Venitul românilor a crescut anul trecut cu 7,6%. Vezi care a fost salariul mediu în 2014

Salariul mediu lunar brut al românilor a fost anul trecut de 2328 lei, cu 7,6% mai mult decât în 2013, potrivit datelor INS.

Câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2014 (2328 lei) a fost cu 7,6% (+165 lei) mai mare decât cel din anul 2013. Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naționale (1697 lei) a înregistrat o creştere de 7,5% (+118 lei), comparativ cu anul precedent.

Angajatorii au cheltuit în medie într‐o lună 2988 lei/salariat. Numărul mediu al salariaților în anul 2014 a fost de 4507,7 mii persoane, în creştere cu 64,1 mii persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaților la 31 decembrie 2014 a fost de 4900,7 mii persoane, mai mare cu 99,6 mii persoane față de anul precedent.

Câştigul salarial mediu lunar

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia națională, s‐au realizat în anul 2014 în: intermedieri financiare  şi asigurări (de 2,2 ori), informații  şi comunicații cu 97,8%, industria extractivă  cu 92,1%, producția  şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă  caldă  şi aer condiționat cu 82,3%, administrație publică  cu 62,3%, activități profesionale, ştiințifice şi tehnice cu 43,9%, învățământ cu 2,1%, transport şi depozitare cu 0,6%.

Câştigurile salariale medii lunare nete care s‐au situat la cea mai mare distanță  sub media pe economie au fost în: hoteluri  şi restaurante (‐43,5%), alte activități de servicii (‐32,8%), construcții (‐26,9%), activități de spectacole, culturale  şi recreative (‐26,4%), activități de servicii administrative  şi activități de servicii suport (‐25,7%), agricultură, silvicultură şi pescuit (‐25,2%), tranzacții imobiliare (‐20,8%), comerț (‐16,8%), sănătate şi asistență socială (‐11,8%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activități de decontaminare (‐11,1%), industria prelucrătoare (‐7,0%).

În anul 2014, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net  şi indicele prețurilor de consum al populației) a fost de 131,2% față  de anul 1990, mai mare cu 7,8 puncte procentuale față  de anul precedent, respectiv cu 0,9 puncte procentuale față de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu 178 lei mai puțin decât bărbații, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2234 lei (față  de 2412 lei al bărbaților) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1627 lei (față de 1761 lei al bărbaților).

Bărbaților le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 25%) regăsindu‐se în: intermedieri financiare şi asigurări (41,3%), alte activități de servicii (27,8%) şi industria prelucrătoare (27,6%).

În profil teritorial, pe județe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2014 s‐a situat sub media pe economie în 36 dintre județe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1251 lei s‐a înregistrat în județul    Harghita, cu 26,3% mai puțin decât media pe economie. La polul opus s‐a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2441 lei), cu 43,8% peste media pe economie.

Costul mediu al forței de muncă  

Costul mediu lunar al forței de muncă a fost în anul 2014 de 2988 lei/salariat, în creştere cu 6,2% față de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activitățile: industria extractivă  (de 2,3 ori), intermedieri financiare  şi asigurări (de 2,2 ori), informații  şi comunicații (+90,1%), producția  şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (+86,2%), activități profesionale, ştiințifice  şi tehnice (+42,4%), administrație publică (+31,4%).

Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s‐au înregistrat în activitățile de hoteluri  şi restaurante (‐44,7%), alte activități de servicii (‐33,0%), construcții (‐27,0%), activități de servicii administrative  şi activități de servicii suport (‐26,3%), activități de spectacole, culturale  şi recreative (‐26,2%).

Numărul mediu al salariaților

În anul 2014, numărul mediu al salariaților a fost de 4507,7 mii persoane, în creştere față de anul precedent cu 64,1 mii persoane. Bărbații predomină în rândul salariaților (2375,4 mii persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariați). Față de anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 16,0 mii persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 48,1 mii persoane. Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată  că  majoritatea se regăseau în sectorul terțiar, ponderea acestora reprezentând 61,1% în anul 2014. În sectorul secundar (industrie şi construcții) lucrau 36,5% dintre salariați, iar în cel primar numai 2,4%.

Activitățile din construcții  şi industria extractivă  sunt desfăşurate cu preponderență de bărbați, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,8% din totalul salariaților. Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de “feminizare” al forței de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistență  socială (79,8% din numărul total al salariaților din ramură), învățământ (70,5%), intermedieri financiare şi asigurări (69,4%), hoteluri  şi restaurante (61,5%).

Efectivul salariaților la 31 decembrie 2014

Efectivul salariaților la sfârşitul anului 2014 a fost de 4900,7 mii persoane; comparativ cu sfârşitul anului 2013, efectivul salariaților a înregistrat o creştere cu 99,6 mii persoane. În profil regional, efectivul salariaților a înregistrat creşteri în toate regiunile față  de sfârşitul anului 2013. Regiunile cu cele mai mari creşteri ale efectivului de salariați au fost Nord‐ Vest (+26,2 mii persoane)  şi Vest (+19,1 mii persoane). Comparativ cu celelalte regiuni ale țării, în regiunea Bucureşti‐Ilfov se concentrează  cea mai mare parte din efectivul salariaților din economie, respectiv peste o cincime. Regiunile în care activitățile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe țară (2,3% pe total economie) sunt: Sud‐Muntenia (4,0%), Sud‐Est (3,5%), Nord‐Est (3,2%), Vest (2,7%)  şi Sud‐Vest Oltenia (2,4%).

Regiunile care concentrează  o proporție semnificativă a salariaților în sectorul industriei şi construcțiilor sunt: Vest, Centru, Nord‐Vest, Sud‐ Muntenia, Sud‐Vest Oltenia, Sud‐Est (45,5%, 42,7%, 41,0%, 40,6%, 37,8%, 36,3%, față  de 36,2% media pe țară). Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti‐ Ilfov (60,7% față de 41,5% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s‐a înregistrat în regiunea Nord‐Est (27,5% față de 20,0% media pe țară).

La sfârşitul anului 2014, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (74,1%)  şi a înregistrat o creştere cu 3,1% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică  a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 78,1% din efectivul total de salariați, în creştere cu 2,4% față de anul precedent.