Combinatul din Dej, vândut la superofertă. 1 milion de euro

Preţul de vânzare a platformei industriale a ajuns la 1 milion de euro de la aproape 8 milioane iniţial. Investitori din toate colţurile lumii îi dau târcoale, însă nimeni nu se înghesuie să pună banii jos, potrivit Ziua de Cluj.

„Au fost şi câte 2-3 delegaţii pe săptămână, inclusiv investitori din Kuweit, Libia, Turcia, dar şi din România. Din păcate, intenţiile erau doar la nivel verbal, nici unul dintre aceştia nefiind dispuşi să participe la licitaţie sau să depună vreo garanţie bancară. Au fost investitori inclusiv din domeniul producţiei de hârtie, dar şi comercianţi de fier vechi sau chiar dezvoltatori imobiliari.

Acolo s-ar preta un parc industrial, mai există şi alte firme care fac producţie în zonă. Preţul iniţial de vânzare a platformei era cu mult mai mare, creditorii au acceptat scăderea sa, dar şi aşa, la nivelul actual, încă nu se arată cumpărători fermi. Problema este că investiţia nu este doar cea iniţială, ci trebuie onorate şi obligaţiile de mediu, iar în cazul reluării producţiei de hârtie, retehnologizarea fabricii”, au declarat, pentru ZIUA de CLUJ, surse apropiate negocierilor.

Producţie sistată de şase ani

Cu o capacitate anuală de producţie de 70.000 t celuloză şi 50.000 t hârtie pe an, societatea are ca obiect de activitate producția celulozei şi a hârtiei. Producţia de celuloză a fost sistată în 2008, iar cea de hârtie, în 2010. Acum activele sale sunt în conservare, lichidator juridic fiind CITR Group. Pachetul de vânzare cuprinde terenurile, construcţiile, bunurile mobile existente pe platformă, mijloace fixe şi obiecte de inventar. Suprafața totală de teren este de 60 ha, dintre care o treime acoperită de construcţii industriale.

Conform raportului întocmit de lichidator, o linie nouă de celuloză albită este o necesitate în România. „Cererea curentă este de 60.000 t /an și va creşte la 180.000, piețele regionale analizate (Bulgaria, Turcia, Grecia, Ungaria) înregistrează un deficit de celuloză albită fibră lungă, pe plan mondial a scăzut producția din lemn de rășinoase, ca efect al crizei economice globale și a politicii tot mai restrictive legate de factorii de mediu și de sănătatea populației, iar majoritatea investițiilor noi planificate din America de Sud și Indonezia se bazează pe utilizarea lemnului de eucalipt ca materie primă pentru obţinerea celulozei, aplicând tehnologii de albire ECF”.

Echipă de specialişti, aşteptăm investitor

„Există resurse suficiente de lemn, materie primă pentru obținerea celulozei, în varianta fibră lungă și scurtă. Există o piață în continuă și rapidă expansiune, pentru alinierea la consumul mediu european, de 160-200 kg/persoană, față de România, de 35 kg. România este o țară a UE, fapt care oferă garanția investițiilor pe termen lung și accesul liber pe piețe cu 250 de milioane de consumatori și cu o industrie foarte dezvoltată.

Echipa de specialiști foarte bine pregătită și dedicată poate relua activitatea în domeniul producției de celuloză şi hârtie. Există o piață și clienți tradiționali, câștigați de Someș SA în cei peste 40 de ani de activitate. Printre cele mai importante avantaje menţionăm: locaţie strategică din punct de vedere logistic, suprafaţă mare, cu posibilitate de extindere, multiple clădiri funcţionale ce pot fi ușor reconfigurate”, precizează autorii raportului.

21 milioane euro, pe apa sâmbetei

Sfârșitul anului 2008 a fost marcat de decizia de închidere a liniei de fabricare a celulozei de la Someş Dej. Criza internaţională a afectat toate sectoarele industriale din România, inclusiv cel de celuloză. Marii producători și-au închis liniile de fabricaţie a celulozei, combinatul din Dej fiind ultimul unde s-a luat această decizie. În 2010 a fost oprită mașina de hârtie, aflată în conservare, însă care ar putea fi repornită.

În perioada 2004-2010 au fost efectuate investiții de 21 de milioane de euro în proiecte de modernizare pe linie de mediu, reducerea consumurilor energetice, îmbunătățirea fluxurilor tehnologice. Producătorul a intrat în insolvenţă în 2013, Tribunalul Cluj aprobând solicitarea firmei pentru deschiderea procedurii, iar apoi instanţa a decis intrarea în faliment. Iniţial, platforma a fost scoasă la vânzare la 7,9 milioane de euro. Societatea face parte din grupul industrial Serviciile Comerciale Române, controlat de omul de afaceri clujean Ştefan Vuza.

Primăria are alte planuri

„Combinatul nu mai funcţionează la ora actuală, acolo nu s-a mai întâmplat nimic. Este doar personal de pază. Societatea este privată, nu putem să ne amestecăm în treburile lor. Strategia primăriei se concentrează pe platforma industrială sud, unde există deja 6-7 agenţi economici care fac producţie, cu 150 de angajaţi în total.

Vrem să ecologizăm cele 13 ha de teren pe care le avem noi acolo, printr-un proiect de 3 milioane de euro, pe care să îl derulăm pe fonduri europene. Sper ca în cursul anului viitor să concretizăm proiectul, pentru a atrage investitori. Dejul stă bine cu locurile de muncă, avem 4-5.000 în municipiu, şomajul e în scădere. Sunt firme mari precum Fujikura, Trelleborg, Pehart Tec, companii din Germania, Austria, care fac angajări”, spune primarul municipiului Dej, Costan Morar.

Ultima investiţie inaugurată în municipiu a fost tot pe platforma sud, unde grupul german Sauter a deschis o fabrică de piese strunjite de înaltă precizie destinate industriei auto, iar printre clienţi figurează Bosch, Siemens sau Volkswagen. Conform oficialilor germani, investiţia din parcul industrial privat din Dej este de 10 milioane de euro, dintre care 3 milioane în prima etapă, constând în achiziția de utilaje și de mașini. Grupul Sauter dispune de o capacitate de producție de 600.000 de unități pe zi și mai are filiale la Wehingen, Aldingen și Denkingen.

A pierdut un combinat, dar vrea altul

Acţionarii combinatul Chimcomplex Burzeşti, controlat de Ştefan Vuza, au aprobat participarea la procesul de achiziţionare a activelor Oltchim Râmnicu Vâlcea sau a părţilor sociale ale Oltchim SPV şi împrumuturi de 95 milioane euro pentru completarea fondurilor necesare. Finanţarea achiziţiei ar urma să se facă din fonduri proprii, majorarea capitalului social al Chimcomplex, credite de la instituţii bancare şi nebancare.

„La majorarea capitalului social ne aşteptăm să participe parteneri de afaceri care cunosc business-ul cu produse chimice şi care vor să-şi consolideze poziţia de parteneri devenind acţionari. Privatizarea şi strategia aplicată de omul de afaceri Ştefan Vuza – care în 12 ani a lăsat profitul la dispoziţia societăţii pentru dezvoltare – a făcut posibilă investirea altor 70 de milioane de euro în modernizarea instalaţiilor. Ecuaţia privatizării are o singură necunoscută: dacă creditorii Oltchim sunt corect informaţi şi pregătiţi să vândă activele viabile la un preţ realist”, susţine directorul Chimcomplex, Dumitru Coman.

Citește mai departe articolul în ziuadecj.realitatea.net.