Activitate suspendată la Tribunalul Cluj, în semn de protest față de modificările aduse legilor justiției!

Activitatea judiciară la Tribunalul Cluj este suspendată timp de o săptămână, în semn de protest faţă de ordonanţa de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei.

Activitatea mai multor parchete din oraşe precum Piteşti, Constanţa şi Timişoara este susspendată începând de luni, pentru mai multe zile, în semn de protest faţă de modificările aduse legilor justiţiei, fără ca magistraţii că fie consultaţi, scrie Mediafax.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş a decis suspendarea activităţii cu publicul în perioada 25 februarie – 01 martie, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti au decis şi ei să suspende activitatea timp de cinci zile, Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş a decis, de asemenea, să suspende activitatea instituţiei timp de trei zile, asigurând doar participarea la cauzele urgente, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a anunţat că-şi suspendă activitatea tot pentru trei zile.

Pe de altă parte, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au anunţat că suspendă activitatea cu publicul până pe 27 februarie, când se întrunesc toate adunările generale ale parchetelor din cadrul Ministerului Public.

Primii care au decis suspendarea activităţii în semn de protest faţă de ordonanţa de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei au fost judecătorii Tribunalului Cluj, care au anunţat că activitatea judiciară va fi suspendată timp de o săptămână.

Magistraţii din Capitală, dar şi din mai multe oraşe ale ţării au protestat, vineri, faţă de modificările aduse legilor justiţiei.

Şi asociaţiile de magistraţi, respectiv Uniunea Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), au criticat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei pe motiv că aceasta încalcă principiul separaţiei carierelor judecătorilor şi procurorilor, mai ales în ceea ce priveşte criterul de accedere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Acesta a fost modificat în sensul în care orice magistrat cu o vechime de 18 ani, atât ca procuror cât şi judecător, poate ocupa un loc la instanţa supremă. Până acum, criteriul vechimii impunea 18 ani doar în funcţia de judecător pentru a accede la instanţa supremă. Asociaţiile au mai arătat că, prin modificările aduse de OUG, se dă posibilitatea unui judecător, care a fost anterior procuror, să devină şef la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la DNA, la DIICOT, „fapt ce constituie, de asemenea, o încălcare evidentă a principiului separării carierelor”.

De asemenea, secţiile pentru procurori şi judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au criticat OUG, care a fost deja publicată în Monitorul Oficial, precizând, în plus faţă de obiecţiile asociaţiilor, că prevederile referitoare la organizarea şi conducerea Ministerului Public nu au fost propuse de Consiliu.