Pacient din Dej, internat la azilul familiei Pașca din Dumbrava. Ce spune sărmanul despre condițiile de acolo – VIDEO

Un bărbat din Dej este unul dintre numeroșii pacienți – din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din țară – ajunși la deja celebrul azil de la Dumbrava (județul Bihor).

Vasile – un dejean care nu mai are familie în viață și este singur – le-a povestit jurnaliștilor că nu își mai aduce aminte cum a ajuns, în urmă cu câteva săptămâni, la azilul din Dumbrava. Știe, însă, că a avut parte de ”condiții bune”, iar ”mâncarea a fost bună” și ”au fost tratați bine”. Acum, odată cu ”vizita” DIICOT, sute de pacienți din azilele familiei Pașca vor ajunge care încotro. Unii în spitale sau în alte centre de îngrijire, în timp ce alții, precum Vasile… vor ajunge din nou pe străzi. El cel mai probabil chiar la Dej, locul de unde a plecat.

Vă reamintim, marți, 30 iunie, procurorii DIICOT, împreună cu polițiștii Direcției Investigații Criminale, au pus în aplicare 27 de mandate de percheziție, pe raza județului Bihor, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice și al unei instituții publice, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Este vorba despre Asociația ”Bunul Samaritean” condusă de Viorel Pașca – considerat de mulți un bun samaritean, pentru că a adăpostit oameni cu probleme speciale.

Din actele de urmărire penală a reieșit că, în intervalul cuprins între 2020 și luna iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor, a recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-au menținut într-o stare de dependență și aservire.

Anchetatorii le reproșează că ar fi exploatat oameni cu nevoi speciale pe care i-au adăpostit în locuințele asociației, dar numai pentru a câștiga bani de pe urma lor, chiar dacă le ofereau hrană și îngrijire medicală. Procurorii susțin că nu aveau personal calificat pentru aceste activități.

În plus, victimele care mureau erau îngropate ilegal la marginea unui cimitir, susţin procurorii, iar ajutoarele de înmormântarea ajungeau în buzunarele rețelei.

Totodată, conform DIICOT, familia Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială. Actul normativ prevede că, pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditați în condițiile legii, precum și faptul că serviciile sociale, indiferent dacă sunt acordate de furnizori de servicii sociale publici sau privați, pot funcționa pe teritoriul României numai dacă sunt licențiate în condițiile legii. Practic, Viorel Pașca a desfășurat această activitate timp de peste 20 de ani fără să fie autorizat. 

Pe de altă parte, avocatul familiei Pașca respinge acuzațiile și spune că Viorel Pașca este nevinovat: ”Poziția domnului Pașca și a celorlalți este că acei oameni nu erau neglijați. S-a făcut tot ce s-a putut din punct de vedere uman. Repet, vorbim de persoane care veneau acolo ca ultimă soluție. Nu aveau alte cămine unde să meargă, nu aveau mijloacele să își asigure o farfurie de mâncare, să nu stea iarna pe străzi în ger. Și majoritatea veneau aduse de autorități, pentru că autoritățile nu le asigurau niciun fel de locație, de mijloace de subzistență”.

Pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.