Ieri a avut loc echinocțiul de primăvară. De azi, ziua este mai lungă

Echinocţiul de primăvară sau echinoxul a avut loc în acest an pe 20 martie. Acesta marchează momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.

Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică.

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.

Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.

Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice şi are loc după „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când, calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii, deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă.

El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade, potrivit astro-urseanu.ro.

La momentul echinocțiului de primăvără Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

Echinoctiu de primavara are multiple semnificatii si obiceiuri pe intreg mapamondul. Cuvantul ‘echinoctiu’ deriva din limba franceza – ‘equinoxe’ -, care, la randul lui provine din latinescul ‘aequinoctium’, format din ‘aequus’ – ‘egal’ si ‘nox’, ‘noctis’ – ‘noapte’

Astrologii sustin ca momentul cand ziua devine egala cu noaptea (Echinoctiu de primavara) simbolizeaza o stare de armonie, o stare de transformare profunda atat a naturii exterioare, cat si o transformare benefica a naturii noastre umane.

In perioada echinoctiului de primavara totul se trezeste la viata, tinde sa iasa la suprafata, sa se bucure de energiile profunde ale primaverii.

În această zi începe noul an agrar, iar copiii din Oltenia şi Muntenia bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Să sperăm că anotimpul florilor se va instala o dată cu echinocţiul de primăvară, iar razele Soarelui vor birui covorul de nea şi de gheaţă care se mai găseşte, pe alocuri, pe străzi şi prin gospodării.

Conform traditiei crestine, Pastele este serbat intotdeauna in prima duminica dupa Luna Plina de dupa echinoctiu.