Peste 60.000 de firme s-au „evaporat” din economie în 2019. Care e situația la Cluj

Numărul firmelor şi PFA-urilor radiate de la Registrul Comerţului a ajuns în primele 5 luni din acest an la 62.530, cu 75% mai multe decât anul trecut, ceea ce reprezintă un record şi un semnal de alarmă pentru economia românească, se arată într-o analiză de profil, transmisă de Agerpres.

Multe din aceste companii radiate activează în domenii cu dezvoltare amplă pe orizontală, precum comerţul, industria prelucrătoare, transporturile şi depozitarea.

„Într-o economie în care blocajul financiar este prezent la scară largă, plata cu întârziere a facturilor fiind aproape generalizată, închiderea unei firme poate avea consecinţe semnificative pe lanţul economic. Cum peste 90% din firme sunt slab capitalizate, orice incident de plată fiind de natură să ducă la blocarea activităţii, dispariţia a zeci de mii de firme poate avea consecinţe semnificative”, se menţionează în analiza realizată de Sierra Quadrant.

Statisticile de la Registrul Comerţului, consultate de Sierra Quadrant, arată că, în primele cinci luni din acest an, peste 62.000 de firme şi PFA-uri au fost radiate, cu 75,66% mai multe decât în perioada ianuarie-mai 2018 (35.597).

Multe dintre ele au fost radiate din oficiu, pentru că nu şi-au redus clasele de activităţi în termenul stabilit de lege, la 5 în cazul Persoanele Fizice Autorizate (PFA) şi respectiv la maxim 10 in cazul Întreprinderilor Individuale. Altele au fost închise pentru că n-au mai rezistat mediului economic plin de provocări, spun analiştii.

„Sunt, în general, microîntreprinderi şi firme mici, fără putere financiară şi care nu reuşesc să facă faţă provocărilor generate de business. Într-o economie în care creditul furnizor este la modă, iar facturile se plătesc, în medie, la 60-90 de zile, pentru o firmă mică, care are şanse extrem de reduse să obţină o linie de finanţare, supravieţuirea ţine de un fir de aţă, de modul în care reuşeşte să îşi asigure cash-flow-ul. Puşi în faţa unor astfel de provocări, mulţi aleg să renunţe la business”, afirmă experţii de la Sierra Quadrant.

Potrivit statisticii, cele mai multe firme radiate în perioada ianuarie-mai 2019 au fost înregistrate în Bucureşti (6.572), în creştere cu peste 1.000 faţă de perioada similară din anul trecut. Pe locurile următoare sunt clasate judeţele Iaşi (3.623), Maramureş (2.534), Bacău (2.391), Prahova (2.327), Cluj (2.129). La polul opus, cu cele mai puţine firme radiate, se află judeţele Covasna (469), Ialomiţa (458), Harghita (503), Giurgiu (519), Tulcea (544) şi Botoşani (687).

Cea mai ridicată rată de creştere a numărului de firme radiate a fost înregistrată în Teleorman, de 212,57%, de la 342 de firme radiate în ianuarie – mai 2018 ajungându-se la 1.069 de firme radiate în primele cinci luni din 2019.

Analiza Sierra Quadrant arată, spre comparaţie, că în tot anul 2018 au fost radiate 80.181 de firme, cu 2,57% mai puţine decât în 2017 (82.295 companii).

„Dacă tendinţa se va menţine şi în semestrul II, nu este exclus ca în 2019 să avem peste 100.000 de firme radiate, fenomen similar cu situaţia din 2010 când, în plină criză, numărul firmelor radiate creştea cu 292% faţă de 2009 şi ajungea la 171.146 de firme şi PFA”, estimează analiştii.

Potrivit analizei, comerţul a devenit cel mai provocator mediu de business, într-o economie în care consumul a ajuns să reprezinte principalul motor al economiei.

„Întârzierile la plată, blocajul financiar, insolvenţele, falimentele se ţin lanţ în acest sector, aflat pe primul loc în statisticile negative ale economiei. Şi radierile sunt la un nivel semnificativ, comerţul atrăgând, de altfel, cele mai multe astfel de proceduri dintre toate domeniile de activitate”, precizează analiştii Sierra Quadrant.

Conform documentului, 19.155 de firme şi PFA-uri erau radiate la finele lunii mai, un nivel dublu faţă de cel marcat de perioada similară din anul trecut (9.446). Comerţul este urmat de agricultură, silvicultură şi pescuit cu 11.665 societăţi radiate, construcţiile cu 5.984, industria prelucrătoare (4.950), activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4.704), informaţii şi comunicaţii (2.352) şi transport şi depozitare (2.108).

La polul opus, sectoarele cu cele mai puţine firme şi PFA-uri radiate au fost în sectorul de administraţie publică şi apărare (6), activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic, activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu (6) şi industria extractivă (60).

Cel mai mult a crescut numărul firmelor radiate din agricultură (153%), industria prelucrătoare (108%), comerţ (102,7%) şi construcţii (100%).

„Dincolo de radierile din oficiu, aşa cum estimăm şi în precedenta analiză, asistăm la o benefică curăţare a mediului de business de firmele cu probleme, iar radierea reprezintă ultimul pas. Modificările aduse legislaţiei insolvenţei au făcut ca firmele de profil din domeniul administrării companiilor în dificultate să îşi optimizeze activitatea. Multe firme cu probleme au fost salvate, altele s-au închis odată cu lichidarea patrimoniului, iar efectele se văd deja în economie”, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.

La nivelul lunii mai 2019, potrivit analizei, peste 85.000 de firme înregistrau probleme, de la insolvenţe, la suspendări de activitate, dizolvări şi radieri.

Dincolo de statistica privind firmele radiate, 14.157 de firme şi PFA-uri erau dizolvate (în scădere cu 10% faţă de perioada similar din 2018), 2.636 intraseră în insolvenţă (-29%), iar 6.637 îşi suspendaseră activitatea (-21%)

Pe ansamblul economiei, la sfârşitul lunii mai erau active 960.345 de firme şi 373.423 de PFA-uri, în creştere cu 3,88% faţă de perioada similară din 2018.

Potrivit Sierra Quadrant, chiar dacă numărul insolvenţelor, suspendărilor şi dizolvărilor de firme este mai mic decât în 2018, perspectivele din a doua parte a anului nu se anunţă la fel de favorabile.

„În economia reală, provocările generate de întârzierile la plată, de inflaţie şi evoluţia cursului valutar, de criza forţei de muncă şi de creşterea costurilor operaţionale afectează în mod semnificativ apetitul de business al investitorilor. Semnalele externe, de la evoluţia preţului petrolului la cel al aurului (refugiul preferat al investitorilor) şi perspectivele unei posibile noi crize economice, vin să amplifice starea de expectativă pe care mulţi dintre investitori au adoptat-o. Acest fenomen se va traduce tot mai mult într-o accentuare a blocajului financiar, o scădere a comenzilor în economie care, coroborate cu o potenţială depreciere a leului şi o creştere a preţurilor utilităţilor, de la carburanţi la materiile prime, vor reduce în mod semnificativ dinamica economică. Nu este exclus, astfel, ca a doua parte a anului să marcheze o înrăutăţire a climatului de business românesc”, afirmă analiştii de la Sierra Quadrant.

Analiza Sierra Quadrant a fost realizată pe baza statisticilor privind dinamica mediului de business prezentate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru perioada ianuarie – mai 2019.