Sărbătoarea Sfinților Împăraţi Constantin și Elena, celebrată astăzi. Ce nu ai voie să faci în această zi

Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena care se celebrează anual la data de 21 mai este una dintre cele mai mari sărbători creștine a bisericii ortodoxe.

În ziua de 21 mai, la pomenirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, în calendarul popular întâlnim o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în aceasta zi, păsările îşi învaţă puii să zboare.

Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume:

• mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
• în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
• podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
• ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
• femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
• pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Cine au fost ei

Urcat pe tronul Imperiului Roman în anul 308, la vârsta de 36 ani, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare a fost cel care a impus toleranța față de creștinism. Religia interzisă până atunci făcea din practicanții ei, victime sigure. Creștinii erau persecutați, bunurile lor confiscate, iar ei plăteau cu viața credința în învățăturile lui Hristos. Ajuns la conducerea Imperiului Roman împreună cu Licinius, cumnatul său, Constantin a luat primele măsuri pentru preotecția creștinilor. Cu toate acestea împăratul nu se convertise, fapt ce avea să se întâmple câțiva ani mai târziu. El credea în mai mulți zei, iar mondele bătute în perioada lui, mărturisesc devoțiunea sa față de Marte, apoi din ce în ce mai mult față de Apollo. Prin Edictul de la Mediolan, din 313, Licinius și Constantin adresează guvernatorilor provinciilor controlate de ei să înceteze prigoana creștinilor și să le fie restituite acestora bunurile confiscate. A constituit piatra de temelie pentru recunoașterea oficială a religiei creștine, fapt ce avea să aibă loc abia în anul 380 prin Edictul de la Tesalonic al Împăratului Teodosie.

Edictul de la Mediolan, care era de fapt o scrisoare, avea să schimbe cursul întregii istorii a lumii. Constantin I a arătat el însuși toleranță creștinilor. A subvenționat Biserica creștină din fonduri publice, a scutit clerul de obligații publice și se considera chiar el slujitorul lui Dumnezeu. Legile pe care le-a dat, la sfatul mamei sale, au contribuit la răspândirea noii religii.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. A mutat capitala imperiului la Constantinopol

Construirea și popularea noului oraș s-au desfășurat foarte rapid. Noile ziduri au fost terminate în 412. La fel ca și Roma, orașul e construit pe 7 coline și împărțit în 14 districte administrative. Există și aici un Senat; membrii săi aveau însă ranguri inferioare senatorilor din Roma, fiind numiți clari (remarcabili) și nu clarissimi (deosebit de remarcabili). În perimetrul ocupat acum de Moscheea Sultanului Ahmet (Moscheea Albastră), Constantin a construit palatul imperial. Hipodromul a fost mărit la o capacitate de 50.000 de locuri. Constantin a început și construcția a două mari biserici, Hagia Sophia (Sfânta Înțelepciune) și Hagia Eirene (Sfânta Pace). La 11 mai 330 are loc inaugurarea oficială a Constantinopolului ca noua capitală a Imperiului Roman. Festivitățile au durat 40 de zile și s-au desfășurat pe hipodrom, iar monedele bătute în acel an anunțau lumii evenimentul.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Împărăteasa Elena ar fi fost o simplă servitoare

Flavia Iulia Helena, mama lui Constantin, are meritul de a fi găsit crucea pe care a fost răstignit Hristos. cunoscută sub numele de Helena Augusta sau Sfânta Elena (cca. 248 – cca. 329 în Nicomedia, azi Izmit, Turcia) S-a născut în orașul Drepanon (azi Karamürsel) în Bythinia (în nord-vestul Asiei Mici), căruia mai târziu Constantin i-a schimbat numele în Helenopolis, în onoarea mamei sale. Unii autori antici afirmă ca Helena era concubina lui Constanțiu, tatăl lui Constantin cel Mare, în timp ce alții nu specifică statutul ei legal sau social, iar alți autori o numesc soție (uxor) a lui Constanțiu.

Se pare totuși că Helena avea un statut social umil. Sf. Ambrozie din Milano afirmă că ea era o stabularia, o servitoare într-un han sau tavernă. De la originea modestă, a ajuns la rangul de augusta.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Elena, prima femeie care și-a eliberat toți scalvii

După spusele istoricului Eusebiu, mama lui Constantin a participat la toate acțiunile de binefacere în folosul creștinilor persecutați, mutilați, lipsiți de posibilități, înlăturați din serviciul public. Este prima femeie din lume despre care se știe că și-a eliberat toți sclavii și a desființat de la curte suita de doamne și domnițe, care huzureau în lux, intrigi și lucruri nefolositoare, încât un slujbaș al templelor păgâne a numit-o „molima ucigașă a idolilor și a zeilor”.

În anul 326, după moartea nepotului său Crispus și a nurorii sale Fausta, a mers în pelerinaj în Țara Sfântă de unde s-ar fi întors doi ani mai târziu cu o comoară neprețuită. Potrivit unor istorici, Elena a întemeiat oferit danii pentru întemeierea unor biserici. Tot în acel pelerinaj, se spune că s-ar fi descoperit, cele trei cruci folosite pentru răstignirea lui Iisus Cristos și a celor doi talhari, relevându-se printr-un miracol care dintre ele era Sfânta Cruce. A murit la scurt timp după întoarcerea din pelerinaj, la vârsta de 80 de ani.

Trupul împărătesei a fost adus sub escorta armată din Nicomidia la Constantinopol și a fost depus în biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitoria Sfinților împărați, apoi a fost adus la Roma. Tronul ei și o parte din sicriu se află în mare cinste în Muzeul Vaticanului.

Pentru contribuția adusă la legalizarea, sprijinirea și organizarea Bisericii creștine, Constantin cel Mare este venerat ca sfânt în Biserica Ortodoxă și în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, o dată cu Sfânta Elena, mama sa, precum și în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene).

Sursa – libertatea.ro