Județul Cluj, locul doi pe țară la simularea Evaluării Naționale și Bacalaureat, clasa a XII-a

Ministerul Educației Naționale a centralizat rezultatele înregistrate la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naționale pentru elevii claselor a VIII-a (EN VIII) și a examenului de Bacalaureat, desfășurată în perioada 13-17 martie.

Astfel, la simularea EN VIII, 81.262 de elevi au obținut medii mai mari sau egale cu 5, ceea ce reprezintă 51,47% dintre elevii prezenți, procent net superior celui înregistrat anul trecut (30,58%.)

Pe tranșe de medii, se înregistrează următoarea situație statistică: 21.890 de medii între 5 și 5,99, 20.352 de medii între 6 și 6,99, 17.452 de medii între 7 și 7,99, 14.982 de medii între 8 și 8,99, 6.572 de medii între 9 și 9,99, respectiv 14 medii de 10.

Procente semnificative (peste 60%) ale mediilor mai mari sau egale cu 5 s-au consemnat în județele Brăila (60,9%), Cluj (62,5%) și în Capitală (69,8%).

În ceea ce privește disciplinele de examen, procentul notelor mai mari sau egale cu 5 a fost de 65,8% la Limba și literatura română (în creștere față de anul trecut — 60,54%), respectiv de 40% la Matematică (de asemenea, peste cel din 2016, când s-a situat la 32,60%).

La proba de Limba și literatura maternă, 75,2% din elevii prezenți au primit note peste 5 (procent în ușoară scădere comparativ cu anul anterior — 76,69%).

Ratele de participare pe discipline au fost următoarele: 93,18% (162.249 de elevi dintr-un total de 174.118 elevi de clasa a VIII-a) la Limba și literatura română, 92,92% (9.668 de elevi) la Limba și literatura maternă și 92,78% (161.555 de elevi) la Matematică. Trei elevi au fost eliminați din cauza unor tentative de fraudă.

În urma simulării naționale a examenului de Bacalaureat, datele statistice transmise de inspectoratele școlare județene relevă că ponderea elevilor de clasa a XII-a cu medii care le asigură promovarea (6 și peste 6) este de 38,23% (43.978 de elevi din 115.022 de elevi prezenți).

Rezultatul este aproape la același nivel cu cel din anul trecut (38,39%.)

La clasa a XI-a, rata de promovare este de 29,85% în creștere cu aproape 4 procente, comparativ cu 2016, când s-a situat la valoarea de 25,76%. Altfel spus, dintre cei 121.003 elevi participanți la simulare, 36.125 de elevi au obținut medii peste 6.

Pe tranșe de medii, situația cumulată (clasa a XI-a și clasa a XII-a) arată astfel: 29.496 de elevi au obținut medii între 6 și 6,99, 27.633 de elevi — medii între 7 și 7,99, 17.577 de elevi — medii între 8 și 8,99 și 5.366 de elevi — medii între 9 și 9,99. 31 de elevi au obținut media 10.

15.023 de medii au fost cuprinse între 5 și 5.99, însă conform metodologiei de desfășurare a Bacalaureatului, nota minimă pentru fiecare disciplină în parte este 5, iar media finală a notelor la toate disciplinele, necesară pentru promovarea examenului, este minimum 6.

Pe probe, situația cumulată (clasa a XI-a și a XII-a) a notelor mai mari sau egale cu 5 este următoarea: 59,4% la proba E)a) — Limba și literatura română, 74,1% la proba E)b) — Limba maternă și 52,1% la proba obligatorie a profilului E)c) — Matematică sau Istorie, La proba la alegere a profilului E)d), susținută doar de elevii clasei a XII-a, rata notelor peste 5 a fost de 60,4%. În raport cu anul 2016 se constată o scădere, în medie, cu 5%.

În 6 județe, rata de promovare la clasa a XII-a a fost de peste 45%: Sibiu (47,9%), Cluj (46,9%), Brăila (46,5%), Alba (46,3%), Iași (46,1%) și Galați (45,5%). Procente de promovare sub 25% s-au înregistrat în județele Giurgiu (24,5) și Ilfov (18,9).

În ceea ce privește rezultatele elevilor de clasa a XI-a, procente de promovare de peste 35% s-au înregistrat în județele Iași (35,3), Galați (35,8), Suceava (36,6) și Cluj (41,8). Sub pragul de 20% figurează județele Giurgiu (16,6%), Ilfov (17,9%) și Călărași (19,1%).

Notele de la simulare se trec în catalog doar la solicitarea scrisă a elevului.

Reamintim că obiectivele simulărilor, atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat, sunt familiarizarea elevilor cu rigorile pe care le presupun examenele în cauză, respectiv identificarea nevoilor acestora pentru a conștientiza nivelul de pregătire și pentru a lua măsuri în vederea îmbunătățirii rezultatului final.

Din această perspectivă, simularea este un mecanism reglator, în sensul identificării de către elevi, profesori și părinți, a nivelului real de pregătire atins până la momentul susținerii testelor pentru ca, mai apoi, să se poată stabili planuri remediale adecvate.

Mai precis, rezultatele trebuie analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin discuții individuale cu elevii și ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri care să genereze optimizarea performanțelor școlare.