Ce e interzis să mănânci şi să faci AZI, de Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul

Astăzi, 29 august, de Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, creştinii devotaţi trebuie să ţină post negru sau aspru, fără carne, lactate şi ouă.

În această zi, nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă roşii, carne roşie, zacuscă, ardei roşii, sos de tomate, pepene roşu, ketchup etc. pentru că simbolizează sângele scurs al Sfântului după decapitare.

Nu se mănâncă legume şi fructe rotunde ce au forma capului: roşii, pepene, portocale, mere, boabe de cafea, boabe de cereale, boabe de mazăre, boabe de fasole, smochine, nuci, alune, ghinde, pere, struguri, cireşe, căpşuni, vinete, gutui, varză, salată verde, cartofi, piersici, prune, caise, nici ouă, caşcaval, nici burgeri sau pizza care au forma rotundă, sau kebab care conţine tomate, carne gătită, salată, varză sau cartofi. Nu se consumă alimente în cruce ca usturoiul.

Cei ce nu pot să ţină post negru pot mânca doar alimentele care nu sunt de culoare roşie, nu sunt tăiate şi nu au formă rotundă. Se pot consuma franzele de pâine, miere, banane, biscuiţi, spanac, urzici, morcov, castraveţi etc şi se poate bea ceai şi apă, dar nu vin roşu şi nici suc din fructe rotunde.

Nu se taie nimic cu cuţitul, nu se mănâncă pe farfurii sau platouri, alimentele enumerate mai sus se muşcă sau se rup. Nu se mătură şi nu se aspiră, nici nu se spală rufele. Se spune că zgomotul produs de mătură, aspirator şi maşina de spălat îi deranjează pe cei morţi. Nu se face treierat, nu se porneşte tractorul, nu se tai copacii şi nu se folosesc obiecte tăioase pentru treburi gospodăreşti. Nu se taie părul şi nici unghiile.

Nu se organizează nunţi, botezuri, petreceri, festivităţi, nu se face sport cu mingea şi nu se face dragoste pe data de 29 august deoarece este o sărbătoare de meditaţie şi de îndreptare a greşelilor. Se oferă pomană pentru pomenirea celor adormiţi şi se practică acte de milostenie în ajutorarea celor săraci.

Nu se dansează! Nu se ascultă muzică festivă! Sf. Ioan Botezătorul a fost decapitat la cererea fiicei Irodiadei, Salomeea, care a dansat pentru regele Irod Antipa.

Legende despre capul Sfântului Ioan Botezătorului 

Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi A două aflare a capului sunt sărbătorite pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.

Potrivit tradiţiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut.După un timp, un proprietar bogat şi slăvit a crezut în Hristos, şi lepădând poziţia socială şi toată deşertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah, luându-şi numele de Inochentie.

Cât timp a fost monah, el a sălăşluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezatorului Ioan. Dorind să-şi zidească o chilie şi o bisericuţă, el a săpat adânc şi a descoperit un vas de pământ în care se află un cap. Prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul. Când s-a apropiat însă de trecerea la cele veşnice, spre a nu fi găsit şi pângărit de păgânii ce se înmulţiseră în zonă, el l-a luat şi l-a ascuns din nou în pământ, în acelaşi loc.Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat la doi călugări şi le-a poruncit să dezgroape cinstitul său cap.

Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap.În vreme ce călugării călătoreau cu capul sfântului într-un sac, au întâlnit un olar şi i-au dat acestuia să ducă sacul. Din cauza lenevirii lor, Sfântul Ioan i-a cerut olarului să fugă de cei doi călugări. Ajuns acasă, olarul s-a bucurat de multe binefaceri datorită prezenţei capului prorocului. Când şi-a simţit sfârşitul, olarul a pus capul sfântului într-o raclă şi l-a dăruit surorii sale. Racla va ajunge în grijă lui Eustaţiu, un monah arian, care locuia într-o peşteră. Multe minuni se vor petrece în această peşteră.

Din nefericire, Eustaţiu spunea că datorită puterilor sale sunt prezente minunile, oamenii neştiind ce ascunde în peştera sa. După un timp, Eustaţiu, ştiind că va fi trimis în exil, îngroapă capul Sfântului Ioan Botezătorul.

Peştera va fi locuită de nişte monahi credincioşi, care vor ridica în apropierea ei o mănăstire. În anul 452, arhimandritul Marcel, stareţul acelei mănăstiri, a văzut un foc mare la peştera de lângă oraşul Emesa, în timpul cântării psalmilor. Aşa a aflat în chip minunat capul sfântului. Această este socotită a două aflare a cinstitului cap al Botezatorului.În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia şi cea din urmă aflare a cinstitului cap, scrie crestinortodox.ro.

În epoca medievală, s-a zvonit că Ordinul Cavalerilor Templieri  a intrat în posesia capului, iar mai multe consemnări din timpul Inchiziţiei Bisericii Catolice  de la începutul secolului al XIV-lea fac referire la o anumită formă de venerare a capului.