Proiectul privind modificările Codului de procedură penală, ADOPTAT! PNL şi USR vor sesiza CCR

Camera Deputaţilor a adoptat luni, proiectul de lege privind Codul de procedură penală, prin care procurorii vor avea interdicţie de a da informaţii în timpul urmăririi penale a unor persoane, după ce Comisia pentru legile justiţiei a dat în aceeaşi zi raport favorabil acestei iniţiative, conform Mediafax.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 175 de voturi „pentru”, 78 voturi „împotrivă” şi o abţinere.

Dan Barna: USR va ataca la CCR proiectul de lege privind modificările Codului de procedură penală

Preşedintele USR, Dan Barna, a declarat luni că USR va ataca la Curtea Constituţională a României (CCR) proiectul de lege privind modificările aduse Codului de procedură penală, susţinând că România devine de astăzi oficial un stat al infractorilor.

„Am discutat cu colegii de la PNL , USR va ataca la CCR această lege. (…) De astăzi România devine oficial un stat al infractorilor, un stat în care furtul şi evaziunea fiscală sunt încurajate. De asemenea, infractorii, violatori, criminali, hoţi, chiar dacă sunt surpsinşi de cetăţeni prin telefoane pot să scape liniştiţi dacă nu există alte probe. (…) În România de astăzi avem penali în funcţii publice şi având penali în funcţii publice am ajuns în situaţia în care aceşti penali să îşi creeze un cod de procedură penală pentru ei însuşi. Liviu Dragnea tocmai şi-a asigurat premisele pentru a-şi anula primul proces, Tăriceanu tocmai şi-a asigurat premisele pentru a scăpa de orice stres faţă de mărturia mincinoasă care este evidentă pentru toată lumea. Infractorii îşi fac legile pentru ei însuşi. De astăzi procurorii vor avea o viaţă grea pentru a putea să mai aducă în faţa justiţiei infractori”, a declarat liderul USR, Dan Barna, la finalul şedinţei plenului Camerei Deputaţilor care a adoptat iniţiativa legislativă care aduce modificări Codului de procedură penală.

Camera Deputaţilor a votat, pe amendamente, modificările Codului de procedură penală

După dezbaterile proiectului, liderii de grup ai partidelor au avut o şedinţă în care au hotărât, la cererea Opoziţiei, să se voteze pe fiecare amendament în parte, respectiv pe toate cele 327 de amendamente aduse proiectului de lege privind modificările Codului de procedură penală.

„Am o veste bună. Am reuşit să găsesc bunăvoinţă la colegii din Opoziţie şi vom vota fiecare amendament în parte”, a anunţat, luni seară, preşedintele şedinţei, Gabriel Vlase, în plen.

Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor a atras atenţia că dacă se va lua fiecare amendament în parte o să treacă de ora 24.00 şi ne vom afla deja în altă zi, însă deputaţi din USR au susţinut că dacă se va vota amendamentele „în bloc”, se va încălca regulamentul.

Astfel, după ce liderii grupurilor din Camera Deputaţilor, împreună cu Gabriel Vlase, s-au sfătuit în două rânduri şi după mai multe contraziceri s-a hotărât votul pe fiecare amendament în parte.

În semnt de protest, deputaţii USR au aplaudat după votul fiecărui amendament adoptat. Gabriel Vlase, preşedintele şedinţei, a afirmat în acest sens că: ” era mai bine cu fluierele alea”, moment în care deputaţii USR au început să folosească şi fluierele, pe lângă aplauze.

După votul pe amendamente, urmează cel final la propunerea de lege privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală.

Turcan: PNL va sesiza CCR modificările Codului de procedură penală

PNL va sesiza la Curtea Constituţională asupra proiectului care aduce modificări Codului de procedură penală, a anunţat liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan, în plenul de luni al Camerei Deputaţilor, înaintea votului final pe această iniţiativă.

„PNL va contesta la CCR acest proiect de lege”, a anunţat de la tribuna plenului Camerei Deputaţilor, liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan.

În prealabil, PNL solicitase retrimiterea la comisia specială pentru legile Justiţiei a proiectului pentru modificarea Codului de procedură penală, deoarece votul s-a încheiat cu câteva minute înaintea dezbaterilor, raportul nefiind încă tipărit şi distribuit. Cererea de retrimitere la comisie a fost însă repinsă de parlamentarii din plen cu 75 voturi „pentru”, 136 „împotrivă” şi 5 abţineri.

„PNL solicită să retrimiteţi la comisia specială proiectul pentru modificarea codului de procedură penală. În comisia specială votul s-a încheiat acum câteva minute şi dumneavoastră va trebui să pronunţaţi într-o dezbatere pe amendamente şi un vot final astăzi pe această lege. Este nefiresc, justifică doar un comportament disperat şi un comportament care nu are nicio logică cu dezbaterea transparentă şi cu principiile democratice de elaborare a legilor în România”, a completat Turcan.

Comisia pentru legile justiţiei, condusă de Florin Iordache, a dat luni raport favorabil proiectului care aduce modificări Codului de procedură penală, acesta urmând să fie votat în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional pe iniţiativă.

Nicuşor Dan: Codul de procedură penală îi leagă de mâini pe procurori şi îi protejează pe infractori

„Codul de procedură penală pe care coaliţia PSD-ALDE se pregăteşte să-l treacă pe repede-înainte şi la Camera Deputaţilor, după modelul de la Senat, este un instrument creat cu scopul de a restrânge aria de acţiune a procurorilor şi de a-i favoriza pe inculpaţi şi infractori. Pe scurt, 11 modificări din noul Cod de procedură penală care le dau curaj infractorilor”, declară Nicuşor Dan, prin intermediul unui comunicat de presă transmis luni.

Astfel, Nicşor dan oferă 11 exemple de modificări ale Codului de procedură penală.

„1. Interzicerea publicării informaţiilor despre dosare penale în curs. Această măsură se aplică inclusiv jurnaliştilor şi reprezintă o limitare a libertăţii de exprimare. 2. Dacă prima instanţă a dispus achitarea, instanţa de apel nu poate dispune condamnarea în urma reaprecierii în fapt şi în drept, ci doar în urma apariţiei unor elemente noi. Această prevedere contravine flagrant principiilor de drept cu privire la apel”, este de părere Nicoşor Dan.

În ceea ce priveşte punctul 3, menţionat de deputat, respectiv „Suspiciunea rezonabilă este înlocuită peste tot cu indiciile temeinice”, Nicuşor Dan este de părere că „este încălcat un principiu de drept, potrivit căruia temeinicia este verificată într-o fază ulterioară, prin coroborarea probelor, suspiciunea rezonabilă fiind suficientă pentru demararea cercetării. Este agresată limba română, suspectul nemaifiind persoana pentru care există o suspiciune, ci persoana pentru care există indicii temeinice că a săvârşit fapta. Concret: pentru a proteja un martor, nu mai ajunge suspiciunea rezonabilă că este în pericol, trebuie aduse indicii temeinice; pentru o percheziţie, în situaţia în care viaţa sau integritatea cuiva este în pericol (exemplu :trafic de persoane), nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, este necesar să existe indicii temeinice; pentru a dispune o expertiză toxicologică nu mai sunt suficiente suspiciuni rezonabile cu privire la o intoxicaţie, trebuie indicii temeinice; pentru mandatul de percheziţie nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, trebuie aduse indiciile temeinice (exact cele posibil a fi găsite în urma percheziţiei); pentru măsuri preventive (de exemplu suspect periculos, care ar putea fugi), nu sunt suficiente suspiciuni rezonabile, trebuie motive temeinice; pentru măsuri preventive (de exemplu suspect periculos, care ar putea fugi), pătrunderea organului într-o locuinţă se poate face doar în baza unor indicii temeinice, nu doar în baza unei suspiciuni rezonabile; în cazul cererilor de strămutare a judecării cauzei, suspiciunea rezonabilă de imparţialitate poate fi probată, indiciile temeinice practic niciodată, deci instrumentul strămutarii cauzei este golit de conţinut”.

Nicuşor Dan face referire şi la o modificare care ar face imposibile condamnări precum cea din cazul „Elodia”.

„4. Condamnarea trebuie dovedită în integralitate prin probe, şi nu dincolo de orice îndoială rezonabilă (în cazul Elodia de exemplu, a fost o condamnare dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă). 5. Denunţul nu poate fi făcut decât în termen de 6 luni de la data faptei, pentru a putea fi folosit de denunţător la reducerea pedepsei sale. De cele mai multe ori, denunţătorul nu mai este în termenul de 6 luni când este el însuşi cercetat şi poate folosi denunţul la reducerea pedepsei sale, deci este golită de conţinut instituţia reducerii pedepsei prin denunţ”, precizează Nicuşor Dan.

Potrivit acestuia, o altă modificare (6) se referă la înregistrările dintr-un caz, care conduc la descoperirea altei infracţiuni, nu pot fi folosite pentru dovedirea noii infracţiuni. De asemenea, potrivit sursei citate, suspecţii şi inculpaţii vor participa la audierea martorilor, cu posibilitatea intimidării acestora, iar până acum, spune Dan, doar avocatul lor putea să o facă.

„Grija pentru inculpaţi este evidentă. Audierea nu poate dura mai mult de 6 ore, putând fi reluată doar după o pauză de cel puţin 12 ore. 9. Ulterior clasării de către procurorul de caz, procurorul ierarhic superior nu mai poate redeschide cauza pe interpretarea ei în fapt şi în drept, ci doar în situaţia apariţiei unor elemente noi. Deci, dacă procurorul de caz comite o eroare de apreciere în favoarea inculpatului, ea nu poate fi reparată din oficiu de prim procurer”, se arată în cumunicatul transmis de Nicuşor Dan.

A zecea modificare menţionată de Dan face referire la faptul că „Cercetarea in rem nu poate dura mai mult de 1 an”, iar dacă după acest termen procurorul nu are suficiente probe pentru începerea urmăririi penale cu privire la o persoană, ar fi obligat să claseze. „Prevederea contravine filozofiei termenului de prescriptive”, este de părere deputatul independent.

Potrivit lui Nicuşor Dan, a 11-a modificare ar fi o „Măsură cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea”.

„A fost introdus un motiv nou de revizuire: dacă nu toţi judecătorii din complet au semnat hotărârea, se poate solicita revizuirea. Prevederea este în totala neconcordanţă cu practica instanţelor.Adoptarea acestor modificări va încuraja activitatea infracţională în România, ţara noastră devenind un rai al infractorilor , în care pedepsirea celor vinovaţi va fi din ce în ce mai dificilă. Actuala coaliţie aflată la putere îşi urmează astfel pas cu pas planul de protejare a infractorilor, acesta fiind obiectivul principal al acestei guvernări”, conchide Nicuşor Dan.

PNL şi USR, protest la decizia de introducere la vot

PNL şi USR au părăsit luni şedinţa Biroului permanent, după ce s-a hotărât ca proiectul de lege privind Codul de procedură penală să intre la vot final luni, în plenul Camerei Deputaţilor, în condiţiile în care acesta încă este în dezbatere la Comisia specială pentru legile Justiţiei.

„A fost şedinţa Biroului Permanent acum, din care am plecat cu colegii de la PNL din sală pentru că se întâmplă un mare abuz. După cum ştiţi codul de procedură penală care se dezbate chiar acum în notoria comisie Iordache, asupra căruia nu a existat niciun vot, nu s-a făcut niciun raport, va trece la votul final chiar astăzi. Este o acţiune neregulamentară şi este o acţiune care este total nedemocratic. Este o încălcare a articolului 87 din regulament care revede că aceste rapoarte ale comisiilor trebuie să stea cel puţin 5 zile să fie consultate de toţi parlamentarii. Astăzi dea ducem încălcarea procedurii la un nou nivel”, a declarat deputatul USR, Claudiu Năsui, în Parlament.

Vicepreşedintele PNL, Raluca Turcan a afirmat că PSD, ALDE şi UDMR au avut un comportament abuziv atunci când au decis, luni, în Biroul permanent, ca proiectul să intre luni la vot final în plenul Camerei Deputaţilor, în condiţiile în care modificările la Cod de procedură penală sunt încă dezbătute la Comisia specială pentru Legile justiţiei, condusă de deputatul PSD, Florin Iordache.

„PNL şi USR au părăsit şedinţa Biroului Permanent pentru că nu putem gira acest comportament abuziv pe care PSD , susţinut şi de colegii de la LDE şi din păcate de la minorităţile maghiare, îl au în continuare referitor la procedura parlamentară. Pentru a rezolva pe repede înainte Codul penal şi Codul de procedură penală PSD astăzi forţează regulamentul în condiţiile în care există suficient timp ca acest proiect de lege să fie dezbătut temeinic. Este de netolerat faptul că pentru a apăra un grup din conducerea PSD cu comportament infracţional să sfidezi deptul opoziţiei de a fi informată cu privire la ordinea de zi, dreptul opoziţiei de a participa la stabilirea ordinei de zi şi de a se manifesta prin dezbatere temeinică şi a da un vot în urma unor dezbateri”, a explicat liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan la Parlament.

Camera Deputaţilor votează luni, decizional, modificările la Codul de procedură penală

Comisia pentru legile justiţiei, condusă de preşedintele Florin Iordache, a mai adus câteva modificări la Codul de procedură penală, în şedinţa de luni.

Astfel, forul de specialitate a modificat articolul 4 care acum prevede: „Dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea au obligaţia să publice, în aceleaşi condiţii, şi soluţiile de clasare, renunţare la urmărire penală sau încetare a procesulu penal, ori soluţiile de achitare, încetarea procesului penal sau restituire la Parchet pronunţate de către instanţele de judecată”.

În prima formă adoptată de Senat, formularea era următoarea: „Dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea au obligaţia să publice, în aceleaşi condiţii, şi soluţiile de clasare, renunţare la urmărire penală sau încetare a procesului penal, iar soluţiile de achitare de către instanţa de judecată”.

O altă modificare a fost făcută la articolul art 10: „Exercitarea dreptului de a nu da nicio declaraţie nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului în nicio fază a procesului penal, neputând constitui o circumstanţă personală care să justifice convingerea organelor judiciare că persoana este vinovată de săvârşirea infracţiunii pentru care este cercetată şi nu poate fi utilizată la coroborarea probelor”. În prima formă era cuvantul „ faptelor” în loc de „ probelor”.

Articolul 21 a fost amendat astfel: „Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptate, potrivit legii civile, până la începerea cercetării judecătoreşti”. În forma adoptată de Senat sintagma era „până la emiterea rechizitoriului” )

O altă propunere a PSD, adoptată de Comisia pentru legile justiţiei, modifică art 25 astfel: „Dispoziţiile instanţei penale cu privire la latura civilă sunt opozabile doar părţilor din procesul penal în care s-a pronuţat hotărârea.”

La articolul 68 PSD a adoptat un amendament care modifică art 68 în felul următor: „În caz de admitere a abţinerii sau recuzării judecătorului, cel are îl înlocuieşte pe judecătorul care s-a abţinut sau a fost recuzat se desemnează aleatoriu.”

În ceea ce priveşte articolul 70, „Procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzitării prorcurorului” au fost aduse amendamente astfel: „În cursul urmăririi penale asupra abţinerii sau recuzitării procurorului se pronunţă procurorul ierarhic superior”.

În forma adoptată de Senat articolul era: „În cursul urmăririi penale, asupra abţinerii sau recuzitării procurorului se pronunţă procurorulierarhic superior. Declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se adresează acestuia, sub sancţiunea inadmisibilităţii”.

Alin 2 se elimină şi rămâne forma adoptată de Senat: „Inadminibilitatea se constată de procurorul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare”.

Amendamente au fost aduse şi articolului 81, alin. 1, lit. d: „Dreptul de a fi informată, într-un termen de până la ½ din pedeapsa minimă stabilită pentru infracţiunea cercetată, cu privire la stadiul urmăririi penale, la adresa de pe teritoriul României, adresa de poştă electronică, comunicate de partea vătămată prin sesizarea adresată organului de urmărire penală”.

În vairanta iniţială era prevăzut astfel: „Dreptul dea fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă cu condiţia de a indica o adresă pe teritoriul României , o adresă de poştă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informaţii să îi fie comunicate”.

Punctul 18 al articolului 83 a fost readus la forma sa iniţială, eliminându-se forma adoptată de Senat: „Dreptul de a fi încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Incunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, email sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sen un proces verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului”.

La articolul 94, PSD a schimbat intervalul orar de la 6 la 4 ore în ceea ce priveşte timpul de pregătire al avocatului apărării în judecarea cererilor privind măsurile preventive: „În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă. Judecarea cererilor privind măsurile preventive nu poate începe până la momentul la care avocatului nu i se asigură timpul necesar pregătirii apărării şi numai după ce judecătorul se asigură că acesta a avut suficient timp pentru parcurgerea întregului material al dosarului de urmărire penală, dar nu mai puţin de 4 ore. Încălcarea acestui drept atrage nulitatea absolută a încheierii de dispunere a măsurii preventive”.

Articolul 103 este modificat astfel: „În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat , cu trimitere la toate probele evaluatee. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială”. În forma adoptată de Senat sintagma era „dovedită din toate probele administrate”.

La art 116 alin 2.3 au fost aduse următoarele amendamente: „O persoană nu poate avea mai multe calităţi de martor fără identitate reală şi nici nu poate fi în acelaşi timp şi martor ameninţat şi martor protejat în aceeaşi cauză”. În varianta adoptata de Senat mai era adăugat la sfârşitul propoziţiei „cu privire la aceleaşi fapte sau împrejurări”.

Tot la art. 11, alin 2.4 membrii Comisiei speciale au adus modificările următoare: „Martorul poate fi însoţit de avocat în faţa organelor judiciare şi în faţa organelor judiciare şi se poate consulta cu acesta, inclusiv în condiţii de confidenţialitate, pe tot parcursul audierii.”

Proiectul de lege care aduce modificări la Codul de procedură penală a fost votat în plenul de miercurea trecută al Senatului. Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu 74 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi nicio abţinere.

După ce deputaţii vor vota luni modificările Codului de procedură penală, proiectul va ajunge la promulgare de către preşedintele Klaus Iohannis.

Sursa – Mediafax