Cuzdrioara, exemplu negativ într-o scrisoare semnată de organizații din educație (ACTUALIZARE)

Șaptesprezece organizaţii din domeniul educaţiei au transmis o scrisoare deschisă premierului Florin Cîţu, miniştrilor Educaţiei şi Finanţelor, Sorin Cîmpeanu şi Alexandru Nazare, precum şi către liderii coaliţiei de guvernare, solicitând ca în bugetul de stat pe anul 2021 să existe fondurile necesare pentru plata burselor elevilor la cuantumurile minime stabilite de Guvern în luna decembrie 2020, potrivit News.

„Conform unui raport lansat de Societatea Academică din România (SAR) în luna septembrie 2020, la nivel naţional doar 180 de autorităţi publice locale din 3.182 (5,66%) acordau integral burse şcolare, conform prevederilor Legii educaţiei naţionale. Ceea ce înseamnă că în 3.002 unităţi administrativ-teritoriale din ţara noastră (94,34%) era încălcat la acel moment dreptul elevilor la burse. În 2.139 de oraşe, comune şi municipii (67,22%) bursele şcolare nu se acordau deloc, iar în alte 863 (27,12%) elevii primeau exclusiv parţial aceste burse”, au transnis, marţi, organizaţiile semnatare.

Potrivit organizaţiilor din domeniul educaţiei, „neacordarea burselor în sens cantitativ nu reprezenta, conform raportului, singura problemă”.

„În lipsa unei reglementări unitare, chiar şi acolo unde elevii beneficiau de dreptul lor la burse şcolare, valoarea acestora era, de multe ori, cu mult sub minimul necesar pentru ca bursele să răspundă nevoilor pentru care se acordă. Spre exemplu – burse sociale de 6 lei/lună (Bucinişu, jud. Olt), 7 lei/lună (Horea, jud. Alba; Mădăraş, jud. Mureş) sau 10 lei/lună (Drăgăşani, jud. Vâlcea; Cuzdrioara, jud. Cluj)”, au mai transmis organizaţiile.

ACTUALIZARE referitoare la comuna Cuzdrioara:

Conform viceprimarului comunei Cuzdrioara, Simion Retegan, în noiembrie 2020, consilierii locali au aprobat, cu 13 voturi ”pentru”, un proiect de hotărâre privind ”cuantumul și numărul de burse ce se vor acorda în anul școlar 2020/2021 elevilor Școlii Gimnaziale Cuzdrioara”, după cum urmează:

1. Bursă de merit – 100 lei/lună/elev. Număr burse (propus pentru 2021/2021) – 19 burse
2. Bursă de ajutor social – 50 lei/lună/elev. Număr burse (propus pentru 2021/2021) – 21 burse

Redăm comunicatul organizațiilor de educație, în continuare:

Organizațiile consideră că stabilirea unui cuantum minim de 100 de lei/lună pentru toate cele patru tipuri de burse (performanţă, merit, studiu şi ajutorul social) pe care autorităţile publice locale trebuie să le acorde elevilor nu este suficientă.

„Dacă ne dorim ca instituţia cuantumului minim să fie cu adevărată eficientă şi bursele şcolare pentru elevi, în cuantumuri decente şi care răspund nevoilor elevilor, să fie cu adevărat acordate în fapt, Guvernul României trebuie să cuprindă în proiectul Legii bugetului de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată, banii aferenţi plăţii cuantumurilor minime ale burselor, conform art. 105 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale. Astfel, din bugetul central se vor asigura bursele la valoarea lor minimă, iar din bugetele locale fiecare unitate administrativ-teritorială în parte va putea suplimenta cuantumurile burselor, conform propriei decizii”, au mai precizat organizaţiile semnatare.

Acestea consideră problema „una sistemică şi structurală” şi solicită realizarea prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene, în cel mai scurt timp, a unei evidenţe a numărului de potenţiali beneficiari de burse şcolare, conform criteriilor stabilite la nivel naţional prin Ordinul nr. 5576/2011.

De asemenea, organizaţiile cer includerea în proiectul Legii bugetului de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată sau alte venituri ale bugetului naţional, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, a fondurilor necesare pentru plata integrală a burselor şcolare pentru elevi la valoarea minimă stabilită prin HG nr. 1064 din 4 decembrie 2020.

„În acest moment, în România părăsirea timpurie a şcolii (PTŞ), adică totalul tinerilor între 18 şi 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învăţământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România şi-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a şcolii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural şi cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului şcolar. Cauzele părăsirii timpurii a şcolii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Naţional de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie)”, se mai arată în document.

Scrisoarea deschisă este semnată de: Societatea Academică din România (SAR); Asociaţiile de elevi din România (Asociaţia Elevilor din Constanţa; Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov; Asociaţia Elevilor din Maramureş; Asociaţia Vâlceană a Elevilor; Asociaţia Elevilor din Bacău); Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP); Forumul Tinerilor din România (FTR); Delegaţii de tineret ai României la Organizaţia Naţiunilor Unite (Răzvan Foncea şi Ana-Maria Bălan); Federaţia Coaliţia pentru Educaţie; Organizaţia Salvaţi Copiii; Fundaţia World Vision; Roma Education Fund (REF); Institutul pentru Solidaritate Socială; Asociaţia Human Catalyst; Asociaţia Politeia; Platforma Civică ARESEL.