Tot mai mulţi migranţi vor să rămână în România. Învaţă limba şi caută loc de muncă

În România sunt aproximativ 20.000 de migranţi, iar în ultimele şase luni, s-a observat o schimbare de mentalitate, astfel că tot mai multe persoane care obţin statutul de refugiat nu mai doresc să plece în Germania, ci să rămână în România, dorind să înveţe limba română, potrivit Mediafax.

Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România (AIDRom), care oferă asistenţă pentru migranţi, a derulat, timp de 12 luni, un proiect finanţat din fonduri europene prin intermediul căruia sute de străini au fost ajutaţi, prin oferirea de servicii specializate, pentru a se integra mai uşor în ţara noastră.

Elena Timofticiuc, manager proiecte AIDRom, a declarat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la finalul proiectului, la Timişoara, că a observat faptul că, în ultimele şase luni, tot mai mulţi refugiaţi nu mai vor să plece din România în Germania şi sunt mai interesaţi să înveţe limba română.

„În general, avem undeva la 20.000 de migranţi, dar pe Timiş sunt 3.100, nu e un număr foarte mare. Pentru noi, problema mare este modul în care putem să integrăm aceşti oameni. Integrarea este un lucru foarte complex. Acum e o mare schimbare în ceea ce priveşte mentalitatea. Dacă până acum şase luni dorinţa generală era plece în Germania după ce capătă statutul de refugiat, acum deja încep să întrebe ce pot face eu la voi în ţară. E o mare schimbare de mentalitate. Prima schimbare s-a văzut în cursurile de limba română, care sunt mult mai des cerute şi mult mai luate în serios, dar şi la programul de integrare complex”, a afirmat Elena Timofticiuc.

Coordonatorul local al AIDRom Timişoara, Flavius Ilioni-Loga, a precizat că aproximativ 200 de străini au fost ajutaţi în cadrul proiectului prin oferirea de cursuri gratuite de învăţare a limbii române, dar şi a unor ajutoare financiare.

„Noi oferim servicii specifice de integrare a străinilor care au un drept de şedere în România legal. Vorbim de străinii care vin aici pentru studii, poate vin pentru o căsătorie cu un cetăţean român sau poate sunt pentru muncă, voluntariat, etc. sau persoanele care beneficiază de un drept de şedere în urma dobândirii unei forme de protecţie, refugiaţii care sunt recunoscuţi de statul român. Noi am lucrat cu aproximativ 200 de persoane care au necesitat asistenţa noastră directă şi noi le oferim consiliere socială, juridică, pot participa la cursurile de limba română oferite de ONG-ul nostru, dar ei pot participa şi la cursurile de limba română oferite de inspectoratele şcolare judeţene”, a declarat Ilioni-Loga.

De asemenea, AIDRom le oferă migranţilor pachete financiare migranţilor până identifică un loc de muncă.

„Noi avem şi cursuri de acomodare culturală, prin care le prezentăm cultura noastră, modul în care facem anumite lucruri sau aspecte legate de transportul în comun, tocmai pentru ca oamenii să se acomodeze”, a mai declarat Flavius Ilioni-Loga.

De asemenea în cadrul proiectului finanţat cu bani europeni, în valoare de un milion de lei, au fost formaţi şi angajaţi şase mediatori interculturali, au fost create reţele judeţene de voluntari şi au fost organizate cursuri de formare pentru reprezentanţii instituţiilor publice din şase judeţe cu atribuţii în domeniul asistenţei migranţilor.

FOTO – Arhivă