Tradiţii şi obiceiuri de Sf. Constantin şi Elena

În fiecare an, pe data de 21 mai, Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Sfinţii Constantin şi Elena se sărbătoresc în fiecare an pe data de 21 mai, fiind sărbătoare cu cruce roşie în calendarul creştin ortodox. În acest an, sărbătoarea pică într-o zi de sâmbătă.

Sfântul Constantin cel Mare s-a născut în anul 272, în cetatea Naissus, din provincia romană Moesia Superior. Tatăl său, Constanţiu Chlor, care la acea vreme era general, a ajuns mai târziu la conducerea imperiului cu titlul de „caesar”. Forma de conducere a Imperiului Roman era atunci tetrarhia, doi „augustus” şi doi „caesari”, aceştia ajungând în cele din urmă să-şi dispute puterea.

mpărăteasa Elena a fost casatorita cu generalul roman Constantinuius Chlorus şi mai este cunoscută ca o femeie foarte credincioasa. Aceasta a înfăptuit pelerinajul in Palestina si in provinciile rasaritene. Ea a gost cea care a găsit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos de pe dealul Golgotei.

Aceasta a găsit moaste Sfintei Cruci a Mantuitorului nostru Iisus Hristos si ramasitele celor trei magi. A zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri. Împărăteasa Elena a trăit între anii 248-329.

Sfântul Constantin a devenit cunoscut în istoria creştinismului în urma promulgarii Edictului de la Milano. Este rezultatul întâlnirilor dintre Constantin si Licinius care au avut loc la Mediolanum în perioada februarie-martie 313, cunoscut drept Edictul de la Milano.

Tradiţii şi obiceiuri 

– mulţi agricultori nu lucrează, evită astfel pagubele aduse holdelor de păsările cerului;

– în anumite regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca;

– podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

– ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului;

– femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă;

– pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui; prin fumul focului obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de spiritele rele în tot timpul în care vor sta la stâne;

– pentru a avea parte de linişte şi spor în familie, se spune că în această zi este bine să se aducă în casă trei fire de bujori îmbobociţi;

– în această zi nu este bine să se faci treabă prin curţi şi gospodării;

– nu este bine să lucrat pământul, să se dea cu sapa sau să fie smulse buruienile.