Zona folclorică a Dejului, promovată într-un concert de Dragobete la Cluj – FOTO

Cu sala „Dumitru Fărcaș” a Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca arhiplină, așa s-a desfășurat joi seara, 23 februarie 2017, spectacolul folcloric de Dragobete, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

Peste o mie de oameni s-au bucurat de cele mai frumoase cântece de dragoste, aduse în scenă de 16 tineri interpreți din județul Cluj și din zonele învecinate, cu toții laureați ai concursurilor de folclor și care pășesc cu demnitate și cu respect pe urmele interpreților consacrați, dar și de invitații speciali, soții Maria și Mihai Nemeș din Maramureșul Istoric.

Moderatorii spectacolului au fost interpreții Ioana Breda Morar și Grigore Sâmboan. Aproape trei ore, tinerii interpreți au stat permanent pe scenă, de-o parte și de alta, așa ca în şezătoare, având la mijloc Orchestra Profesionistă „Cununa Transilvană”, dirijată de profesorul Ovidiu Barteș. Prin cântec și prin costumele pe care le-au purtat, majoritatea au făcut cunoscute subzonele folclorice ale județului Cluj, care se întrepătrund cu cele din județele învecinate: Valea Someșului, Câmpia Transilvaniei, Munții Apuseni – Huedin -Vlădeasa, Dealurile Clujului și Dealurile Dejului. Astfel, soliștii vocali și instrumentiști, au prezentat publicului, prin rotație, câte două cântece din zona lor de proveniență, iar publicul i-a răsplătit cu aplauze îndelungi.

După suita instrumentală de excepție prezentată de Orchestra Profesionistă „Cununa Transilvană”, au venit în fața publicului tinerii ce reprezintă cu cinste Valea Someșului: Ancuța Suciu, Bogdan Berbecar, Elisabeta Guzu și Georgiana Lobonț. O altă subzonă folclorică a județului Cluj, Munții Apuseni-Huedin-Vlădeasa, a fost reprezentată de Raluca Pașcalău și Oana Bozga-Pintea. A venit apoi rândul interpreților din Câmpia Transilvaniei: Nicoleta Hădărean, Florina Oprea, Ovidiu Furnea și Amalia Chiper-Iurian. Un moment aparte l-au reprezentat momentele solistice instrumentale, oferite de membrii orchestrei „Cununa Transilvană” – dirijorul Ovidiu Barteș – vioară, Sergiu Ghimpu – acordeon și Andrei Oșan – clarinet, foarte apreciate de publicul spectator.

Pe scenă au evolulat și tinerii interpreți din zona Sălajului, Alexandra Chira și Daniel Pop, urmați de doi reprezentanți ai subzonei folclorice Valea Arieșului, Ciprian Peteleu și Ioana Breda Morar. Ropote de aplauze au smuls și tinerii Ana-Maria Tomoiagă și Alexandru Pop din Maramureș, care prin cântec și port popular au adus o parte din frumusețile acestei zone încărcate de istorie.

Spectacolul folcloric de Dragobete a fost încununat de invitații speciali, soții Maria și Mihai Nemeș din Maramureșul Istoric. Acompaniați de un taraf tradițional, aceștia au bucurat publicul prin bună dispoziție și cântecele specifice zonei, prin simplitate și autenticitate.

Evenimentul a avut și un scop caritabil. Cei prezenți în sală, la ieșire, au fost îndemnați să facă donații, în urne speciale, pentru o tânără de 26 de ani din Cluj-Napoca, Silvia Șerban, ce suferă de boala Lyme. Astfel s-au adunat 5366 lei, bani care au fost predați familiei Silviei. Singura șansă a Silviei Șerban este un consult și un tratament la cel mai renumit centru neurologic din Europa, aflat la Viena, consult programat pentru începutul lunii martie. Pentru aceasta are nevoie de 30.000 de euro, bani de care familia nu dispune.

Spectacolul folcloric de Dragobete a reprezentat un real succes pentru Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, demonstrând încă o dată că oferă publicului iubitor de folclor evenimente de înaltă ținută artistică.

Străveche sărbătoare populară românească, Dragobetele, este celebrată, în special, pe data de 24 februarie. Vine, potrivit cercetătorilor și etnologilor, de la numele zeului tinereţii, patronul iubirii şi al bunei dispoziţii. În credinţa populară, Dragobetele este un fecior chipeş, care aduce iubirea în fiecare casă și în fiecare suflet. Se spune că fetele și feciorii se întâlneau în această zi, iar feciorul trebuia să sărute, în văzul tuturor, fata care îi căzuse dragă. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele.