Joia Mare | Semnificaţie, tradiţii şi obiceiuri. Ce e interzis să faci azi

Joia Mare este o zi încărcată de simbolitate pentru creştini. În acestă zi deosebită sunt unele dintre cele mai importante momente din Săptămâna Patimilor. Joia Mare se mai numeşte şi Joia Patimilor, Joia celor 12 Denii sau Joia Neagră.

În Săptămâna Patimilor, credincioşii rememorează, pas cu pas, calea urmată de Iisus Hristos pentru mântuirea omului şi învingerea morţii, cale care culminează cu evenimentul crucial din creştinism: Învierea. Joia Mare este cunoscută şi ca Joia celor 12 Denii sau Joia Neagră. Cele 12 lumânări aprinse la citirea Deniilor vor fi aprinse pe parcursul întregului an, ele având puteri deosebite, spune tradiţia. 

Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: Spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Împărtăşaniei, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi începutul Patimilor prin vinderea Domnului. 

Spălarea picioarelor ucenicilor. Biblic evenimentul este mărturisit de Sfântul Ioan Evangelistul şi îl înfăţisează pe Iisus Hristos spălând picioarele ucenicilor. Spălarea are caracter purificator, Iisus i-a curăţat pe ucenici de păcate. Tot prin acest gest Mântuitorul le înfăţişează Apostolilor smerenia, conform creştinortodox.ro. 

În zilele noastre acest gest este un privilegiu de a te dărui altora prin jertfă. Ritualul a precedat Cinei cea de taină. 

Cina cea de taină. Biblic, acest eveniment este momentul când Iisus prin folosirea vinului şi a pâinii le arată ucenicilor cum urmează să fie jertfit. 

<<Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi, să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea>> 

Cina Domnului a fost instituită de Iisus Cristos în noaptea în care a fost vândut, spune apostolul Pavel făcând referire la momentul în care Iuda îl va trăda pe Mântuitor. 

La slujba din Joia mare sunt citite cele 12 evanghelii al patimilor Mântuitorului. Procesiunea religioasă cuprinde Denia şi Vecernia care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. 

Tradiţia spune că din acest moment nu se mai bat clopotele ci doar toaca. În gospodăriile româneşti astăzi se înroşesc ouăle şi se pregătesc cozonacii şi pasca. Pasca se face din făină albă cernută în tava specială. Cojile de ouă folosite la pască nu se aruncau si nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sambata Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile si puii aveau sa fie paziţi de păsările prădătoare peste vară, conform aceleiași surse.

TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN JOIA MARE

Joi este ziua din Săptămâna Mare în care gospodinele vopsesc ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserica în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.

Două alimente sunt total interzise de tradiţie în aceste zile, inclusiv în Joia Mare, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv: oţetul şi urzicile. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post. 

Din Joia Mare până în ziua de Paşti se zice că nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca. 

În Joia Mare femeile nu au voie să spele haine, nici cu mâna si nici cu maşina de spălat. Ultima zi în care puteau face asta era Miercurea Mare, potrivit obiceiurilor stramoşeşti.