Remus Lăpușan, candidat la Camera Deputaților: Întărirea identității locale și sprijinirea producătorilor autohtoni sunt cheia pentru comunități puternice, echitabile și performante

Remus Lăpușan, aflat pe locul doi pe lista PSD Cluj pentru Camera Deputaților, a declarat că, în ultimele zile, a fost întrebat de multe ori de ce își dorește să meargă în Parlamentul României.

Redăm mai jos răspunsul oferit de social-democrat:

”În ultimele zile, am fost întrebat de multe ori de ce îmi doresc să merg în Parlamentul României. Răspunsul este, invariabil același: vreau ca vocea noastră, a clujenilor, să fie auzită cât mai bine în București. Asta înseamnă că îmi asum ca, din calitate de deputat, să promovez acele proiecte care să ne permită nouă, ardelenilor, să devenim din nou un exemplu de urmat pentru ceilalți: să avem comunități prospere, cu o calitate a vieții crescută, cu o identitate puternică, în care nimeni să nu fie lăsat în urmă și în care să primeze echitatea, inovația și performanța.

Fără o strategie publică de perpetuare a identității locale, suntem pierduți

Discutând cu foarte multe persoane, atât din orașe cât și de la sate, mi-am dat seama că ne lipsește o strategie publică de perpetuare a identității locale, pe care este foarte ușor să o pierdem în această lume a diversității și a globalismului. Fără o identitate puternică, nu mai putem avea pretenția ca tinerii să cunoască și să respecte tradițiile și credințele românești, și nici ca românii plecați în străinătate, pe care dorim atât de mult să îi întoarcem acasă, să se simtă atașați de comunitățile din care au plecat.

Centrele de cultură locală ne-ar ajuta să păstrăm tradițiile 

Un prim pas pentru întărirea identității ar fi organizarea unor campanii naționale și locale de promovare a credințelor și tradițiilor specifice, prin care să creștem interesul pentru acestea. Studii recente arată că oamenii nu mai percep importanța transmiterii tradiției din generație în generație, ceea ce este un pericol foarte mare pentru identitatea noastră. Apoi, ar trebui să creăm centre de cultură locală, care să îmbine elemente de educație culturală și religioasă, oferind un spațiu unde comunitățile pot desfășura activități, expoziții și întâlniri. De asemenea, trebuie să investim în modernizarea și întreținerea spațiilor publice destinate activităților religioase și culturale.

Orele de istorie și tradiții culturale românești ne-ar ajuta să ne păstrăm identitatea

Și pentru că tot am vorbit despre educație în ceea ce privește cultura și valorile tradiționale, cred că ar trebui să introducem în curricula școlară module dedicate istoriei și tradițiilor culturale românești, adaptate la specificul local, astfel încât tinerii să învețe despre obiceiurile străvechi și importanța acestora în viața comunității. 

Meșteșugurile tradiționale – cheia spre comunități locale cu o identitate puternică

A doua direcție asupra căreia ar trebui să ne concentrăm pentru întărirea identității locale este legată de susținerea meșteșugurilor tradiționale: se pot organiza programe de formare profesională pentru tineri în acest domeniu. Căutăm tot mai mult produse de nișă, în serii limitate sau chiar unice, așa că interesul pentru ca astfel de produse să existe pe piață ar trebui să fie maxim.

Dar dacă nu mergem mai departe și să facem în așa fel încât viitorii meșteșugari să vadă și finalitatea mucii lor, nu vom reuși să retrezim interesul pentru astfel de activități. Ar trebui în paralel să dezvoltăm platforme online care să faciliteze închiderea lanțului de producție; cumpărătorii ar trebui să aibă un acces facil la aceste produse.  

De asemenea, ar fi utile și campanii de marketing care să sprijine producătorii români și să promoveze produsele tradiționale pe piețele interne și externe.

Catalog online al producătorilor autohtoni

Cred cu toată convingerea că producătorii locali sunt forța motrice a comunităților, cei care dezvoltă economia locală. Începem cu un inventar al producătorilor, pe zone, astfel încât să știm unde și ce tip de produse găsim – înființăm un catalog online al producătorilor. În funcție de asta, dezvoltăm infrastructură zonală de procesare a materiei prime; de exemplu, pentru județul Cluj, putem dezvolta o unitate de sacrificare animale în zona Dej-Gherla (pentru că acolo avem o concentrare mai mare de fermieri), alături de abatorizare și prelucrare a cărnii. În zona Turda-Câmpia Turzii putem să construim un centru de colectare legume-fructe și în proximitatea orașului Huedin putem avea un centru de colectare a produselor din zona montană. 

 Apoi, ar trebui să oferim acestor producători o platformă de promovare: trebuie să îi facem cunoscuți și accesibilii publicului larg.

De la nivel central, se poate dispune, cu titlu obligatoriu, înființarea unui departament al producătorilor locali în Consiliile Județene care numai asta să facă: să îi ajute să fie accesibili oamenilor (și din punct de vedere al prețului, și din cel al accesului fizic la produsele lor). 

Nu este suficient să avem doar câteva rafturi cu produse românești în marile supermarketuri, ci ar trebui să înființăm lanțuri de magazine cu produse românești, care să asigure o piață de desfacere pentru toți producătorii noștri – nu mă refer doar la produsele agricole. Producția românească este în declin, pentru că nu a fost protejată aproape deloc. 

Toate aceste proiecte sunt în concordanță cu propunerile de revigorare a comunităților pe care le propune PSD la nivel național. Marcel Ciolacu vorbea zilele trecute despre reindustrializarea României, inclusiv printr-un plan de măsuri de susținere a IMM-urilor din fonduri guvernamentale și europene. Trebuie să valorificăm potențialul local și să creăm din ou acei poli industriali pe care i-am avut (de exemplu, zona Turda era recunoscută pentru sticlă și ciment, zona Clujului pentru conserve, încălțăminte, produse cosmetice, utilaje industriale etc.). 

Este timpul să aducem România pe calea sigură spre dezvoltarea sustenabilă!”.