POLUARE MAJORĂ în Cluj! Depăşiri de 750 de ori ale concentraţiilor admise la azot amoniacal pe un pârâu

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Cluj a dispus, printr-o hotărâre votată vineri, ca reprezentanții Consiliului Județean să ia, în regim de maximă urgență, măsurile necesare pentru eliminarea unui bazin de 6.000 de metri cubi de levigat, lichid toxic rezultat din dizolvarea deșeurilor depozitate în groapa de gunoi a orașului, de la Pata Rât, scrie Agerpres.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Cluj a dispus, printr-o hotărâre votată vineri, ca reprezentanții Consiliului Județean să ia, în regim de maximă urgență, măsurile necesare pentru eliminarea unui bazin de 6.000 de metri cubi de levigat, lichid toxic rezultat din dizolvarea deșeurilor depozitate în groapa de gunoi a orașului, de la Pata Rât.

Prefectul Aurel Cherecheș a declarat la finalul ședinței CJSU Cluj că în zona rampei de gunoi de la Pata Rât, în prezent închisă, s-a format un bazin de levigat pe o suprafață de 3 hectare care este un important factor de poluare.

‘Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj cere Consiliului Județean Cluj luarea unor măsuri urgente pentru stoparea poluării înregistrate în zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât. Este o situație potențial generatoare de situații de urgență. Sunt circa 6.000 de metri cubi de levigat, un lac pe 3 hectare, plus o altă cantitate care se scurge pe albia pârâului Zăpodie, secată momentan. Este un fenomen de poluare masivă a acestui pârâu, cu impact asupra mediului și sănătății populației. Analizele de laborator au înregistrat depășiri ale unor substanțe toxice care sunt foarte periculoase pentru mediu și sănătatea populației, dacă oamenii ar intra în contact cu ele‘, a spus Cherecheș.

Potrivit măsurătorilor efectuate, nivelul materiilor în suspensie au o valoare care depășește de 4,8 ori limitele legale, consumul chimic de oxigen are valori de 48 de ori mai mari, clorurile de 12 ori, iar azotatul amoniacal de 750 de ori mai mari.

Conform hotărârii votate vineri, măsurile care trebuie implementate de CJ Cluj se referă la eliminarea levigatului și efectuarea unei breșe în masa deșeurilor care colmatează albia pârâului Zăpodie pentru drenarea cantității de levigat acumulat.

Prefectul a avertizat că aceste măsuri sunt necesare nu doar pentru că în urmă cu câteva săptămâni a avut loc o alunecare a deșeurilor, ci și pentru că situația se poate înrăutăți cu timpul.

‘Dacă trece iarna peste lacul respectiv de levigat, cu siguranță vom avea o situație de urgență‘, a precizat prefectul Clujului.

La rândul, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Marius Mânzat, a afirmat că emiterea hotărârii CJSU de vineri era importantă pentru instituția pe care o reprezintă, deoarece astfel se pot lua măsuri într-un ritm mai accelerat.

‘Consiliul Județean Cluj a avut nevoie în primul rând de acest act al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Începând de astăzi, Consiliul Județean, prin antreprenor, poate să acționeze în ritm accelerat, de îndată. Este tipul de document care permite acest lucru. Situația de acolo încă nu este finalizată și nu se va finaliza mâine. Toată lumea, constructorul, beneficiarul, experții, proiectanții lucrează de atunci de când s-a produs evenimentul pentru a găsi soluțiile optime pentru a stopa acest fenomen‘, a spus Mânzat.

El a precizat că una dintre soluțiile propuse este achiziționarea unei stații care să permită epurarea levigatului, pentru ca acesta să nu ajungă în râul Zăpodie și implicit în Someș.

‘Nu știm când se va realiza exact, capacitatea stației o calculează experții, iar când vom avea tipul de stație pe care va trebuie să îl achiziționăm, indiferent unde s-ar afla, o să-l achiziționăm. Vom aloca bani. Costurile nu le știm pentru că nu avem capacitatea exactă a stației. Costurile vor fi aferente capacității. Consiliul Județean Cluj va suporta aceste costuri‘, a mai spus vicepreședintele CJ.

La finalul lunii iulie a avut loc o dislocare a pământului cu care s-au acoperit deșeurile de la rampa de gunoi neconformă de la Pata Rât, cât și a deșeurilor, pe o lungime de 300 de metri, blocând pe 120 de metri albia pârâului Zăpodie.

Într-o notă de constatare de la începutul lunii august, întocmită de mai multe instituții, se arată că deșeurile dislocate din corpul depozitului de la Pata Rât reprezintă aproximativ 15-20% din volumul acestuia.

Rampa de gunoi de la Pata Rât este, în mod oficial, închisă de aproximativ doi ani. În apropierea rampei de gunoi a orașului Cluj-Napoca ar fi trebuit să funcționeze un Centru Integrat de Management al Deșeurilor. Proiectul, amplasat pe suprafața de la Pata Rât, a început în 2012, beneficiind de fonduri europene, însă până în prezent construcția nu a putut fi finalizată de Consiliul Județean Cluj din cauza unor probleme de proiectare.

Sursa – Agerpres.ro