Conectează-te cu noi

Recomandări

INTERVIU. Povestea celei mai vechi asistente de la Ambulanța Dej: ”Regret că nu mai pot ajuta oameni”

Publicat acum

pe

Virginica Ivanovici (1)

Aproape jumătate din viață și-a petrecut-o între casă și Ambulanța Dej. Ieri, cu o zi înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, doamna Virginica Ivanovici a spus ”Cod 0” și s-a pregătit de ultima ei solicitare.

Ieri seară. Era aproape ora 19, oră la care colegii de pe zi sunt schimbați de cei care intră în tura de noapte. Prin stație s-a auzit indicativul uneia dintre ambulanțele din Dej. Indicativul autospecialei de intervenție pe care lucra doamna Virginica Ivanovici, cea mai veche asistentă medicală de la Ambulanța Dej, cu peste 40 de ani vechime în domeniu, dintre care aproape 30 de ani petrecuți la acest loc de muncă.

Se afla încă în autospecială, alături de șofer, și de-abia ce anunțase prin stație că e liberă, după ce sosise de la un pacient, din localitatea Nireș. Un nou caz era anunțat de dispecer.

Doamna Ivanovici, după anunțarea indicativului ambulanței prin stație: ”Comunicați, vă rog…”

Dispecer 112: ”Nr. fișă: 15112015… Solicitant: Ivanovici Virginica… Vârsta: 64 de ani… Domiciliu: Ambulanța Dej”

Tăcere bruscă. În momentul acela i s-au înmuiat picioarele și a rămas fără cuvinte preț de câteva secunde. Și-a dat seama în scurt timp că nu e un caz primit cu 10 minute înainte de încheierea ultimei ture, ci un mesaj pentru ea de la colegii-salvatori din întreg județul, un mesaj de rămas-bun. Era ultima ei ”misiune” în cadrul Ambulanței Dej. O ”misiune” plină de nostalgie, o misiune începută în noiembrie 1986.

Doamna Ivanovici s-a născut zona Fălticenilor, iar copilăria și adolescența și le-a petrecut în localitatea Vama din județul Suceava. În sistemul medical a intrat în anul 1976. Terminând Școala Tehnică Sanitară din Suceava, acesta a fost repartizată, după medie, la Stațiunea Balneară din Vatra Dornei. Ulterior, după câteva luni petrecute la Spitalul Municipal Dej, pe un post cu perioadă determinată, a fost ”fixată” la Dispensarul de pe Dealul Florilor, unde a petrecut nu mai puțin de 6 ani. Cea mai mare provocare a carierei avea să vină însă în noiembrie 1986: Ambulanța Dej.

Urări de bine, sănătate, multă fericire și o pensionare cât mai îndelungată, toate aceste gânduri s-au îndreptat, ieri, de la colegii din întreg județul, prin stație, spre asistenta medicală de la Dej, pregătită să meargă la ultimul ei ”caz”. Mai mult decât atât, șeful Serviciului de Ambulanță Cluj, medicul Horia Simu, a simțit nevoia să intervină și i-a urat chiar el domnei Ivanovici toate cele bune, asigurând-o că va rămâne colega lor, chiar dacă se pensionează și există practic o despărțire din punct de vedere profesional.

Afară, în același timp, aproape toți colegii ei – șoferi, medici și asistenți – stătateau și așteptau ora 19, oră la care se sfârșea ultima tură de serviciu a ”sărbătoritei”. Multe lacrimi, emoții și amintiri – aceasta ar fi descrierea ”tabloului general”, după întâlnirea cu ”tovarășii” de muncă. Doamna Ivanovici nu s-a gândit nici măcar o secundă că, în ultimele ei minute petrecute la Ambulanța Dej, va fi atât de emoționată. Nici măcar colegii ei nu credeau că vor plânge minute în șir, depănând cele mai frumoase ”aventuri” petrecute împreună de-a lungul anilor.

Ieri a fost ultima ei zi ca asistent medical la Ambulanța Dej. A lucrat acolo din anul 1986, dedicându-și așadar aproape 30 de ani din viață… pentru a salva vieți. A văzut numeroase nenorociri, de la persoane decedate, sinucideri, accidente, înecați și până la banale cazuri de febră sau greață. Din experiența ei profesională a împărtășit și altor colegi, munca ei fiind extrem de apreciată de cei din jur.

De-a lungul celor aproape 30 de ani de ambulanță, prin activitatea depusă în slujba comunității, doamna Ivanovici a salvat mii de vieți, a acordat ajutor atât de necesar bolnavilor și a redat speranța altora care nu credeau că mai au vreo șansă. A îndurat nopți nedormite, ierni geroase și veri toride, în timp ce se afla în slujba oamenilor, însă nu s-a plâns niciodată. ”Nici vorbă de oboseală pe chipul dânsei”, mărturisesc colegii ei, nici măcar când trebuia să stea peste program, atunci când era nevoie.

La cei 65 de ani, împliniți chiar astăzi, doamna Ivanovici – o fire extrem de modestă –  se consideră o persoană împlinită din punct de vedere profesional. Chiar și așa, regrete există… Regretul că nu mai poate ajuta în continuare oameni.

Doamna Ivanovici a acceptat să stea de vorbă cu reporterii Dej24.ro și ne-a mărturisit câteva dintre experiențele cele mai importante ale carierei sale.

De ce ați decis să intrați în sistemul medical și nu ați ales altă meserie? Cum au fost începuturile?

Am vrut să practic această meserie pentru că mi-a plăcut să ajut oameni. Acesta a fost principalul motiv. Pe atunci era altfel, nu pot să mă plâng de condiții, mai ales la Vatra Dornei a fost foarte bine, la Dispensar aici, iarăși a fost bine, în schimb la Ambulanță, până să ne ia Clujul, în 1996, au fost condiții mai vitrege, nu erau dotate ambulanțele cu materiale, cu aparatură… Au fost condiții mai grele. Actul medical tot așa se desfășura, dar în acele condiții. Nu aveam medic pe atunci, în acele vremuri lucram singuri, doar noi. Serviciul de Salvare nu era dotat nici cu mașini bune, nici cu aparatură, nici cu medicamente. Chiar și așa, ne-am descurcat cum am putut și a fost bine.

Cu ce gânduri ați ajuns la Ambulanța Dej? Aveați emoții?

Mi-am făcut griji, mă întrebam dacă o să mă descurc, dacă nu o să mă descurc? Oricum, m-am adaptat foarte repede și mi-a plăcut mult de tot.

Vă mai amintiți primul dvs. caz?

Sigur că da, îmi aduc aminte că m-au trimis la Huta, la un epistaxis, la o doamnă mai în vârstă. Îmi amintesc că mi s-a părut drumul foarte lung, nu știu de ce… Știu că m-am descurcat, era un epistaxis pe care am putut să-l opresc eu, a fost bine. Pe urmă am avut N cazuri, nici nu mai știu, de absolut toate felurile. Vai, câte accidente, câte nașteri am prins, chiar în salvare, sau la domiciliu…

Ce caz v-a impresionat cel mai mult și v-a rămas în minte?

M-au marcat foarte multe, dar, de exemplu, a fost un caz în Urișor. Era un depozit de cereale… Acolo era un bărbat care încărca-descărca marfă de pe o basculantă, iar ceva s-a defectat și omul, vrând să repare problema, a rămas blocat, a fost strivit. Nu era decedat când am ajuns, dar era groaznic. S-a intervenit cu o macara, oamenii au pus umărul să ridice ditamai autovehiculul încărcat, dar de unde?! Până la urmă am reușit să îl duc în viață la spital și cred că a și supraviețuit, așa îmi aduc aminte. Am mai avut iarăși un accident la CCH, acela chiar m-a impresionat tare. Era un bărbat căzut într-un canal, decedat, vai, era opărit tot. M-a impresionat mult. Au fost multe, accidente cu copilași, a fost unul în intersecția Bistriței-Baia Mare cu trei sau patru morți, împrăștiați pe acolo… Pot spune că am trecut prin multe și multe mi-au rămas și în minte.

Care a fost cea mai mare provocare din cariera dvs.? Aveți idee la câte cazuri ați intervenit în acești 29 de ani petrecuți la Ambulanța Dej?

Cea mai mare provocare a fost să salvez vieți din accidente. Au existat foarte multe cazuri când am salvat vieți, dar nu m-am gândit niciodată să le număr. Am fost trimisă la foarte multe solicitări. Destule, aș spune.

Care este cea mai mare satisfacție pentru un asistent medical?

Când vede că reușește să facă bine omului. Când vezi că ajuți și vezi că e ok și e totul bine, mai mare satisfacție nu ai. Am fost oprită de foarte mulți cetățeni, chiar pe stradă, care mi-au mulțumit pentru serviciile făcute. Atunci, în acele momente, îți dai seama că într-adevăr faci ceva pentru oameni.

Cum ați reușit să împărțiți viața profesională cu cea personală?

Nu mi-a fost greu. Am reușit să fac față și la serviciu și acasă. Am găsit un echilibru între cele două. Nu am pus familia în fața serviciului, dar nici invers. M-am dedicat serviciului și nu am avut nicio piedică din cauza familiei.

Cum a fost ieri, ultima tură petrecută la Ambulanța Dej?

A fost o tură ușoară, am avut cazuri lejere, dar ultimul ”caz” a fost cel mai impresionant. Am fost la Nireș și pe la 18:50 m-am dat liberă, atunci mi-am predat cazul, că trebuia internat. Imediat cum m-am dat liberă, Clujul m-a anunțat că îmi dă caz. Sincer, m-am enervat puțin, era 7 fără 10… Totuși, încep să notez numărul de fișă, locul solicitării… și apoi au început elogiile. Au fost tare drăguți, mi-au apreciat munca, m-au felicitat, mi-au dorit pensionare cât mai lungă. Nu mă așteptam! M-am emoționat, am început să plâng… Imediat apoi a intrat domnul director Horia Simu și m-a felicitat… Când mă dau jos din ambulanță, aplauze… în jurul meu erau toți colegii. Când i-am văzut nu am mai știut ce să mai zic. Am rămas fără cuvinte! Așa o ieșire la pensie le-am dorit la fiecare. În orice caz, am simțit că am fost agreată în colectiv și m-am simțit foarte bine.

Cu ce regrete, dacă există, vă despărțiți de Ambulanța Dej?

Sunt regrete că nu mai pot să activez și să ajut oameni, să știți că sunt regrete… Chiar nu mi-am dorit pensionarea.

Ce la urați foștilor colegi? Ce mesaj aveți pentru ei?

Le transmit că îi iubesc pe toți și le doresc să își desfășoare cât mai mult activitatea în condiții bune, că sunt toți profesioniști, și să aibă satisfacții de pe urma muncii lor. Sunt chiar deosebiți, e adevărul!

Pe această cale îi urăm și noi ”La mulți ani”, îi mulțumim pentru excelenta colaborare și îi dorim multă sănătate alături de cei dragi!

Administraţie

MÂNDRU CĂ-S DEJEAN sau PARTIDUL NEMULȚUMIȚILOR? (OPINIE)

Publicat acum

pe

”Mândru că-s dejean?” – poate cel mai controversat grup al dejenilor – generează în fiecare zi zeci de opinii sub forma unor comentarii mai mult sau mai puțin pertinente.

Străzi asfaltate prost, gunoaie aruncate pe jos, romi care deranjează și perturbă liniștea orașului, câini comunitari pe străzi și între blocuri, mașini parcate aiurea pe trotuare, iluminat stradal defect, ciori și porumbei, imobile în paragină, lipsa unor supermarket-uri, monumente distruse, locuri de joacă periculoase, stăpâni care nu adună după câinii lor, indicatoare rutiere rupte, cutii poștale vechi și lista poate continua până mâine. Toate acestea sunt semnalate “corect, corespunzător, aferent” pe grupul de facebook ”Mândru că-s dejean?”, locul în care aproape oricine (mai nou nu mai sunt acceptate decât anumite persoane, că unii s-au făcut stăpâni pe grup) poate posta poze sau comentarii cu ”problemele” municipiului Dej.

La aproape fiecare postare de pe grup este trasă cam aceeași concluzie: de vină e primarul Morar Costan, subordonații săi și, în unele cazuri, Consiliul Local Dej. Nu locuitorii Dejului cărora nu le pasă de curățenie și aruncă gunoaie pe jos, nu dejenii care parchează aiurea pe drumuri, nu stăpânii câinilor care lasă rahatul patrupedelor lor pe stradă și nici teribiliștii care distrug indicatoare rutiere și coșuri de gunoi. Nu, de vină este primarul! Tot el e de vină că nu se înlocuiesc cutiile poștale vechi, că nu șterge praful de pe bancomatul unei bănci, că nu e șef la Bratner-Vereș, că nu ține el, personal, cursuri despre cum se parchează corect și că nu conduce un oraș din Spania, Franța sau Germania.

Mai nou, tot edilul e ”tras de mânecă” și că nu se mai plimbă prin oraș. Cităm din spusele unui utilizator foarte activ pe grup: ”Apropo de ceea ce spunea aici o doamnă despre promisiunile domnului primar din campania electorală, oare de ce nu se mai plimbă domnul primar însoțit de alaiul de consilieri prin tot orașul, în toate cartierele să ia pulsul orașului așa cum se plimba în campania electorală să dea mâna cu toți dejenii, să-și „descarce” promisiunile și să roage după voturi?????Sțiu deja răspunsul dar nu m-am putut abține!!! (27 august). 

Că sunt o mulțime de probleme în oraș știm (și unele îi pot fi imputate primarului), dar să ajungem să spunem că Dejul e sălbăticie, că în Dej e groaznic, că tot Dejul e o rușine și că nu se poate trăi… e cale lungă! La postat poze și comentarii suntem buni toți (unii vor bate recorduri pentru rapiditatea cu care scot telefoanele sau aparatele foto și pozează atunci când văd ”probleme”), dar la fapte? Prea puțini dintre utilizatorii grupului civic (nici 20 la număr) au căutat și au propus soluții pentru îmbunătățirea calității vieții… Pentru cei care au făcut-o (sub orice formă), tot respectul!

Cea mai tare glumă de pe grup am citit-o zilele trecute. ”Consider că deocamdată e un grup în care oameni neimplicați politic își exprimă sincer nemulțumiri și mulțumiri”, scrie un utilizator (19 august), care anunță și că ”o să se infiltreze persoane pregătite să manipuleze”. Să nu uităm că mai până ieri, administrator/moderator pe grup era chiar președintele unei organizații de femei (aparținând unui partid politic) din Dej. Despre ce vorbim? O inițiativă cetățenească lăudabilă (așa cum a fost la început; felicitări domnului Peti Luidort!) s-a transformat – încet, dar sigur – într-un spațiu virtual plin de atacuri politice la adresa executivului dejean.

Din cei 3.278 membri (la ora redactării articolului), 500 și ceva dintre ei (peste 100 anonimi…) au semnat o petiție în atenția primarului municipiului Dej, Morar Costan. O petiție a ”promovării dialogului între comunitate si administrația locală”. Dialog, dialog, dar ”Năcăjel”? Dar ”bade Costan”? Dar ”tovarășul Costan”? Frumos se promovează dialogul între dejeni, mai ales că cică exista regula următoare pe grup: ”NU se acceptă folosirea unui limbaj de mahala! Înjurăturile sau cuvintele fără perdea nu fac cinste nimănui și nici nu ajută la rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm”.

Într-adevăr, unele probleme/situații ridicate în petiție ar trebui tratate cu maximă seriozitate de municipalitate, însă alte aspecte de grup sunt de-a dreptul hilare și nu fac decât să dovedească că o parte dintre semnatarii petiției sunt neinformați sau, mai sigur, rău-intenționați (nu la adresa orașului, ci la adresa unei persoane).

Fie că se va schimba ceva în bine (în urma acestei petiții), fie că nu, un fapt e cert. Sunteți nemulțumiți de administrația locală? Vreți să ”taxați” liderii orașului? O să avem alegeri locale, iar ștampila e în mâna voastră. Vreau să menționez doar că, la alegerile de anul trecut, Morar Costan a fost ales cu 9.066 voturi, convingând 62,17% dintre alegători.

Până una-alta, cei 500 și ceva de semnatari ai petiției ”Mândru că-s dejean?” NU reprezintă mai mult de 1% din totalul locuitorilor Dejului. Și da, i-am calculat și pe cei peste 100 de semnatari anonimi. ”Urmează să se constituie o organizație sau o asociație”, spun cei din grup…. Poate mâine, poimâine aflăm că va fi vorba despre un partid… PARTIDUL NEMULȚUMIȚILOR. 

PS: “Dumnezeii” grupului s-au simțit atacați de acest articol de opinie și m-au eliminat de pe grupul LOR, nu al dejenilor de bună-credință. Acum chiar sunt ”mândru că-s dejean!” (cu semnul exclamării)

Trăiască cenzura și manipularea ordinară! (foto, mai jos)

 

Continuă să citești

Administraţie

Centru PIETONAL în Dej. Proiectul a trecut, un consilier a RĂBUFNIT – GALERIE FOTO/VIDEO

Publicat acum

pe

Centru pietonal în Dej – acesta este, fără doar și poate, cel mai îndrăzneț proiect al municipalității pentru următorii ani. Primul pas a fost făcut azi.

Consilierii locali din Dej s-au întrunit în această după-amiază, cu începere de la ora 15, într-o ședință de îndată pentru a dezbate mai multe proiecte pe fonduri europene. Unul dintre ele, deși nu neapărat cel mai important, prevede o transformare totală pentru zona centrală a municipiului nostru. Obiectivele principale ale proiectului ”zona pietonală” sunt:

  • creșterea accesibilității și mobilității locuitorilor din zonele izolate către instituțiile publice și de interes din zona centrală
  • creșterea calității serviciilor de transport în comun și a atractivității acestuia
  • îmbunătățirea condițiilor de mediu
  • protecția pietonilor și bicicliștilor față de riscurile generate de traficul auto
  • îmbunătățirea infrastructurii rutiere
  • reducerea poluării generate de trafic
  • reducerea efectelor generate de vânt și a zgomotului

Conform proiectului, ar urma să sufere transformări spațiul public din Piața Bobâlna, al străzii 1 Mai până la intersecția cu George Coșbuc, precum și al Pieței 16 Februarie.

Primarul Morar Costan a explicat proiectul (VIDEO – cum se va modifica circulația, ce se întâmplă cu locurile de parcare din centru, unde va fi mutată statuia din Parcul Mic, de ce se va construi o stație de autobuz lângă părculeț și unde vor fi alei pietonale) în fața consilierilor locali prezenți la ședință și a declarat că își dorește să depună proiectul chiar mâine, având în vedere că azi s-a ”dat startul” finanțărilor de acest gen și se merge pe principiul ”primul venit, primul servit”.

Municipalitatea își propune să crească numărul de bicicliști cu 20%, a pietonilor cu 8,3% și a numărului de pasageri transport public cu 5,4%, la sfârșitul primului an după implementare (estimat 2022). Planurile sunt și mai mari. În 2026 se dorește ca toate aceste cifre să crească simțitor, respectiv: creșterea bicicliștilor cu 40%, a pietonilor cu 11,3% și a pasagerilor transport public cu 6,5%. În ceea ce privește ultimul aspect, municipalitatea dorește achiziționarea mai multor autobuze electrice de capacitate mică și medie.

Mai mult decât atât, primarul își propune ca prin acest proiect să reducă traficul de autoturisme personale cu 3% în primul an după implementare și cu 3,5% în ultimul an, în 2026. Reducerea cantității de emisii GES cu 3,1% – în final – este un alt obiectiv.

Alte ”aspecte” cuprinse în proiect sunt: piste de biciclete, lărgirea trotuarelor și a suprafețelor pietonale (13.000 mp), autobuze ecologice, trei stații de închiriere biciclete, sistem management inteligent al traficului și supraveghere video și trei stații de îmbarcare pentru călători transport public (modernizate sau nou construite).

Toate modificările aduse centrului ar urma să reducă locurile de parcare, oricum puține și în prezent. Edilul a declarat că dacă acest proiect va primi finanțare, aproximativ 90 de locuri de parcare vor dispărea, însă ”vor compensa” cele din Piața Agroalimentară (76 locuri) și se vor construi altele (din bugetul local) în zona Judecătoriei și lângă Poștă. Mai mulți consilieri locali, în frunte cu Lorand Varga, au avut discuții pe marginea acestui subiect și s-au arătat îngrijorați de numărul foarte mic de locuri de parcare, după finalizarea proiectului. Mai mult decât atât, ”prețurile pentru dejenii care vor alege să parcheze în zona centrală vor crește”, a mai transmis primarul, care a explicat că așa se întâmplă și în alte orașe din țară.

Valoarea proiectului se ridică la 7.146.084,47 milioane euro (fonduri nerambursabile din Programul Operațional Regional 2014-2020), urmând ca 2% să fie contribuția municipalității. Dacă va fi aprobat sau nu acest proiect vom afla în aproximativ trei luni, a explicat Morar Costan.

Primul pas a fost făcut în această după-amiază, când consilierii locali au aprobat proiectul de hotărâre și au dat ”undă verde” depunerii lui. Alte două proiecte, tot pe fonduri europene, au fost aprobate. Este vorba despre ”Modernizare infrastructură străzi pentru accesul între zona centrală și Ocna Dej – Străzile Mihai Viteazu, Minerilor, Albăstrelelor, Țibleșului, Eroilor și Pinticului” și ”Modernizare coridor integrat de mobilitate urbană reprezentat de Străzile: 1 Mai, Ion Pop Reteganu, Pod Someș, Libertății, Bistriței, până la limita Unității Administrativ Teritoriale Dej, inclusiv acces către Autobaza Transurb S.A. Dej, modernizare Autobază Transurb S.A.”.

Simion Buburuz, din partea PNL, a răbufnit după prezentarea proiectului privind transformarea centrului. ”Mă îndoiesc că acest proiect a putut fi pus pe tapet, proiectat, gândit într-o săptămână… Nu poate fi schimbată soarta unui oraș într-o săptămână… Deranjul meu cel mare este că nu s-a discutat asupra acestui proiect… Suntem supuși riscurilor de a face niște greșeli. Aproape ne utilizați ca și mașini de vot… Eu cred că ar fi trebuit – în faza de gândire a proiectului, faza I, faza II… – să avem o discuție… De aceea suntem aici, să gândim, să luăm în calcul mai multe lucruri… ”, a declarat Buburuz, explicând oarecum că ”graba strică treaba”.

”Dacă într-o săptămână s-a decis soarta Dejului o să mă retrag. Nu poate fi găsită soluția într-o săptămână, indiferent cât de inteligenți am fi”, a mai spus liberalul înainte de a părăsi sala de ședințe.

În cele din urmă, proiectul a trecut cu 12 voturi ”pentru”, cei nouă PSD-iști prezenți la ședință beneficiind de ”sprijinul” celor doi reprezentanți UDMR, alături de liberalul Adrian Alexandru.

 

Continuă să citești

Administraţie

DEJ | Fie lumea cât de rea, la centură spunem PA! Mulțumim de promisiuni

Publicat acum

pe

Potrivit Master Planului General de Transport al României adoptat pentru următorii 15 ani, municipiul Dej nu va avea centură ocolitoare. Acest lucru este certificat de Ministrul Transporturilor Alexandru Răzvan Cuc care la jumătatea acestui an l-a înştiinţat de acest lucru pe deputatul PSD dejean Cornel Itu, care a uitat să îşi anunţe alegătorii. Chiar dacă niciodată acest proiect nu a fost fezabil pentru Ministerul Transporturilor, politicienii dejeni au făcut mereu promisiuni neconcretizabile, conform Gazeta de Cluj.

Iată un document al Ministerului Transporturilor, semnat de ministrul în funcţie Răzvan Cuc, care atestă că municipiul Dej nu va avea centură ocolitoare.

Varianta Ocolitoare a municipiului Dej nu este cuprinsă în Master Planul General de Transport al României. Pentru acest proiect există un studiu de fezabilitate realizat în anul 2010 de către proiectantul Consitrans SA cu indicatorii tehnico-economic aprobaţi prin HG Ministerul transporturilor va întreprinde demersurile necesare solicitării de sume suplimentare la rectificarea bugetară de stat cât şi la fundamentarea bugetului pe anii viitori care să permită revizuirea Master Planului General de Transport şi astfel includerea variantei ocolitoare Dej în programul de finanţare. În ceea ce priveşte preluarea în administrarea CNAIR SA a sectoarelor de drumuri naţionale DN 1C şi DN 17 aflate în prezent în administrarea Primăriei municipiului Dej, cât şi modernizarea acestora, la capitolul investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat, suma este insuficientă pentru acoperirea lucrărilor de investiţii în curs de finanţare. Astfel, sursele de finanţare existente nu sunt disponibile în vederea modernizării acestor sectoare de drum de interes naţional”, arată un răspuns oficial al Ministerului Transporturilor. Răspunsul vine în urma unei întrebări adresate de deputatul PSD din Dej, Cornel Itu.

Subiectul „centura ocolitoare a municipiului Dej” a fost adus în discuție de numeroși aleși, care au promis marea cu sarea de-a lungul anilor. Dej24.ro vă prezintă mai jos toate declarațiile făcute în ultimii ani pe marginea acestui subiect.

„Acest amplasament al centurii municipiului Dej a fost corelat și cu propunerile pentru autostrada Petea – Dej – Suceava și cu drumul expres Dej – Cluj Napoca – Turda. Traseul acestei variante este în totalitate nou, se desprinde din DN 1C la kilometrul  55 cu aproximativ 300 de metri înainte de trecerea de nivel a căii ferate Ocna Dejului, apoi traversează cu pasaj superior calea ferată Dej Călători – Ocna Dejului, calea ferată Cluj Napoca – Dej Călători, ocolește zona construită din partea dreaptă a căii ferate, traversează râul Someș în amonte de podul de cale ferată și se racordează la DN 17 (Dej-Bistrița) la circa 1 kilometru de DN 1C, asigurându-se în acest fel legături în toate direcțiile în condiții optime pentru o circulație în deplină siguranță. Lungimea variantei este de aproximativ 5,45 kilometri realizându-se o scurtare a traseului de aproximativ doi kilometri față de cel actual. În ceea ce privește structura și lucrările de drum acestea cuprind pentru centura de ocolire două noduri rutiere, cinci pasaje și patru poduri din care cel mai important este Râul Someș”, preciza în 2013 social-democratul, cel care a și făcut mai multe interpelări pe marginea acestui subiect.

”Sunt două vești bune legate de aprobarea executării a două centuri pe lângă Dej și Huedin. Lucrările vor începe în anul 2014 și se vor termina în 2016 și sigur centura ocolitoare a Clujului de la Apahida la Vâlcele va fi finalizată anul acesta”, specifica în martie 2013 și preşedintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu.

Tot în 2013, primarul Morar Costan promitea marea cu sarea. Mai exact, edilul declara că ”în mai puțin de 3 ani, Dejul va avea centură ocolitoare”, investiția urmând să se ridice la suma de 24,9 milioane de euro. Lucrările trebuiau să demareze în acel an, prin expropieri, pentru ca în 2014 să înceapă lucrarea propriu-zisă.

AFLĂ AICI CE PROMISIUNI AU MAI FĂCUT DE-A LUNGUL TIMPULUI POLITICIENII DEJENI, într-un material realizat de Dej24.ro în luna februarie a anului 2016!

Continuă să citești

Administraţie

Contractul de finanțare pentru amenajarea zonei „Baltă” din Dej a fost semnat! Când vor demara lucrările

Publicat acum

pe

Două proiecte intră în implementare la Dej – amenajarea zonei Baltă și înființarea unui Grup de Acțiune Locală în domeniul social.

Primăria Municipiului Dej va implementa în următoarea perioadă două proiecte pe fonduri nerambursabile care vizează amenajarea zonei Baltă și înființarea unui Grup de Acțiune Locală, proiecte aprobate, pentru care primarul municipiului Dej a semnat zilele trecute, contractele de finanțare.

Proiectul privind amenajarea zonei Baltă, a fost depus în anul 2016 la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a trecut de toate etapele de evaluare, a fost aprobat, iar în cursul zilei de 16 august, primarul municipiului Dej a semnat la sediul Agenției de Dezvoltare Regională N-V, contractul de finanțare pentru implementarea investiției.

Proiectul are o valoare de peste 10 milioane lei, aproximativ 2,5 milioane euro, din care contribuția de 2% din bugetul local este de aproximativ 205000 lei (45000 euro).

În cadrul investiției vor fi amenajate: alei pietonale, zonă destinată locurilor de joacă, adresate copiilor de diferite vârste dar și celor cu dizabilități, zonă destinată activităților de fitness în aer liber, zona destinată socializării, dotată cu Internet Wi-Fi.

De asemenea vor fi amplasate mobilier urban, stâlpi pentru iluminat, cișmele și va fi amenajat spațiu verde prin plantarea arbori. Pe suprafața de 0,7 ha va fi amenajat un lac de agrement.

Cel de al doilea proiect „Sprijin pregătitor pentru înființare Grup de Acțiune Locală – DEJ – și realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală”, a fost depus și aprobat în cadrul Axei prioritare 5 și are ca obiectiv reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate printr-un pachet integrat de proiecte care vizează : măsuri de ocupare și investiții în utilități publice și infrastructură rutieră (străzi urbane), care răspund nevoilor comunităților marginalizate. Prima parte a proiectului are ca termen de implementare finalul anului 2017, perioadă în care va fi înființat Grupul de Acțiune Locală și va fi realizată Strategia de dezvoltare locală.

Sunt două proiecte importante înscrise în strategia de dezvoltare a municipiului nostru. În ceea ce privește Balta, am ajuns în punctul în care eforturile de a readuce terenul în proprietatea primăriei din dorința mea de a reda zona dejenilor, au ca rezultat un proiect de transformare a zonei Baltă dintr-un loc degradat într-unul de agrement şi relaxare, de care să se beneficieze dejenii.

Contractul de finanțare a fost semnat, în următoarele trei luni se realizează proiectul tehnic, în luna februarie 2018 se va demara achiziția lucrărilor, lucrări care vor începe în primăvara anului viitor, având ca termen de execuție 18 luni.

Al doilea proiect aprobat, pentru care am semnat contractul de finanțare, vizează domeniul social și a fost depus în dorința de a rezolva problema persoanelor aflate în risc de sărăcie, fiind un pas important în gestionarea acestei probleme, în prima fază prin realizarea unei strategii locale, care ulterior se va concretiza atât în programe de formare profesională dar și în locuri de muncă și realizare de investiții.

Ambele proiecte sunt importante pentru noi și la fel ca și până acum, mă voi implica pas cu pas în implementarea lor, astfel încât să-și atingă scopul, să fie în interesul nostru, al locuitorilor municipiului Dej și să beneficiem cu toții de realizarea lor”, a afirmat primarul municipiului Dej, ing. Morar Costan.

Continuă să citești

RECLAMĂ

PUBLICITATE

>

Tu ai dat LIKE?

loading...

Articole populare