Conectează-te cu noi

Naţional

Victor Ponta, urmărit penal pentru fals în înscrisuri, spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală

Publicat acum

pe

inaugurare blocuri ANL Beclean Victor Ponta (2)

Premierul Victor Ponta a fost audiat, în această dimineaţă, la DNA, însoţit de un avocat, declarând că este suspect în dosarul lui Dan Şova.

Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat, potrivit DNA.

Sunt suspect în dosarul lui Şova, pentru activitatea de avocat în 2007-2008 şi, de asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe Şova ministru. Am venit la DNA ca orice om normal, nu a dat nicio declaraţie, o se ne cheme pentru declaraţii„, a spus Ponta, potrivit Mediafax.

Întrebat de presă dacă va demisiona, Ponta a răspuns că politica se face în Parlament, nu la DNA, şi nu a mai dorit să mai declare altceva.

COMUNICATUL DNA:

În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obţinute de către SCA „Şova şi Asociaţii” de la cele două complexe energetice (Turceni și Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Şova Dan-Coman şi a persoanelor din sfera sa relaţională.

La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relațiile contractuale ale societății de avocatură SCA „Şova şi Asociaţii, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecţie fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel”.

În urma analizării înscrisurilor, în raport de probele ce fuseseră deja administrate în cauză, a rezultat următoarea stare de fapt:

La data de 30.08.2007, între SCA „Şova şi Asociaţii” reprezentată de Şova Dan-Coman şi Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel s-a încheiat o convenţie de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenţia s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenţie s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară.

Prin act adiţional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul avocatului Ponta Victor-Viorel.

Convenţia de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta Victor-Viorel a devenit ministru.

Pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei.

Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA „Şova şi Asociaţii” care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare. Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi.

Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfășurate în perioada mai-octombrie 2011, Ponta Victor-Viorel s-a înţeles cu Şova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia.

Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal s-a stabilit ca activităţile să vizeze asistenţa juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienţii societăţii de avocaţi.

Astfel, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 – decembrie 2008.

Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfăşurată de mai mulţi avocaţi din cadrul SCA „Şova şi Asociaţii”, avocaţi care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activităţile respective, nici măcar în parte.

Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obţinute de la SCA „Şova şi Asociaţii” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti.

În perioada 11.11.2008 – iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societăţii de avocaţi, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocaţi a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) şi alte obligaţii către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societăţii de avocaţi.

Autoturismul a fost achiziţionat de societatea de avocaţi SCA „Şova şi Asociaţii”, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel.

Suspectului Ponta Victor-Viorel i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile anterior descrise, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

  1. În aceeaşi cauză, procurorii au constatat că se impune continuarea urmăririi penale faţă de Ponta Victor-Viorel şi sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale) fapte aflate în legătură cu funcţia sa de prim-ministru al României, având în vedere că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În calitate de prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel l-a desemnat pe Şova Dan-Coman, în luna august 2012, în funcţia de ministru pentru Relaţia cu 

Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcţia de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor şi în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condiţiile în care Ponta Victor-Viorel a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Şova Dan-Coman, constând în sume de bani (în total aprox. 250.000 lei) şi dreptul de folosinţa gratuită a unui autoturism.

Probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel a beneficiat, lunar, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, de sume de bani cuprinse între 7.900 lei şi 14.000 lei, în total 181.439,89 lei, în temeiul unei convenţii fictive de conlucrare profesională în domeniul juridic încheiată între SCA „Şova şi Asociaţii” reprezentată de Şova Dan-Coman şi Cabinetul de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel, iar în perioada noiembrie 2008 – iunie 2009 a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosinţă al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziţionat de SCA „Şova şi Asociaţii” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul şi alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al DNA inițiază procedura de sesizare a Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă Ponta Victor-Viorel, deputat, care în perioada în care se presupune că a săvârşit infracţiunile de conflict de interese a îndeplinit funcţia de prim-ministru.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, se arată în comunicatul DNA.

FOTO – Arhivă

Naţional

Studiu: Sâmbăta, cea mai bună zi pentru a călători cu avionul din România

Publicat acum

pe

Sâmbăta este cea mai bună zi pentru a pleca într-o călătorie cu avionul de pe aeroporturile din România, peste 88% dintre curse decolând și aterizând la timp, comparativ cu ziua de vineri care a avut o rată de punctualitate de 79,2%, aproape similară celei de luni, cu 79,5%, se arată într-o analiză de specialitate.

În ultimele 60 de zile, aproape 5.000 de pasageri ai companiilor aeriene au fost afectați de întârzierea unui zbor sau anularea acestuia, aeroportul Henri Coandă și cel din Cluj-Napoca înregistrând cele mai multe probleme la zboruri, aproape 50 de curse din București generând neplăceri pasagerilor și potențiale compensații de la companiile aeriene în valoare de 1,35 milioane euro.

În perioada octombrie-noiembrie, data de 17 noiembrie (vineri) a fost cea care a marcat cele mai multe întârzieri pe cinci aeroporturi din România, când 464 de curse au decolat cu 15 până la 180 de minute întârziere, respectiv un zbor cu peste trei ore întârziere, conform datelor AirHelp. De altfel, în ultima perioadă, vinerea a avut cea mai slabă performanță în ceea ce privește punctualitatea zborurilor, doar 80,5% dintre curse decolând la timp, în cazul aeroportului din București. La polul opus este ziua de sâmbătă, cu o rată a punctualității de aproape 88%.

În 2016, în aceeași perioadă, aproape 6.700 de pasageri au fost afectați de întârzierile sau anulările companiilor aeriene, valoarea totală a compensațiilor eligibile fiind de aproape 1,8 milioane de euro.

Când achiziționăm biletul de avion și nu depindem de o dată anume tindem să optăm pentru cea mai ieftină variantă de preț sau cea mai bună oră de aterizare sau decolare, nu ne gândim și la cea mai aglomerată zi dintr-un aeroport. O cursă decolată cu întârziere poate duce la o pierdere a unui zbor de legătură, cu situații în care pasagerul nu este eligibil pentru compensații din partea operatorului aerian. În cazul acesta, pasagerul pierde și zborul, și plătește și un al doilea bilet”, spune Ștefan Radu, country manager pe România al AirHelp, companie specializată în obținerea de compensații pentru pasagerii companiilor aeriene.

Mai mult, la nivel de interval orar, cursele care decolează între orele 22:00 și 5:59 sunt și cele mai punctuale, în comparație cu cele programate între orele 16:00 și 21:59, a căror rată de punctualitate este de 80,5%.

Ștefan Radu apreciază că, bazându-ne pe statistici, dacă ar fi să alegem un zbor fără emoții, ar trebui să alegem decolarea de pe aeroporturile din Bacău, Craiova, Constanța, Oradea, Sibiu, Suceava sau Satu Mare unde, în ultimele 2 luni, pasagerii nu au fost afectați de întârzieri sau anulări. Aceleași statistici arată că zborurile de noapte de la Oradea și cele din prima parte a dimineții de la Constanța au fost de fiecare dată la timp, aviz celor care călătoresc din aceste destinații.

 

Sursa – Agerpres

Continuă să citești

Naţional

Operațiunea “FOC DE ARTIFICII”, declanșată de polițiști în toată țara

Publicat acum

pe

Poliţia Română continuă și în acest an acţiunea naţională „FOC DE ARTIFICII”, pentru verificarea legalităţii operaţiunilor cu articole pirotehnice desfăşurate de persoanele fizice şi juridice.

În perioada 21 noiembrie 2017 – 5 ianuarie 2018, din dispoziţia şefului Poliţiei Române, chestor principal de poliţie Bogdan Despescu, poliţiştii acţionează, în toată țara, pentru prevenirea oricăror evenimente negative generate de nerespectarea legislaţiei privind obiectele pirotehnice.

Astfel, sub coordonarea Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul I.G.P.R., cu sprijinul Direcţiei de Ordine Publică din I.G.P.R., polițiștii vor efectua acţiuni şi controale, atât la societăţile comerciale autorizate să desfăşoare operaţiuni cu articole pirotehnice, cât şi în zona pieţelor, târgurilor sau centrelor comerciale.

Poliţia Română reaminteşte că este interzisă deţinerea, utilizarea şi vânzarea către publicul larg a articolelor pirotehnice de divertisment din categoriile 2, 3 şi 4, a articolelor pirotehnice de scenă (T1 şi T2) şi a altor articole pirotehnice din categoria P2, din motive de ordine și siguranţă publică, securitate şi pentru protecţia mediului.

Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor şi a mediului.

Nu este permisă folosirea articolelor pirotehnice în următoarele situaţii:

a) între orele 24.00 şi 06.00, cu excepţia evenimentelor de interes local, naţional sau internaţional, în baza aprobării autorităţilor locale;
b) la o distanţă mai mică de 50 de metri de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 de metri faţă de cele cu peste 4 niveluri;
c) la o distanţă mai mică de 500 de metri de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaţiile de gaze.
d) la o distanță mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice și petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie;
e) în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanșe sau căderi de pietre;
f) pe drumurile publice deschise circulaiei rutiere, pe aleile pietonale și în spațiile deschise cu aglomerări de persoane;
g) la o distanță mai mică de 500 de metri de păduri.

Totodată, în conformitate cu legislația în vigoare, este permisă organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 şi 4 numai în condiţiile în care există acordul primăriei, al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean şi avizul inspectoratului judeţean de poliţie pe a cărui rază se execută jocurile respective.

Orice operaţiune cu articole pirotehnice, efectuată fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

De asemenea, comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1 către persoane cu vârsta sub limita prevăzută de lege, respectiv 18 ani, precum şi comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

Naţional

Noul Mers al Trenurilor 2017 – 2018 intră în vigoare la noapte

Publicat acum

pe

Noul Mers al Trenurilor 2017 – 2018 va intra în vigoare începând cu 9/10 decembrie și va fi valabil până la data de 8 decembrie 2018, informează CFR Călători.

Zilnic se vor afla în circulație între 1.200 și 1.300 de trenuri, în funcție de perioada din an.

Trenurile Zăpezii circulă din 11 decembrie către destinații montane: Valea Prahovei, Vatra Dornei, Piatra Neamț și Petroșani (stațiunile Straja și Parâng). În zilele de weekend, biletele pentru călătoriile de pe Valea Prahovei (pe rute între Sinaia — Brașov și retur) pot fi achiziționate la prețuri reduse între 31% și 56%.

În perioada 1 ianuarie — 28 februarie 2018, de luni până joi, biletele valabile la Trenurile Zăpezii vor avea prețuri reduse cu 25%, procent care se aplică la tariful de transport pentru adult și copil, tichetul de rezervare a locului plătindu-se integral.

La trenurile IR 1633 și IR 1632 București Nord — Brașov și retur, care vor circula permanent, timpii de mers sunt mai mici cu aproximativ 20 minute față pe mersul de tren actual, durata de parcurs fiind de 2 ore și 25 de minute„, precizează compania națională de transport feroviar de călători.

Trenurile Soarelui vor asigura, în perioada sezonului estival 2018, legături din toată țara către stațiunile de la Marea Neagră și Delta Dunării. Trenurile de pe ruta București Nord — Constanța își vor menține duratele reduse de parcurs, de aproximativ 2 ore.

În sezonul estival 2018, va circula o nouă pereche de trenuri pe ruta București Nord — Constanța și retur pentru preluarea călătorilor din Capitală pentru litoral și retur.

Legătura cu Delta Dunării va fi asigurată de trenurile directe IR 1688 și IR 1689 Tulcea Oraș — București Nord și retur, care circulă zilnic în sezonul estival și care vor circula și în perioada de extrasezon în zilele de vineri, sâmbătă și duminică.

De asemenea, vor fi introduse în circulație trenurile IR 1784 și IR 1785 București Nord—Pitești și retur cu legătură în Curtea de Argeș pentru fluidizarea traficului de călători, cu respectarea mersului cadențat la interval de o oră pe această rută.

Pentru persoanele care fac naveta pe Valea Prahovei și pe ruta București Nord — Pitești și retur mersul cadențat se menține astfel încât să poată fi preluat traficul existent.

Pe de altă parte, zilnic, la cadență de aproximativ 2 ore, va exista legătura feroviară București — Aeroport și retur.

În cursul anului 2018 se desfășoară o serie de lucrări de reabilitare a mai multor tronsoane feroviare. Lucrările se efectuează pentru creșterea performanțelor infrastructurii feroviare și a serviciilor oferite călătorilor. În funcție de evoluția acestor lucrări, în circulația trenurilor pot surveni unele întârzieri sau alte modificări punctuale„, precizează CFR Călători.

În traficul internațional, trenurile IR 72 și IR 73 vor circula spre/dinspre Budapesta din Timișoara Nord, iar legătura cu acestea dinspre/spre București Nord va fi asigurată de trenurile IR 1797 și IR 1798 București Nord — Timișoara Nord și retur.

La trenurile IR 366 și IR 367 Brașov— Cluj Napoca — Budapesta se va asigura legătura dinspre/spre Târgu Mureș cu trenuri Săgeata Albastră IR 1749 și IR 1748 Târgu Mureș — Cluj Napoca și retur. Pentru tren IR 366 Brașov — Budapesta se asigură legătură în stația Siculeni de la tren R 5201 care circulă pe ruta Mărășești — Miercurea Ciuc.

Trenurile Ister IR 472 și IR 473 vor circula pe ruta București Nord—Brașov — Sibiu—Budapesta și retur.

Trenurile IR 1094 și IR 1095 București Nord—Ruse și retur vor circula numai în extrasezon, iar în perioada sezon vor circula trenurile IR 461 și IR 460 București — Sofia și retur.

Și în anul 2018, pasagerii vor putea călători în afara țării zilnic, cu trenuri directe din București Nord către Viena (de la 39 euro pe sens) și Budapesta (de la 29 euro pe sens), Chișinău (19 euro pe sens), iar în sezonul estival către Sofia și Salonic.

De asemenea, oferta de transport internațional include trenuri zilnice directe către Budapesta și din Timișoara (de la 15 euro pe sens), Cluj Napoca (de la 15 euro pe sens) și Brașov (de la 19 euro pe sens).

Broșura „Mersul Trenurilor de Călători 2017-2018” va putea fi achiziționată din principalele gări și agenții CFR din București și din țară la prețul de 15 lei. Deoarece conținutul poate fi actualizat, călătorii trebuie să solicite informații cu privire la mersul trenurilor de la stațiile și agențiile CFR sau să acceseze site-ul www.cfrcalatori.ro.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

Naţional

Traficul de internet mobil din România s-a dublat în prima jumatate a acestui an

Publicat acum

pe

Conform celui mai recent raport de date statistice al ANCOM privind piața de comunicații electronice din România, în prima jumatate a acestui an, traficul de internet realizat prin intermediul retelelor mobile s-a dublat fața de prima jumatate a anului 2016, de la 71 mii TB la 145 mii TB.

Asa cum era de asteptat, consumul mediu lunar de internet mobil pe fiecare conexiune a depasit 1 GB, crescând de la 0,63 GB, cât se înregistra în primul semestru al anului 2016, la 1,20 GB în prima jumatate a acestui an”, a declarat președintele ANCOM, Sorin Grindeanu, prezent la evenimentul organizat de Consiliul Concurenței.

Internet mobil

Datele prelucrate de Autoritate arata ca, în România, numarul total de conexiuni la internet mobil de banda larga era de 16,6 milioane la mijlocul anului 2017, în creștere anuala cu 12,5%, iar rata de penetrare a internetului mobil la nivel de populație a ajuns la 85%, în creștere cu aproape 10 puncte procentuale fața de mijlocul anului anterior.

Popularitatea abonamentelor la internet mobil de banda larga este în continua creștere, acestea ajungând sa reprezinte peste 67% din totalul conexiunilor în banda larga (respectiv 11,2 milioane conexiuni). Numarul de cartele preplatite pentru acces la internet mobil de banda larga au crescut mai puțin, cu 6%, pâna la 5,5 milioane.

Cea mai mare rata de creștere o înregistreaza conexiunile 4G – acestea s-au dublat fața de aceeași perioada a anului 2016, ajungând sa reprezinte aproape jumatate din totalul conexiunilor la internet mobil în banda larga (7,6 milioane din totalul de 16,6 milioane).

Traficul total realizat prin intermediul conexiunilor de internet mobil în banda larga a fost de 145 mii TB în primul semestru al anului 2017, dublu fata de primul semestru al anului trecut, când se înregistrau 71 mii de TB. De asemenea, traficul mediu lunar per conexiune în primul semestru al acestui an a crescut fața de primul semestru al anului 2016 cu 90%, de la 0,63 GB la 1,20 GB.

Internet fix

Conform statisticilor ANCOM, numarul conexiunilor la internet fix în banda larga din România a ajuns la valoarea de 4,6 milioane la mijlocul acestui an, în creștere anuala cu 6%. Prin intermediul acestor conexiuni, utilizatorii au realizat un trafic total de 2,5 milioane de TB, consumul mediu lunar per conexiune fiind de 92 GB.

Datele statistice aferente perioadei cuprinse între semestrul I 2016 și semestrul I 2017 arata ca tot mai multe conexiuni de internet fix permit viteze best-effort de cel puțin 100Mbps. Astfel, din totalul de 4,6 milioane de conexiuni la puncte fixe, 2,9 milioane sunt conexiuni de mare viteza – 64% din total.

Conexiunile care permit viteze best-effort între 30Mbps si 100Mbps, precum si conexiunile care permit viteze între 10Mbps și 100Mbps reprezinta câte 13% din total, în timp ce doar 10% sunt conexiuni cu viteze de 10Mbps sau mai mici.

Internet urban vs. rural

Numarul de conexiuni la internet fix instalate în mediul urban a crescut cu 8% comparativ cu prima jumatate a anului anterior, pâna la 3,3 milioane, în timp ce numarul de conexiuni din mediul rural înregistreaza o creștere ușoara de 3%, ajungând la valoarea de 1,3 milioane. Rata de penetrare a conexiunilor de acces la internet fix la nivel de gospodarii în mediul urban a atins 69%, respectiv 38% la nivel rural.

În ceea ce privește distribuția vitezelor furnizate pe medii de reședința, 88% din totalul conexiunilor care permit viteze foarte mari de transfer de date, de cel putin 100 Mbps, se afla în mediul urban.

Infrastructura de internet fix

Infrastructura de internet fix de banda larga, care face posibila în România conectarea la internet la rate mari ale vitezelor de transfer, este dominata de conexiunile prin cablu (peste 77% dintre conexiunile la internet fix ajung la utilizatorul final prin FTTH, cablu coaxial sau cablu UTP/FTP). Atât numarul, cât si ponderea conexiunilor xDSL în total au scazut, ajungând la o pondere de 18% din totalul conexiunilor la internet fix de banda larga.

De asemenea, conexiunile la puncte fixe furnizate prin intermediul tehnologiilor mobile, care reprezinta din ce în ce mai mult o alternativa în zonele fara acoperire cu rețele fixe de internet, au continuat sa creasca, numarul lor fiind de 171 mii, cu 25% mai mare fața de jumatatea anului 2016.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...
loading...

Tu ai dat LIKE?

Articole populare