Peste 675 milioane euro pentru calea ferată Oradea – Dej

În urma prioritizării realizate de Ministerul Transporturilor a fost stabilită o ierarhizare a mai multor proiecte de investiții pe calea ferată, printre care sunt incluse câteva care privesc direct circulația feroviară prin județul Cluj.

”Planul Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pentru perioada 2020-2030” vizează concentrarea eforturilor României pe un set de priorități, în linie cu interesele naționale și europene, care să ducă, la finele decadei 2020-2030, la crearea unei rețele naționale de transport eficiente.

Planul include proiecte de infrastructură feroviară axate pe rețeaua primară și pe cea secundară, care ar urma să asigure o conectivitatea directă sau indirectă a centrelor urbane și economice din România. Planul mai include lucrări de modernizare la stații de cale ferată, depouri, remize, poduri etc. De remarcat că Planul reprezintă o actualizare a Master Planului de Transport a României, aprobat în Septembrie 2016, fără modificarea aspectelor importante ale acestuia.

Rețelele feroviare primare și secundare se suprapun în cea mai mare parte rețelei feroviare TEN-T (Core și Comprehensive). Rețeaua TEN-T Core este acoperită în totalitate de rețeaua primară din România, iar cea mai mare parte din rețeaua Comprehensive este acoperită fie de rețeaua primară (Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, Videle – Giurgiu, Buzău – Făurei), fie de rețeaua secundară.

Modernizarea liniilor Teiuș – Cluj-Napoca și Ilva Mică – Apahida

Rețeaua feroviară primară conectează regiunile de dezvoltare și cei mai importanți poli de creștere economică din România și traversează lanțul montan carpatic prin 6 sectoare de cale ferată: Drobeta Turnu Severin – Caransebeș, Comarnic – Brașov, Gura Humorului – Ilva Mică, Cluj-Napoca – Aleșd, Deva – Radna, respectiv Apața – Cața.

Lista proiectelor localizate pe rețeaua primară cuprinde 26 de sectoare de cale ferată, în lungime de aproximativ 3.222 km. Intervențiile propuse constau în lucrări de modernizare sau reînnoire, electrificare și dublare, dacă este cazul. Costul total estimat este de aproximativ 23,1 miliarde euro, cu TVA).

Privind infrastructura feroviară catre trece prin Cluj, lucrările de modernizare vizează calea ferată Teiuș – Câmpia Turzii, în lungime de 51 km, pentru care costul estimat cu TVA este de 364,1 milioane euro. Un alt sector este cel de modernizare a căii ferate pe sectorul Ilva Mică – Apahida, cu o lungime de 119 km, costul estimat cu TVA fiind de 849,7 milioane euro. Pe listă sa află și modernizarea sectorului de cale ferată Câmpia Turzii – Cluj Napoca, cu o lungime de 51 km, costul estimat fiind de 576,6 milioane euro.

De asemenea, pe lista prioritizărilor se află și modernizarea tronsoanelor București – Craiova, Ploiești Triaj – Focșani, Predeal – Brașov, Focșani – Roman, Pașcani – Iași – Ungheni (care va fi și electrificat), Buzău – Făurei (care va fi reînnoit), Craiova – Calafat (care va fi și electrificat), Pașcani – Suceava – Dărmănești, Timișoara – Stamora Moravița (care va fi și electrificat), Roman – Pașcani, Suceava – Ilva Mică M, Făurei – Fetești (care va fi reînnoit), respectiv Dărmănești – Vicșani Frontieră (care va fi și electrificat).

Peste 675 milioane euro pentru calea ferată Oradea – Dej

Rețeaua feroviară secundară are funcție de complementaritate cu rețeaua primară, dar și de asigurare a legăturilor între aceasta și rețeaua terțiară și asigură conectivitatea unor zone economice importante.

De interes direct pentru județul Cluj sunt lucrările de reînnoire pe traseul Oradea – Satu Mare – Baia Mare – Dej, pe o lungime de 326 km, costul estimat cu TVA fiind de 675,7 milioane euro. Traseul este considerat o axă feroviară importantă în partea de vest a țării, cu potențial de dezvoltarea a traficului de călători și de marfă.

Pe lista prioritizărilor se mai află reînnoirea tronsoanelor Arad – Oradea, Făurei – Brăila – Galați, București – Pitești – Sibiu – Vințu de Jos, Filiași – Tg.Jiu – Petroșani – Simeria și Pitești – Slatina – Craiova, respectiv lucrări de reînnoire, electrificare și dublșare pe tronsonul Constanța – Mangalia.

Studiu pentru linia de mare viteză Constanța – București – Cluj-Napoca – Budapesta

Legătura feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită (superioară vitezei de 200 km/h) ar urma să conecteze zona Constanța / Port Constanța cu capitala României, cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă.

O analiză a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii arată că un aliniament sustenabil economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză este pe traseul București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor, cu o lungime de aproximativ 590 km și un cost estimat de aproximativ 17 miliarde euro. O altă abordare prevede un aliniament hibrid, ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h pe anumite porțiuni ale traseului.

Eficiența acestort abordări ar urma să fie prezentate într-un studiu de fezabilitate, al cărui cost estimat este de142 milioane euro, cu TVA.

sursă: Ziarul Făclia