23 august, ziua în care toată țara defila sub atenta îndrumare a conducătorilor comuniști

În perioada comunismului, în fiecare an, ziua de 23 august era un prilej de mare sărbătoare, momentul fiind marcat printr-o serie de activităţi în cinstea cuplului Ceauşescu şi a partidului unic, scrie Adevărul.

Parade fastuoase, materiale de propagandă, demonstraţii ale oamenilor muncii, cântece pioniereşti, marşuri militare sau spectacole omagiale erau doar câteva dintre manifestările organizate în „Epoca de Aur” pentru a celebra ziua de 23 august. Pregătite cu câteva luni înainte, activităţile dedicate zilei în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor Unite s-au transformat într-un omagiu adus conducătorului mult iubit, Nicolae Ceauşescu.

Astfel de evenimente aveau loc anual şi în judeţul Sălaj, lucru confirmat, de altfel, de relatările din presa vremii. Dănuţ Pop, şeful Direcţiei Judeţene Sălaj a Arhivelor Naţionale, scrie într-un articol apărut în revista „Caiete Silvane” că despre primul 23 august liber, documentele de arhivă dezvăluie puţine informaţii.

„După cum se ştie, ziua de 23 August 1944 ne-a adus eliberarea din lanţurile robitoare ale fascismului. Este ziua în care s-a hotărât dreptul nostru asupra Ardealului de Nord. E ziua în care glasul ţării, înăbuşit patru ani sub pumnul dictatorial al lui Hitler şi a naivei sale slugi Antonescu a izbucnit vulcanic prin glasul M.S. Regelui Mihai I şi a înţelepţilor săi sfetnici. E ziua în care s-au deschis porţile închisorilor pentru eliberarea slujitorilor ideii de dreptate socială, condamnaţi pe nedrept de o justiţie legată la ochi şi la mâini. Ziua de 23 August 1944 este, în sfârşit, ziua sfântă a dreptăţii naţionale, a dreptăţii sociale. Pentru aceste motive, vom sărbători-o cu tot fastul cuvenit odată cu întreaga ţară şi noi cei de pe aceste meleaguri ai căror zori de libertate s-au ivit atunci. În ziua de 23 August 1945 prima aniversare a lui 23 August 1944, munca câmpului, munca din ateliere, magazine, fabrici şi birouri va fi suspendată. În fiecare sat, alături de steagul României democrate, casele vor fi împodobite cu steagul roşu, simbolul libertăţii. În toate bisericile se va oficia Te-Deum care va fi urmat de manifestaţii populare şi petreceri organizate în comun pentru toate neamurile conlocuitoare„, scria ziarul „Democratul”.

Tabloul lui Stalin, în fruntea coloanelor

Mult mai multe detalii se cunosc, însă, despre sărbătoarea anului 1948. Presa locală, consultată de şeful Arhivelor sălăjene, relata cum oraşul era împânzit de steaguri şi cum oamenii se adunau încă din zori pentru a lua parte la acest eveniment festiv. „Primii erau lucrătorii de la fabrica de cărămidă din oraş, îmbrăcaţi în cămăşi albastre şi pantaloni gri. Aveau în fruntea coloanei lor, «purtat pe braţe de două tinere muncitoare», tabloul «marelui prieten al popoarelor şi al ţării noastre», Stalin. La «această apariţie lumea a isbucnit în urale şi aplaude ce nu se mai sfârşieau, astfel salutând chipul marelui dascăl al clasei muncitoare». Participă şi armata, «frumos echipată şi în perfectă ordine», dar şi salariaţii cooperativei «Victoria», «care erau uniform îmbrăcaţi»„, detaliază Dănuţ Pop în „Caiete Silvane”.

Sursa – Adevărul