DEJ | Liberalii dejeni propun înființarea așa-ziselor „Primării de cartier”

PNL Dej propune un nou proiect de hotărâre pentru facilitarea accesului cetățenilor la seviciile administrației publice. Este vorba despre înființarea unor așa-zise „Primării de cartier”.

„PNL Dej propune să aducă administrația la cetățean, s-o apropie, s-o facă mai prietenoasă, mai dinamică, mai interactivă. Este unul din pașii propuși de noi pentru transformarea Dejului, în timp, într-un oraș modern, dinamic, prosper si inteligent, într-adevărat smart-city de care să fim mândri cu toții”, arată consilierul local Marius Butuza, pe Facebook.

Redăm mai jos textul expunerii de motive a acestei inițiative:

În ultimii ani Primăria a devenit o instituție esențială în viața tuturor cetățenilor, un organism vital pentru fiecare dintre noi, de a cărei bună funcționare depind multe aspecte ale vieții noastre cotidiene. Relaționarea dintre administrație și cetățean este un element fundamental al actului administrativ și trebuie să se bazeze pe o comunicare eficientă și cât mai directă între cetățean și funcționarul public.

O adevărată democraţie, atât la nivel central cât şi local, este astăzi de neînchipuit fără implementarea unor tehnici noi de informare şi comunicare – repere care stau la baza teoriei şi practicii de relaţii publice. Punerea în funcţiune a unor noi tehnici de informare şi comu¬nicare se înscrie în caracterul reformator al schimbărilor ce au loc în prezent în administraţia publică de pretutindeni. Aceasta se manifestă mai ales în relaţiile dintre aleşi şi alegători. Tot mai multe autorităţi publice locale conştientizează rolul informării şi comunicării, transparenţei administrative şi implicarea, pe această bază, a publicului în procesul decizional. Necesitatea şi dorinţa de a scoate în public problemele locale se înscriu tot mai mult în strategia de publicitate a activităţii organelor administraţiei publice locale.

Din acest motiv calitatea actului administrativ este foarte importantă pentru întreaga comunitate, iar cei care sunt chemați să îndeplinească acest rol nu reușesc întotdeauna să se ridice la nivelul așteptărilor noastre, a cetățenilor. Eficiența unei administrații depinde în mare măsură de gradul de interacțiune a acesteia cu cețățenii în scopul preluării problemelor comunității și aplicării prevederilor legale în cel mai scurt timp pentru soluționarea eficientă a tuturor situațiilor semnalate sau consemnate de aceștia.

Deși Dejul nu este o localitate cu un număr foarte mare de locuitori (33497 conform ultimului recensământ), raportată la media națională, analizând situația la nivelul județului Cluj obsevăm că este totuși destul de întins ca suprafață (109 km2), iar cifra de 307,31 locuitori /km2, este una foarte mică raportată la alte localități.

De exemplu:

– Cluj-Napoca – 1808,00 loc./km2
– Turda – 609,00 loc./km²
– Cîmpia Turzii – 1.129,00 loc./km²
– Gherla – 313,16 loc./km²
– Huedin – 152,90 loc./km2

După cum obsevați din acest punct de vedere suntem penultima localitate din județ, cu mențiunea că Huedinul este o localitate de munte, având un specific aparte acestor tipuri de așezări foarte întinse ca suprafață și datorită condițiilor geografice dificile, comunitățile sunt dispersate pe o suprafață foarte extinsă.

Numărul mic de locuitori pe km2, indică faptul că distanțele medii pe care aceștia sunt nevoiți să le parcurgă pentru a-și soluționa problemele zilnice este mare și luând în calcul și alți factori cum ar fi vârsta medie, posibilitațile fizice de deplasare și sănătatea pot fi determinante atunci când analizăm calitatea vieții respectivei comunități.

Conform datelor oficiale, vârsta medie a cetățenilor care în Dej este de … ani. Numărul mare de persoane în vârstă, pensionari precum și persoane cu diverse dizabilități motorii, ne fac să susținem ca fiind oportună o asemenea inițiativă, care odată pusă în practică ar aduce o ridicare semnificativă a calității vieții comunităților din zonele respective și a societății dejene în general.

Grupurile de pesoane vulnerabile din punctul de vedere al capacității de deplasare precum și din punct de vedere al securității vor fi principalele beneficiare ale acestei inițiative.

Preluarea petițiilor, plata taxelor și a impozitelor va fi mult mai facilă pentru cetățeni, prin faptul că aceștia nu vor mai fi nevoiți să se deplaseze din cartierul lor până la primărie,și să aștepte la cozi interminabile pentru a-și soluționa dolenațele.

Un factor important și demn de luat în seamă ar fi că prin înființarea acestor primării de cartier se va genera sentimentul de apropiere a instituției administrative de cetățenii săi, un semn al grijii sporite pe care aeasta o are față de ei și problemele cu care aceștia se confruntă zilnic. Primăria nu este și nu trebuie să se comporte precum Big Brother, însă trebuie să creeze acel climat deschis și prietenos pentru ca cetățenii să se simtă prețuiți, valorizați și să aibă sentimentul că găsesc în administrație un partener sincer, corect și amabil, dar în același timp ferm în ceea ce privește respectarea legii de către toți membrii societății pe care o desevește.

Asigurarea climatului de normalitate civică, de ordine şi siguranţă publică este un alt element care trebuie să reprezinte permanent o prioritate pentru administrație, care prin structurile specializate şi abilitate în baza legislatiei în vigoare caută să identifice cele mai eficiente forme şi modalităţi de realizare a acestui obiectiv.

Creşterea siguranţei cetăţeanului este o funcție de bază a administrației și se realizează prin diminuarea riscurilor şi a vulnerabilităţilor, aspect care presupune o analiză de detaliu a riscurilor posibile şi vulnerabilităţilor la adresa societăţii în ansamblu, a individului în particular, a serviciilor şi infrastructurilor critice vitale funcţionării societăţii moderne.

Evoluţia generală a societăţii, caracterizată prin perpetuarea unor fapte infracţionale, impun o evaluare permanentă și atentă a elementelor care stau la baza bunei funcţionări a structurilor abilitate în prevenirea şi protecţia cetățenilor și infrastructurilor, combaterea fenomenului infracţional, prin perfecţionarea metodelor de asigurare a ordinii şi siguranţei publice. Siguranţa publică este percepută, îndeosebi de către individ dar şi de societate, ca un sentiment de linişte şi încredere pe care îl conferă aplicarea măsurilor de menţinere a ordinii şi liniştii publice, având ca scop principal creşterea gradului de siguranţă al persoanelor, colectivităţilor, a bunurilor şi a proprietăţii private, a serviciilor şi infrastructurilor locale .

Datorită acestor argumente, înființarea unor posturi de poliție de cartier se impune ca o necestitate și se va constitui ca un factor de echilibru în comunitațile pe care le vor deservi, deoarece este binecunoscut faptul că prin simpla prezență în mijlocul comunității a personalului de specialitate, a omului în uniformă, se impune ordine și respect iar acest fapt se va materializa prin diminuarea semnificativă a fenomenului infracțional, prin inhibarea lui încă din stadiul incipient.

Ca urmare a celor de mai sus, propunem înființarea unor puncte de servicii de administrație publică, denumite generic ”primării de cartier” după cum urmează:

1. Cartierul Dealul Florilor Locația:……………………

– Ghișeu de preluare a petițiilor -1 pers
– Casierie pentru plata impozite, taxe și amenzi -1 pers
– Poliție comunitară -2 pers

2. Cartierul Ocna Dejului: Locația:……………………

– Ghișeu de preluare a petițiilor -1 pers
– Casierie pentru plata impozite, taxe și amenzi -1 pers
– Poliție comunitară -2 pers

3. Cartierul Viile Dejului: Locația:……………………

– Ghișeu de preluare a petițiilor -1 pers
– Casierie pentru plata impozite, taxe și amenzi -1 pers
– Poliție comunitară -2 pers

4. Cartierul Triaj: Locația:……………………

– Ghișeu de preluare a petițiilor -1 pers
– Casierie pentru plata impozite, taxe și amenzi -1 pers
– Poliție comunitară -2 pers

Personalul acestora va fi asigurat de către angajații actuali, iar locațiile în care acestea urmează a fi amplasate vor fi stabilite dintre cele care se află în patrimoniul privat sau public al Primăriei Dej.

FOTO – Arhivă