Brânză de Țaga, pe masa Papei Francisc. Un bucătar din Cluj a gătit pentru Suveranul Pontif

Bucătarul clujean Horia Șimon a gătit prânzul pentru Papa Francisc şi pentru suita lui, la Blaj.

Clujeanul și echipa sa au fost nevoie să se pregătească timp de două săptămâni, să treacă prin diferite verificări, până au primit aprobarea să gătească prâzul penntru Papa Francisc.

„Când îţi faci treaba nu-ţi dai seama, dar e un stres foarte mare. Am stat vreo 2 săptămâni până să trecem prin toate filtrele SPP-ului, SRI-ului, DSP-ului, DSV-ului. Nu mai prea simţi vibraţia, pentru că eşti cu alte chestii pe cap. Dar spre finalul evenimentului, când trebuia să-i povestim meniul, era foarte încântat Părintele de desert. Atunci am avut un moment mai delicat, dar până la urmă nu am intrat şi am transmis detaliile meniului unor măicuţe, pentru că ele serveau. Se pregătea mâncarea într-o încăpere şi separat se făcea servirea de către o măicuţă, sub supravegherea unor colegi de-ai noştri: Septimiu Crişan şi Călin Ioanicioiu la partea de servire, iar Alin Jaşcău şi cu mine am fost la partea de mâncare. Aşa am reuşit să facem toată treaba, fiind o echipă extrem de mare”, a declarat bucătarul pentru Radio Cluj.

„Spre deosebire de ceilalţi din cealaltă parte a ţării, în care practic se sifonase meniul la Iaşi cu câteva zile înainte, în care erau tot felul de lucruri mediteraneene, noi ne-am păstrat linia şi crezul nostru de a servi mâncare locală şi sezonală. Şi atunci am folosit un păstrăv afumat cu un fel de salată cu sfeclă marinată, tarhon şi o spumă din brânza noastră de la Ţaga, care e unică din punctul meu de vedere; şi atunci aş fi preferat să o pun pe aceea în farfuria unui străin decât să-i pun parmezan, care se găseşte oriunde. Apoi erau mai multe variante: am propus mai multe meniuri şi ei au propus un mix din chestia asta. Au ales până la urmă un pui, pentru că a trebuit să păstrăm mâncarea caldă pentru o oră şi ceva. Şi atunci un peşte gătit dinainte, ori o vită gătită dinainte şi-ar fi pierdut din proprietăţi, s-ar fi degradat. Am gătit un piept de cocoş pitic cu piure de morcovi, pentru că iarăşi, trebuia să facem o garnitură care nu se oxidează, nu devine perisabilă, nu se răceşte repede, deci am avut şi alţi factori pe care trebuia să-i luăm în considerare. Un piure de morcovi cu ghimbir şi un sos de merişoare (aşa, mai forestier, ar fi termenul franţuzesc)”, a povestit Horia Șimon.

Prăjitura de mălai dulce l-a impresionat pe Papa Francisc. „Desertul l-a impresionat, care era o banală prăjitură de mălai dulce, cum făceau şi mamele şi bunicile noastre. Sigur, aranjată puţin mai altfel. Au mâncat tot”, a mai spus bucătarul din Cluj.