De ce apar palpitațiile și cât sunt de periculoase

Palpitaţiile pot fi cauzate de schimbările hormonale asociate cu menstruaţia, menopauza sau efortul fizic. De asemenea, anumite medicamente, suplimente naturiste şi droguri pot stimula inima să bată mai repede, scrie site-ul DoctorulZilei.

Medicamente care pot produce palpitaţii includ inhalatoarele pentru astm (spray-uri) şi decongestionantele. Și cofeina (din cafea , ceai sau cola), alcoolul şi tutunul pot produce palpitaţii. Atenţie însă: deşi de cele mai multe ori nu sunt periculoase, palpitaţiile pot semnala un ritm cardiac anormal (aritmie), problemă ce trebuie investigată şi tratată, mai arată sursa citată.

„Oamenii cu bătăi neregulate ale inimii sau aritmie pot să aibă şi palpitaţii. Aritmia este o schimbare a ritmului bătăilor inimii. Aritmiile sunt modificări ale succesiunii normale a bătăilor şi/sau vitezei ritmului normal al inimii. Unii pacienţi nu conştientizează deloc aritmia. Alţii pot descrie simptome, cum ar fi palpitaţii , senzaţie de lipsă a unei bătăi sau fâlfâire, ameţeli , leşin , lipsa de aer sau durere în piept (angina). Atât în tahicardie cât şi în bradicardie poate apărea lipsa afluxului de sânge la creier, arterele coronare, sau restul corpului. Lipsa curgerii sângelui spre creier poate produce ameţeli sau pierderea conştienţei (sincopa). Lipsa aportului sanguin la arterele coronare poate produce durere în piept sau presiune (angină). Aportul de sânge inadecvat către restul corpului poate produce slăbiciune şi lipsa de aer. În majoritatea timpului palpitaţiile şi bătăile neregulate ale inimii nu sunt periculoase. Totuşi, câteodată întreruperea ritmului normal al inimii poate fi o problemă serioasă.

Puteţi avea palpitaţii şi dacă aveţi probleme valvulare. Valvele ajută la mişcarea sângelui prin inimă. Însă, adesea, palpitaţiile nu sunt periculoase şi pot avea alte cauze decât cele legate de inimă. Anumite medicamente, suplimente naturiste şi droguri pot stimula inima să bată mai repede. Medicamente care pot produce palpitaţii includ inhalatoarele pentru astm (spray-uri) şi decongestionantele.

Cofeina (din cafea, ceai sau cola), alcoolul şi tutunul pot şi ele să producă palpitaţii. Oamenii care au tulburare de panică îşi simt inima bătând cu putere când se tem de ceva sau au un atac de panică. Unele afecţiuni, cum sunt bolile tiroidei şi anemia, pot şi ele să producă palpitaţii. Alte cauze obişnuite de palpitaţii includ febra, schimbările hormonale asociate cu menstruaţia, graviditatea sau menopauza, efortul fizic.

Dacă sunteţi îngrijorat de palpitaţii, consultaţi-vă doctorul. El vă poate recomanda teste de monitorizare cardiacă pentru a determina dacă aveţi un ritm cardiac anormal. Aceste teste pot include purtarea pentru 24 h a unui dispozitiv de electrocardiogramă cum ar fi monitorul Holter. Dacă aveţi palpitaţii însoţite de ameţeli, lipsă de aer, disconfort toracic sau leşin mergeţi imediat la medic. Primul pas în evaluarea pacienţilor cu palpitaţii este de a determina dacă simptomele sunt datorate aritmiilor. Testele pentru aritmii includ electrocardiograma de repaus (EKG), monitorizarea ritmului timp de 24 de ore (Holter) şi un test de efort maximal. Ocazional,, cateterizarea cardiacă cu angiografie se face pentru a detecta boala arterelor coronare sau ale valvelor cardiace, care sunt factori declanşatori ai aritmiilor. Testele sanguine sunt făcute pentru a măsura nivelul hormonilor tiroidieni, potasiului, magneziului şi medicamentelor”, a declarat, conform sursei citate, conf. dr. Florin Mitu, şeful Secţiei de Recuperare Cardio­vasculară din cadrul Spitalului de Recuperare Iaşi.

Pot fi grave?

• Palpitaţiile sunt senzaţii de bătăi cardiace rapide, fîlfîire sau tropăială. Adesea nu sunt periculoase. Dar câteodată ele pot fi semnul unei probleme cardiace serioase, cum ar fi un ritm cardiac anormal (aritmie).
• Experienţa palpitaţiilor este frecvent descrisă în mod diferit de persoane diferite. Unii oameni descriu o vagă „fâlfâire“ în piept sau senzaţia lipsei unei bătăi în timp ce alţii notează o senzaţie de „lovitură de tun“ sau simt inima ca „sărind din piept“. Rareori palpitaţiile sunt dureroase.
• Unii pacienţi cu aritmii nu au nici un simptom în timp ce alţii au simptome precum palpitaţii, ameţeli, lipsa de aer, sau durere în piept.
• Aritmiile pot apărea datorită unei boli a muşchiului cardiac, valvelor, sistemului de conducere electrică sau arterelor inimii (boala arterele coronare).
• Palpitaţiile pot fi ameliorate la mulţi pacienţi prin reducerea stresului, oprirea fumatului şi reducerea cofeinei şi alcoolului. Unii pacienţi au palpitaţii asociate cu bătăi anormale, care necesită medicamente.
• Informaţi-vă medicul despre medicamentele şi suplimentele naturiste pe care le luaţi, cât alcool beţi şi dacă folosiţi orice altceva care poate cauza palpitaţii.
• Ţineţi o evidenţă a palpitaţiilor. Notaţi momentul în care au apărut şi ce făceaţi când au debutat. Prezentaţi aceste informaţii medicului.