Conectează-te cu noi

Naţional

Buni de plată. CAS și CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri

Publicat acum

pe

Consiliul Local Dej sedinta (5)

Contribuţiile de asigurări sociale şi cele de sănătate vor fi impuse la plată tuturor persoanelor fizice care realizează venituri, iar din 2017 cota de asigurări sociale va scădea atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, conform proiectului noului Cod Fiscal.

Din 2016, va fi eliminată deducerea contribuţiei de asigurări de sănătate (CASS) de la calculul impozitului pe venit.

Proiectul prevede introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS şi CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016 şi introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

Este avută în vedere şi majorarea sumei neimpozabile lunare la stabilirea impozitului pe venitul din pensii, începând cu 1 ianuarie 2016, scrie Mediafax.

Ulterior, din ianuarie 2017, este prevăzută reducerea contributiei de asigurări sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%.

Măsurile vor diminua încasările la buget cu 5,2 miliarde lei în 2016, dar vor antrena şi venituri suplimentare de 2,7 miliarde lei din  TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, urmare a unei creşteri anticipate a locurilor de muncă, impactul bugetar net fiind de 2,5 miliarde lei.

Naţional

TOPUL SCUMPIRILOR: Combustibilii şi ţigările, în lista de preţuri majorate

Publicat acum

pe

Preţul ouălor a crescut cu aproape 30%, iar cel al untului cu 7%, în timp ce combustibilii s-au scumpit cu 2,7%, iar tutunul şi ţigările cu circa 2%, în noiembrie faţă de luna anterioară, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La capitolul mărfuri alimentare, fructele proaspete s-au scumpit cu 2,2%, laptele şi produsele lactate au costat mai mult cu 1,35%, preţul untului a crescut cu 6,9%, iar cel al ouălor s-a majorat cu 29,2%, în noiembrie 2017 faţă de octombrie 2017.

La capitolul mărfuri nealimentare, preţul combustibililor a crescut cu 2,7%, iar tutunul şi ţigările s-au scumpit cu 1,9%, în noiembrie comparativ cu luna trecută.

Serviciile de transport aerian au costat, în noiembrie, cu 0,7% mai mult decât în octombrie şi cu 20,8% mai mult decât în decembrie 2016.

 

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

Naţional

PROIECT | Închisoare de la 1 la 6 ani pentru neplata CAS şi a unor impozite de către angajatori

Publicat acum

pe

Ministerul Finanţelor a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata, respectiv încasarea şi neplata unui număr de 32 de contribuţii, taxe şi impozite va fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 6 ani, conform Mediafax.

Se incriminează ca faptă de evaziune fiscală, nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata, respectiv încasarea şi neplata, în tot sau în parte, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în Anexă”, se arată în proiectul citat.

Limitele speciale ale pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 6 ani”, precizează iniţiatorii.

De asemenea, sancţionarea formelor agravate ale infracţiunii de evaziune fiscală se propune să se realizeze prin majorarea cu o treime, respectiv cu jumătate a limitelor pedepselor, în cazul faptelor cu conţinut agravant, în vederea corelării cu prevederile Codului Penal – Partea Specială.

Anexa – lista obligaţiilor fiscale care trebuie reţinute şi plătite de angajatori:

– Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română
– Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală
– Impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor
– Impozitul pe veniturile din arendă
– Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi
– Impozit pe veniturile sub formă de dividende
– Impozitul pe veniturile impozabile obţinute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii
– Impozitul pe veniturile din pensii
– Impozitul pe veniturile din premii şi din jocuri de noroc
– Impozitul pe veniturile din alte surse
– Impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică şi o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Codul fiscal
– Impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică şi o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Codul fiscal
– Impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică sau orice altă entitate – asociere fără personalitate juridică şi o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016, conform contractului de asociere, determinate potrivit prevederilor titlului II
– Contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor
– Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor
– Impozitul pe veniturile din dobânzi obţinute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe veniturile din dobânzi obţinute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat
– Impozitul pe veniturile din redevenţe obţinute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe veniturile din redevenţe obţinute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat
– Impozitul pe veniturile din comisioane obţinute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe veniturile din comisioane obţinute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat
– Impozitul pe venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România obţinute de un nerezident, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane
– Impozitul pe venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, obţinute de un nerezident, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România
– Impozitul pe venituri reprezentând remuneraţii primite de persoane juridice străine care acţionează în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române
– Impozitul pe venituri din servicii prestate în România obţinute de un nerezident, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport
– Impozitul pe venituri din profesii independente desfăşurate în România, obţinute de un nerezident – medic, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare – în cazul când sunt obţinute în alte condiţii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă ori în mai multe perioade care nu depăşesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat
– Impozitul pe venituri din premii acordate la concursuri organizate în România, obţinute de un nerezident
– Impozitul pe veniturile din dividende obţinute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operaţiunii de fiducie
– Impozitul pe venituri obţinute de un nerezident,la jocurile de noroc practicate în România, pentru toate câştigurile primite de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc, exclusiv jocurile de noroc prevăzute la art. 110 alin. (7) din Codul fiscal
– Impozitul pe veniturile realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice române
– Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

 

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

Naţional

Studiu: Sâmbăta, cea mai bună zi pentru a călători cu avionul din România

Publicat acum

pe

Sâmbăta este cea mai bună zi pentru a pleca într-o călătorie cu avionul de pe aeroporturile din România, peste 88% dintre curse decolând și aterizând la timp, comparativ cu ziua de vineri care a avut o rată de punctualitate de 79,2%, aproape similară celei de luni, cu 79,5%, se arată într-o analiză de specialitate.

În ultimele 60 de zile, aproape 5.000 de pasageri ai companiilor aeriene au fost afectați de întârzierea unui zbor sau anularea acestuia, aeroportul Henri Coandă și cel din Cluj-Napoca înregistrând cele mai multe probleme la zboruri, aproape 50 de curse din București generând neplăceri pasagerilor și potențiale compensații de la companiile aeriene în valoare de 1,35 milioane euro.

În perioada octombrie-noiembrie, data de 17 noiembrie (vineri) a fost cea care a marcat cele mai multe întârzieri pe cinci aeroporturi din România, când 464 de curse au decolat cu 15 până la 180 de minute întârziere, respectiv un zbor cu peste trei ore întârziere, conform datelor AirHelp. De altfel, în ultima perioadă, vinerea a avut cea mai slabă performanță în ceea ce privește punctualitatea zborurilor, doar 80,5% dintre curse decolând la timp, în cazul aeroportului din București. La polul opus este ziua de sâmbătă, cu o rată a punctualității de aproape 88%.

În 2016, în aceeași perioadă, aproape 6.700 de pasageri au fost afectați de întârzierile sau anulările companiilor aeriene, valoarea totală a compensațiilor eligibile fiind de aproape 1,8 milioane de euro.

Când achiziționăm biletul de avion și nu depindem de o dată anume tindem să optăm pentru cea mai ieftină variantă de preț sau cea mai bună oră de aterizare sau decolare, nu ne gândim și la cea mai aglomerată zi dintr-un aeroport. O cursă decolată cu întârziere poate duce la o pierdere a unui zbor de legătură, cu situații în care pasagerul nu este eligibil pentru compensații din partea operatorului aerian. În cazul acesta, pasagerul pierde și zborul, și plătește și un al doilea bilet”, spune Ștefan Radu, country manager pe România al AirHelp, companie specializată în obținerea de compensații pentru pasagerii companiilor aeriene.

Mai mult, la nivel de interval orar, cursele care decolează între orele 22:00 și 5:59 sunt și cele mai punctuale, în comparație cu cele programate între orele 16:00 și 21:59, a căror rată de punctualitate este de 80,5%.

Ștefan Radu apreciază că, bazându-ne pe statistici, dacă ar fi să alegem un zbor fără emoții, ar trebui să alegem decolarea de pe aeroporturile din Bacău, Craiova, Constanța, Oradea, Sibiu, Suceava sau Satu Mare unde, în ultimele 2 luni, pasagerii nu au fost afectați de întârzieri sau anulări. Aceleași statistici arată că zborurile de noapte de la Oradea și cele din prima parte a dimineții de la Constanța au fost de fiecare dată la timp, aviz celor care călătoresc din aceste destinații.

 

Sursa – Agerpres

Continuă să citești

Naţional

Operațiunea “FOC DE ARTIFICII”, declanșată de polițiști în toată țara

Publicat acum

pe

Poliţia Română continuă și în acest an acţiunea naţională „FOC DE ARTIFICII”, pentru verificarea legalităţii operaţiunilor cu articole pirotehnice desfăşurate de persoanele fizice şi juridice.

În perioada 21 noiembrie 2017 – 5 ianuarie 2018, din dispoziţia şefului Poliţiei Române, chestor principal de poliţie Bogdan Despescu, poliţiştii acţionează, în toată țara, pentru prevenirea oricăror evenimente negative generate de nerespectarea legislaţiei privind obiectele pirotehnice.

Astfel, sub coordonarea Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul I.G.P.R., cu sprijinul Direcţiei de Ordine Publică din I.G.P.R., polițiștii vor efectua acţiuni şi controale, atât la societăţile comerciale autorizate să desfăşoare operaţiuni cu articole pirotehnice, cât şi în zona pieţelor, târgurilor sau centrelor comerciale.

Poliţia Română reaminteşte că este interzisă deţinerea, utilizarea şi vânzarea către publicul larg a articolelor pirotehnice de divertisment din categoriile 2, 3 şi 4, a articolelor pirotehnice de scenă (T1 şi T2) şi a altor articole pirotehnice din categoria P2, din motive de ordine și siguranţă publică, securitate şi pentru protecţia mediului.

Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor şi a mediului.

Nu este permisă folosirea articolelor pirotehnice în următoarele situaţii:

a) între orele 24.00 şi 06.00, cu excepţia evenimentelor de interes local, naţional sau internaţional, în baza aprobării autorităţilor locale;
b) la o distanţă mai mică de 50 de metri de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 de metri faţă de cele cu peste 4 niveluri;
c) la o distanţă mai mică de 500 de metri de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaţiile de gaze.
d) la o distanță mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice și petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie;
e) în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanșe sau căderi de pietre;
f) pe drumurile publice deschise circulaiei rutiere, pe aleile pietonale și în spațiile deschise cu aglomerări de persoane;
g) la o distanță mai mică de 500 de metri de păduri.

Totodată, în conformitate cu legislația în vigoare, este permisă organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 şi 4 numai în condiţiile în care există acordul primăriei, al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean şi avizul inspectoratului judeţean de poliţie pe a cărui rază se execută jocurile respective.

Orice operaţiune cu articole pirotehnice, efectuată fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

De asemenea, comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1 către persoane cu vârsta sub limita prevăzută de lege, respectiv 18 ani, precum şi comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...
loading...

Tu ai dat LIKE?

Articole populare