Fostul secretar de stat Adrian Sanda, trimis în judecată în dosarul certificatelor de revoluționar false. Cine sunt ceilalți inculpați

Procurorii Parchetului General au dispus trimiterea în judecată a fostului secretar de stat Adrian Sanda, alături de alte persoane, în dosarul certificatelor de revoluționar false.

Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), Adrian Sanda, la data faptelor având funcția de secretar de stat al Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989 (SSPR), este acuzat de săvârșirea a cinci infracțiuni de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și a patru infracțiuni de abuz în serviciu.

De aceleași acuzații sunt vizate Denisa-Corina Tănase (fost secretar general al SSPR) și Cristina-Valentina Cechi (fost șef serviciu Departament pentru Revoluționari din cadrul SSPR).

În același dosar au mai fost trimiși în judecată pentru trafic de influență Gheorghe Neagu, Ionel Iosef și Ciprian Albert Arnăuși, iar pentru cumpărare de influență Cristian Adam, Ștefan Păduraru, Nelu-Zoltan Vrânceanu, George Avram, Ioan Blaga și Ioniță Angheluță.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, Legea 341/2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 a fost modificată și completată în anul 2014, fiind introdusă o nouă categorie de revoluționari — și anume „Luptător cu rol determinant”, însă doar pentru cei din localitățile în care s-au înregistrat morți și răniți. Au fost identificate în acest sens localitățile Timișoara, Caransebeș, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu Mureș, Cluj-Napoca și București, urmând ca altele să fie determinate din acte normative emise în acest sens sau prin documente oficiale eliberate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procedura de obținere a certificatelor pentru acordarea titlului de „Luptător cu rol determinant” consta în avizarea dosarului la nivelul SSPR, deciziile emise în acest sens putând fi contestate la Comisia parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 (CPRD), arată PÎCCJ. Prin patru decrete semnate de președintele României în anii 2015 și 2016, a fost conferit titlul de „Luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 — Luptător cu rol determinant” unui număr total de 3.505 persoane.

„Potrivit probelor administrate în cauză de procurori, o parte din aceste persoane au obținut însă acest titlu prin încălcarea dispozițiilor legale. În mod concret, procedura de obținere a acestui certificat, fiind bazată aproape exclusiv pe documente și declarații provenind de la persoane direct interesate, a favorizat apariția, atât la nivelul asociațiilor județene de revoluționari, cât și la nivelul celor două instituții cu atribuții în acordarea acestor titluri, a unor persoane dispuse să promoveze acțiunile revoluționarilor din țară, solicitându-le acestora în schimb diferite sume de bani pentru obținerea în mod fraudulos a titlurilor de ‘Luptător cu rol determinant’ în cadrul Revoluției și, implicit, obținerea ilegală a drepturilor bănești aferente”, se arată în comunicatul PÎCCJ.

Procurorii precizează că, spre deosebire de celelalte categorii de revoluționari, în acest caz este vorba de drepturi bănești majorate, în baza titlului respectiv deținătorii primind, începând cu 1 ianuarie 2015, o indemnizație lunară de gratitudine în valoare de 2.020 de lei.

Din anchetă a reieșit că membrii Comisiei de avizare din cadrul SSPR au deturnat scopul pentru care legiuitorul a clarificat dispozițiile legale, și anume eliminarea abuzurilor, creând condițiile prin care persoane din localitățile incluse în mod abuziv în categoria celor cu rol determinant au obținut de la bugetul de stat sume importate de bani, cu titlu de indemnizație de gratitudine.

Potrivit procurorilor, o persoană care a parcurs tot circuitul legal și a intrat la plată a încasat până în prezent aproximativ 50.000 de lei.

„Procurorii au reținut că activitatea infracțională a inculpaților funcționari publici în cadrul Comisiei din structura SSPR (…) formată din Sanda Adrian (președinte), Tănase Denisa Corina și Cechi Cristina Valentina (membri) — a constat în încălcarea atribuției (…) de analizare și verificare a dosarelor depuse de asociațiile locale de revoluționari și s-a concretizat în includerea în categoria localităților în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului, a nouă orașe în cazul cărora a fost eludat adevărul istoric”, se mai menționează în comunicatul PÎCCJ.

Faptele comise au avut drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu peste 14 milioane de lei, reprezentând indemnizațiile acordate revoluționarilor începând cu data 1 ianuarie 2015 și plătite de către casele județene de pensii. De aceste indemnizații obținute fraudulos au beneficiat în total mai mult de 360 de persoane din localitățile Târgoviște, Buzău, Arad, Băile Herculane, Brăila, Piatra Neamț, Suceava, Hunedoara și Deva, menționează sursa citată.

Concluzia procurorilor a fost că faptele celor trei inculpați constituie obiectul material a cinci infracțiuni de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în legătură cu deciziile privind localitățile Târgoviște, Buzău, Arad, Brăila și Deva, respectiv a patru infracțiuni de abuz în serviciu în legătură cu deciziile privind localitățile Băile Herculane, Piatra Neamț, Suceava și Hunedoara. Deciziile au fost luate fără a avea o fundamentare juridică și uneori chiar în pofida probelor existente, cum a fost în cazul localităților Băile Herculane și Hunedoara, unde au fost ignorate adresele PÎCCJ prin care se comunica organizațiilor de revoluționari solicitante că în orașele respective nu s-au înregistrat victime sau persoane reținute până în data de 22 decembrie 1989.

„În ceea ce privește includerea orașului Târgoviște, inculpații și-au întemeiat decizia pe un document din anul 2015 care atesta că o persoană ce a fost internată în decembrie 1989 la Spitalul Județean de Urgență Târgoviște avea diagnosticul ‘plagă împușcată la nivelul cicatricei operatorii’, deși în dosar exista și un alt document din acea perioadă care infirma acest lucru, respectiv menționa ca diagnostic ‘plagă supurată la nivelul cicatricei operatorii’, complicație medicală survenită în urma unei intervenții chirurgicale anterioare. De asemenea, în cazul orașului Brăila, în dosarul de admitere a localității s-a reținut în mod fals că în decembrie 1989, pe strada Republicii, s-ar fi scandat ‘nu avem pâine, nu avem salam, nu avem ce mânca’, când, în realitate, documentul avut ca temei prezenta o cu totul altă situație de fapt, respectiv proferarea de cuvinte obscene de către două persoane aflate în stare de ebrietate”, se mai arată în comunicat.

Referitor la activitatea infracțională a inculpaților care nu aveau calitatea de funcționari publici, procurorii susțin, pe baza probelor de la dosar, că mai multe persoane interesate să obțină calitatea de „Luptător cu rol determinant în Revoluție” au promis, au oferit sau au dat bani ori alte foloase pentru ei sau pentru alții, direct ori indirect, unor persoane din cadrul SSPR și CPRD, care aveau influență sau au lăsat să se creadă că au influență asupra unor funcționari din cadrul acestor instituții cu putere de decizie.

Unii dintre reprezentanții asociațiilor de revoluționari care aveau influență sau lăsau să se creadă acest lucru sunt acuzați că au pretins diferite sume de bani de la cei care au solicitat acordarea titlului de „Luptător cu rol determinant”, pentru a le facilita acestora obținerea lui chiar dacă nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege. Pentru persoanele care achitau suma respectivă și nu întruneau condițiile, la dosarele personale au fost introduse documente suplimentare care să confirme prezența în timpul Revoluției la obiectivele de importanță deosebită sau în locuri unde au avut loc confruntări violente.

„Una dintre persoanele interesate să faciliteze, contra unor sume de bani, obținerea în mod fraudulos a titlurilor de ‘Luptător cu rol determinant’ a fost inculpatul Neagu Gheorghe, care a solicitat diverse sume de bani de la revoluționari din Brașov pentru a-și exercita influența asupra membrilor celor două structuri implicate în acordarea titlului. De la inculpatul Vrânceanu Nelu Zoltan, de exemplu, a pretins și primit suma totală de 900 de euro, iar de la inculpatul Angheluță Ioniță a primit suma de 1.000 de euro. De asemenea, în cursul lunii septembrie 2015, inculpatul Arănuși Ciprian Albert, lăsând să se creadă că are influență asupra unui funcționar, a pretins și primit de la inculpatul Angheluță Ioniță suma de 1.500 de euro”, mai susțin procurorii.

Ionel Iosef, președinte al unei asociații de revoluționari, este acuzat că, în contextul în care solicitările de acordare a titlurilor pentru inculpații George Avram și Ioan Blaga urmau să fie respinse de către SSPR, deoarece municipiul Bistrița nu era inclus în categoria localităților în care au existat persoane ucise, rănite sau arestate, a atestat în mod nereal că cei doi au luptat în municipiul București. În schimbul promisiunii că îi va determina pe membrii comisiei să le admită contestațiile, Iosef a pretins de la cei doi câte 6.000 de euro.

Un alt inculpat, Ștefan Păduraru, este acuzat că, dorind să obțină titlul de „Luptător cu rol determinant”, i-a dat suma de 4.000 de lei unei persoane care a lăsat să se creadă că are influență asupra membrilor CPRD.

Procurorii au solicitat instanței de judecată desființarea deciziilor prin care cele nouă orașe au fost incluse în categoria localităților în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, precum și a certificatelor de luptători cu rol determinant emise persoanelor care au luptat în aceste localități. De asemenea, s-a solicitat și desființarea certificatelor de luptător cu rol determinant emise pe numele altor cinci persoane, precum și menținerea măsurilor asiguratorii și a controlului judiciar față de inculpații Adrian Sanda, Denisa-Corina Tănase, Cristina-Valentina Cechi și Gheorghe Neagu.

Dosarul a fost înaintat pentru soluționare la Curtea de Apel București.