,6%).

În profil teritorial, pe județe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2014 s‐a situat sub media pe economie în 36 dintre județe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1251 lei s‐a înregistrat în județul    Harghita, cu 26,3% mai puțin decât media pe economie. La polul opus s‐a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2441 lei), cu 43,8% peste media pe economie.

Costul mediu al forței de muncă  

Costul mediu lunar al forței de muncă a fost în anul 2014 de 2988 lei/salariat, în creştere cu 6,2% față de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activitățile: industria extractivă  (de 2,3 ori), intermedieri financiare  şi asigurări (de 2,2 ori), informații  şi comunicații (+90,1%), producția  şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (+86,2%), activități profesionale, ştiințifice  şi tehnice (+42,4%), administrație publică (+31,4%).

Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s‐au înregistrat în activitățile de hoteluri  şi restaurante (‐44,7%), alte activități de servicii (‐33,0%), construcții (‐27,0%), activități de servicii administrative  şi activități de servicii suport (‐26,3%), activități de spectacole, culturale  şi recreative (‐26,2%).

Numărul mediu al salariaților

În anul 2014, numărul mediu al salariaților a fost de 4507,7 mii persoane, în creştere față de anul precedent cu 64,1 mii persoane. Bărbații predomină în rândul salariaților (2375,4 mii persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariați). Față de anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 16,0 mii persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 48,1 mii persoane. Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată  că  majoritatea se regăseau în sectorul terțiar, ponderea acestora reprezentând 61,1% în anul 2014. În sectorul secundar (industrie şi construcții) lucrau 36,5% dintre salariați, iar în cel primar numai 2,4%.

Activitățile din construcții  şi industria extractivă  sunt desfăşurate cu preponderență de bărbați, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,8% din totalul salariaților. Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de “feminizare” al forței de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistență  socială (79,8% din numărul total al salariaților din ramură), învățământ (70,5%), intermedieri financiare şi asigurări (69,4%), hoteluri  şi restaurante (61,5%).

Efectivul salariaților la 31 decembrie 2014

Efectivul salariaților la sfârşitul anului 2014 a fost de 4900,7 mii persoane; comparativ cu sfârşitul anului 2013, efectivul salariaților a înregistrat o creştere cu 99,6 mii persoane. În profil regional, efectivul salariaților a înregistrat creşteri în toate regiunile față  de sfârşitul anului 2013. Regiunile cu cele mai mari creşteri ale efectivului de salariați au fost Nord‐ Vest (+26,2 mii persoane)  şi Vest (+19,1 mii persoane). Comparativ cu celelalte regiuni ale țării, în regiunea Bucureşti‐Ilfov se concentrează  cea mai mare parte din efectivul salariaților din economie, respectiv peste o cincime. Regiunile în care activitățile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe țară (2,3% pe total economie) sunt: Sud‐Muntenia (4,0%), Sud‐Est (3,5%), Nord‐Est (3,2%), Vest (2,7%)  şi Sud‐Vest Oltenia (2,4%).

Regiunile care concentrează  o proporție semnificativă a salariaților în sectorul industriei şi construcțiilor sunt: Vest, Centru, Nord‐Vest, Sud‐ Muntenia, Sud‐Vest Oltenia, Sud‐Est (45,5%, 42,7%, 41,0%, 40,6%, 37,8%, 36,3%, față  de 36,2% media pe țară). Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti‐ Ilfov (60,7% față de 41,5% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s‐a înregistrat în regiunea Nord‐Est (27,5% față de 20,0% media pe țară).

La sfârşitul anului 2014, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (74,1%)  şi a înregistrat o creştere cu 3,1% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică  a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 78,1% din efectivul total de salariați, în creştere cu 2,4% față de anul precedent.

Naţional

Amenzi uriașe pentru cei care își decorează parbrizele

Publicat acum

pe

Șoferii care obișnuiesc să circule cu mașini care au lipite pe geamuri, fie ele geamuri laterale, parbriz sau lunetă, diverse accesorii, iar acestea reduc, prin număr sau dimensiuni, vizibilitatea conducătorului auto, riscă amenzi consistente, ce pot ajunge până la aproape 3.000 de lei, scrie avocatnet.ro.

Legislația rutieră în vigoare stabilește că “aplicarea de afișe, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea” reprezintă o contravenție încadrată în clasa a IV-a de sancțiuni.

În condițiile în care clasa a IV-a de sancțiuni prevede aplicarea unei amenzi cuprinse între nouă și 20 de puncte-amendă, iar punctul-amendă are valoarea, în 2018, de 145 de lei, persoanele fizice care aplică diverse obiecte pe suprafața geamurilor sau în dreptul acestora pot fi amendate cu sume curpinse între 1.305 și 2.900 de lei.

Accesoriile amintite în Codul rutier pot fi odorizante, carnete de notițe, diverse obiecte religioase (icoane și cruciulițe), suporturi pentru diverse dispozitive electronice, zaruri supradimensionate și altele, dar și vinietele sau abțibilduri “colecționate” pe marginea parbrizului. Alte obiecte care reduc vizibilitatea șoferului sau a pasagerilor și pentru care ar putea fi sancționați conducătorii auto sunt pozele cu membri ai familiei sau cu prieteni trecuți în neființă, pe care anumiți șoferi le lipesc pe parbriz, de cele mai multe ori pe partea dreaptă.

De asemenea, reprezintă contravenție și este sancționată tot cu amendă de până la 2.900 de lei și “aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale”. Totuși există o variantă legală pentru reducerea transparenței geamurilor unei mașini, și anume utilizarea de tratamente și folii omologate sau certificate de către Registrul Auto Român.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

Naţional

Sistemul de înregistrare video pentru staţiile ITP este de azi obligatoriu

Publicat acum

pe

Începând cu 21 mai, toate staţiile autorizate care nu vor avea montat şi în funcţiune sistem de înregistrare video obligatoriu vor avea autorizaţia tehnică suspendată de drept, conform prevederilor legale. RAR are posibilitatea tehnică informatică să suspende în timp real autorizația.

Încă de la începutul lunii mai 2018, Registrul Auto Român a verificat la nivel național în stațiile ITP dotarea corespunzătoare/instalarea sistemului de supraveghere video şi îndeplinirea tuturor funcţionalităţilor impuse de lege.

Procesul de verificare a conformitatii instalarii sitemului in stațille ITP va continua si dupa 20 mai, până când toate cerinţele legale vor fi îndeplinite similar şi uniform de toate staţiile de ITP autorizate la nivel naţional. (unghiurile de filmare trebuie să acopere exact aria vizată în supraveghere)

Ulterior, în procesul de autorizare/reautorizare a staţiilor de ITP, RAR va verifica din nou, în detaliu, dotarea şi menţinerea în funcţiune a sistemului video impus cu asigurarea tuturor funcţionalităţilor iar acesta va fi declarat/poziţionat corespunzător pe fluxul de ITP (camere video, ecran de vizualizare, DVR) al fiecărei staţii spre a putea fi verificat/comparat în activitatea de supraveghere/monitorizare ulterioară.

Este important de precizat că întreaga activitate de ITP desfăşurată de staţiile autorizate, inclusiv monitorizarea prin intermediul sistemului video, trebuie să se desfăşoare cu respectarea de către operatorii economici/persoanele autorizate deţinătoare a acestor staţii, a legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Legislație

Condiţiile ce trebuie asigurate de staţiile de ITP în vederea înregistrării, prin intermediul unui sistem video, a activităţii efectuate pe linia de ITP, sunt prevăzute la art. 10 alin. (91) din Anexa OMT nr. 1.319/2016, astfel:

„(91). SITP trebuie să asigure, prin intermediul unui sistem video, înregistrarea activităţii efectuate pe linia de ITP, înregistrare care trebuie păstrată pe o perioadă de 6 luni de la data efectuării ITP. Aceste înregistrări vor fi puse la dispoziţia RAR în scopul monitorizării activităţii de ITP.

Sistemul de supraveghere video necesar trebuie să conţină minimum două camere de supraveghere şi un înregistrator digital DVR (Digital Video Recorder) care să permită înregistrarea la rezoluţii înalte HD (High Definition) având caracteristicile tehnice corelate cu dimensiunile şi particularităţile spaţiului destinat activităţii de ITP; sistemul trebuie să fie astfel proiectat, dotat şi instalat încât să asigure înregistrarea continuă a activităţilor desfăşurate pe linia de ITP. Sistemul de supraveghere video instalat în fiecare SITP trebuie să asigure următoarele funcţionalităţi:

a) să permită vizualizarea tuturor înregistrărilor realizate pe un ecran corespunzător şi accesibil inspectorului RAR;
b) să permită înregistrarea şi vizualizarea pe fluxul de ITP a vehiculului inspectat, a culorii exacte a acestuia şi a plăcii/plăcilor cu numărul de înmatriculare, indiferent de condiţiile de iluminare existente;
c) să permită înregistrarea activităţii de pe linia de ITP pe durata maximă de funcţionare, respectiv de luni până vineri între orele 8,00 şi 20,00 şi sâmbătă între orele 8,00 şi 14,00;
d) să permită înregistrarea şi vizualizarea corespunzătoare a indicaţiilor afişajului/afişajelor analogic/analogice sau a indicatoarelor analogice ale standului/standurilor de frânare instalate pe linia de ITP;
e) să permită stocarea înregistrărilor realizate, vizualizarea lor selectivă pe toată durata stocării şi ştergerea automată a înregistrărilor realizate după 6 luni de la data preluării lor.

În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP se acceptă utilizarea unui singur sistem de supraveghere video, cu condiţia ca acesta să fie astfel proiectat, dotat şi instalat încât să asigure toate funcţionalităţile prevăzute la lit. a) – e) pentru toate liniile de ITP utilizate, iar acestea să fie amplasate alăturat, în aceeaşi incintă.”

Istoricul demersurilor RAR în această speță și argumentele implementării supravegherii video

Cerința referitoare la necesitatea echipării stațiilor de ITP cu sistem video a fost introdusă odată cu modificările și completările aduse la OMTCT nr. 2.133/2005 prin prevederile OMT nr. 1.033/2014, ce a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din data de 03.07.2014 și a fost detaliată în ceea ce privește caracteristicile, condiţiile tehnice, organizatorice şi funcţionale minimale necesare realizării acestor înregistrări video, cu ocazia modificărilor și completărilor aduse aceluiași ordin, care au fost introduse prin OMT nr. 1.319/2016, ce a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din data de 27.10.2016.

Această prevedere a fost introdusă pe de o parte în vederea uniformizării cerinţelor de dotare a staţiilor de inspecţie tehnică cu cele privind atelierele de reparaţii pentru care o cerinţă de introducere a unui sistem video pentru vizualizarea activităţii a fost introdusă prin Legea nr. 51/2013, iar pe de altă parte pentru prevenirea posibilităţii de efectuare a unor inspecţii tehnice periodice fără prezentarea vehiculului sau cu utilizarea unui alt vehicul similar.

De asemenea, este important de menţionat că această dotare suplimentară a fost introdusă ca urmare a constatărilor efectuate în activitatea de supraveghere a staţiilor de inspecţie tehnică periodică autorizate de către RAR cu privire la anumite încercări şi practici de eludare a procedurilor reglementate de efectuare a ITP şi se înscrie pe linia măsurilor periodice, etapizate şi proporţionale propuse în scopul creşterii nivelului de conformare şi de disciplinare a activităţii desfăşurată în cadrul staţiilor de ITP.

Data aplicării acestei prevederi a fost amânată până la 20 mai 2018 luând în considerare atât aspecte de ordin tehnic şi financiar dar şi practic/administrativ pentru staţiile autorizate de ITP cât şi pentru RAR.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

Naţional

Sărbătoarea Sfinților Împăraţi Constantin și Elena, celebrată astăzi. Ce nu ai voie să faci în această zi

Publicat acum

pe

Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena care se celebrează anual la data de 21 mai este una dintre cele mai mari sărbători creștine a bisericii ortodoxe.

În ziua de 21 mai, la pomenirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, în calendarul popular întâlnim o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în aceasta zi, păsările îşi învaţă puii să zboare.

Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume:

  • mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
  • în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
  • podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
  • ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
  • femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
  • pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Cine au fost ei

Urcat pe tronul Imperiului Roman în anul 308, la vârsta de 36 ani, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare a fost cel care a impus toleranța față de creștinism. Religia interzisă până atunci făcea din practicanții ei, victime sigure. Creștinii erau persecutați, bunurile lor confiscate, iar ei plăteau cu viața credința în învățăturile lui Hristos. Ajuns la conducerea Imperiului Roman împreună cu Licinius, cumnatul său, Constantin a luat primele măsuri pentru preotecția creștinilor. Cu toate acestea împăratul nu se convertise, fapt ce avea să se întâmple câțiva ani mai târziu. El credea în mai mulți zei, iar mondele bătute în perioada lui, mărturisesc devoțiunea sa față de Marte, apoi din ce în ce mai mult față de Apollo. Prin Edictul de la Mediolan, din 313, Licinius și Constantin adresează guvernatorilor provinciilor controlate de ei să înceteze prigoana creștinilor și să le fie restituite acestora bunurile confiscate. A constituit piatra de temelie pentru recunoașterea oficială a religiei creștine, fapt ce avea să aibă loc abia în anul 380 prin Edictul de la Tesalonic al Împăratului Teodosie.

Edictul de la Mediolan, care era de fapt o scrisoare, avea să schimbe cursul întregii istorii a lumii. Constantin I a arătat el însuși toleranță creștinilor. A subvenționat Biserica creștină din fonduri publice, a scutit clerul de obligații publice și se considera chiar el slujitorul lui Dumnezeu. Legile pe care le-a dat, la sfatul mamei sale, au contribuit la răspândirea noii religii.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. A mutat capitala imperiului la Constantinopol

Constantin cel Mare este și cel care a mutat capitala imperiului de la Roma la Constantinopol. Constantin a luat hotărârea de a restaura Byzantionul și de a face din el capitala imperiului. În noiembrie 324, a stabilit în mod oficial hotarele noului său oraș, mutându-le cu circa 4 km în afară și mărind cam de 4 ori suprafața sa. Noul oraș a devenit un centru al creștinismului, reședința unui patriarh, și era comparabil ca dimensiuni cu Roma, Alexandria sau Ierusalimul. „Noua Romă” a moștenit instituțiile politice ale vechii Rome, dar și tradiții culturale ale Răsăritului grec.

Construirea și popularea noului oraș s-au desfășurat foarte rapid. Noile ziduri au fost terminate în 412. La fel ca și Roma, orașul e construit pe 7 coline și împărțit în 14 districte administrative. Există și aici un Senat; membrii săi aveau însă ranguri inferioare senatorilor din Roma, fiind numiți clari (remarcabili) și nu clarissimi (deosebit de remarcabili). În perimetrul ocupat acum de Moscheea Sultanului Ahmet (Moscheea Albastră), Constantin a construit palatul imperial. Hipodromul a fost mărit la o capacitate de 50.000 de locuri. Constantin a început și construcția a două mari biserici, Hagia Sophia (Sfânta Înțelepciune) și Hagia Eirene (Sfânta Pace). La 11 mai 330 are loc inaugurarea oficială a Constantinopolului ca noua capitală a Imperiului Roman. Festivitățile au durat 40 de zile și s-au desfășurat pe hipodrom, iar monedele bătute în acel an anunțau lumii evenimentul.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Împărăteasa Elena ar fi fost o simplă servitoare

Flavia Iulia Helena, mama lui Constantin, are meritul de a fi găsit crucea pe care a fost răstignit Hristos. cunoscută sub numele de Helena Augusta sau Sfânta Elena (cca. 248 – cca. 329 în Nicomedia, azi Izmit, Turcia) S-a născut în orașul Drepanon (azi Karamürsel) în Bythinia (în nord-vestul Asiei Mici), căruia mai târziu Constantin i-a schimbat numele în Helenopolis, în onoarea mamei sale. Unii autori antici afirmă ca Helena era concubina lui Constanțiu, tatăl lui Constantin cel Mare, în timp ce alții nu specifică statutul ei legal sau social, iar alți autori o numesc soție (uxor) a lui Constanțiu.

Se pare totuși că Helena avea un statut social umil. Sf. Ambrozie din Milano afirmă că ea era o stabularia, o servitoare într-un han sau tavernă. De la originea modestă, a ajuns la rangul de augusta.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Elena, prima femeie care și-a eliberat toți scalvii

După spusele istoricului Eusebiu, mama lui Constantin a participat la toate acțiunile de binefacere în folosul creștinilor persecutați, mutilați, lipsiți de posibilități, înlăturați din serviciul public. Este prima femeie din lume despre care se știe că și-a eliberat toți sclavii și a desființat de la curte suita de doamne și domnițe, care huzureau în lux, intrigi și lucruri nefolositoare, încât un slujbaș al templelor păgâne a numit-o „molima ucigașă a idolilor și a zeilor”.

În anul 326, după moartea nepotului său Crispus și a nurorii sale Fausta, a mers în pelerinaj în Țara Sfântă de unde s-ar fi întors doi ani mai târziu cu o comoară neprețuită. Potrivit unor istorici, Elena a întemeiat oferit danii pentru întemeierea unor biserici. Tot în acel pelerinaj, se spune că s-ar fi descoperit, cele trei cruci folosite pentru răstignirea lui Iisus Cristos și a celor doi talhari, relevându-se printr-un miracol care dintre ele era Sfânta Cruce. A murit la scurt timp după întoarcerea din pelerinaj, la vârsta de 80 de ani.

Trupul împărătesei a fost adus sub escorta armată din Nicomidia la Constantinopol și a fost depus în biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitoria Sfinților împărați, apoi a fost adus la Roma. Tronul ei și o parte din sicriu se află în mare cinste în Muzeul Vaticanului.

Pentru contribuția adusă la legalizarea, sprijinirea și organizarea Bisericii creștine, Constantin cel Mare este venerat ca sfânt în Biserica Ortodoxă și în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, o dată cu Sfânta Elena, mama sa, precum și în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene).

 

Sursa – libertatea.ro

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

Facebook

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare