Aproape jumătate din salariaţii României, câştiguri mai mici după revoluţia fiscală

Numai 50% din angajatorii din mediul economic au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, avertizează Blocul Naţional Sindical (BNS). Potrivit statisticilor, România are aproximativ 3,1 milioane de angajaţi la privat şi 1,2 milioane de bugetari, scrie Mediafax.

Astfel, 24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, transmit reprezentanţii Blocului Naţional Sindical, printr-un comunicat de presă postat pe site.

Sindicaliştii spun că pe 31 martie 2018, erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet.

Ca efect însă al adoptării OUG 79/2017 prin care sarcina contribuţiilor sociale a trecut de la angajator la angajat, de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii şi cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajaţi.

Confederaţia sindicală mai spune că aproximativ 1,2 milioane de angajaţi au salariile diminuate şi alţi 608.781 sunt expuşi riscului de diminuare. Astfel, 1.135.418 salariaţi au înregistrat, în martie 2018 faţă de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, 965.978 de salariaţi au suportat parţial transferul sarcinii contribuţiilor. 608.781 de salariaţi au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce priveşte salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare, potrivit BNS.

Condeferaţia sindicală transmite că, în afară de contractele individuale de muncă modificate ca efect direct al creşterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au fost modificate astfel încât valoarea salariului net să rămână neschimbat.

Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, rezultatul „revoluţiei fiscale” se traduce în 1.744.199 de contracte de muncă cu salarii nete contractuale diminuate: 44% din contractele individuale de muncă (cu timp complet sau timp parţial) au suferit modificări ale salariului ca urmare a modificării salariului minim, 26% din contractele de muncă au înregistrat creşteri de cel puţin 20%, în intervalul 01.01 – 31.03.2018. Acestea sunt contracte al căror salariu net a fost cel puţin menţinut la valoarea din luna decembrie 2017, 17% din contractele de muncă înregistrate în Revisal au rămas nemodificate în perioada vizată – 01.01.2018 – 31.03.2018, iar 13 % din contracte au înregistrat modificări salariale, însă acestea au fost mai mici decât 20%, ca urmare venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.

„Cum a înţeles Guvernul să protejeze salariul net al angajaţilor din mediul economic? Unul din instrumentele utilizate a avut un efect marginal, de altfel a fost un instrument apărut peste noapte într-o ordonanţă (OUG 82/2017) care modifica un pachet de legi, pregătit doar pentru a disipa responsabilitatea pentru efectul de reducere a veniturilor nete ca urmare a implementării OUG 79/2017. Aşa cum am avertizat la momentul apariţiei, modul de reglementare a fost total nerealist. Perioada de negociere a fost în acest caz doar o lună insuficient pentru procedura ce trebuia urmată, de la stabilirea părţilor îndreptăţite să negocieze şi până la înregistrarea contractului colectiv de muncă la ITM„, arată reprezentanţii BNS.

Sindicaliştii mai arată că 878 de contracte colective de muncă şi 1.790 de acte adiţionale au fost încheiate în aplicarea OUG 82/2017, în intervalul 20.11 – 20.12.2017 – 0,4% din angajatorii înregistraţi în Revisal la 31.12.2017.

„Mecanismul a fost unul complet formal, o dovedeşte şi Raportul de control al ITM din perioada ianuarie – martie 2018. Respectarea prevederilor OUG 82/2017 nu s-a regăsit în tematicile de control ale ITM. Protecţia asigurată de Guvern prin acest instrument putem spune că a fost inexistentă. Cel de-al doilea instrument utilizat a fost salariul minim. Salariaţii care la 31.12.2017 aveau salarii de încadrare la nivelul salariului minim de 1450 lei au beneficiat de protecţie, efectul însă este unul ce perverteşte toate ierarhiile salariale din mediul economic datorită modului de aplicare. Dacă la 31.12.2017 – erau înregistrate 1.825.423 de contracte de muncă cu timp complet, cu salariul de încadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de muncă cu timp complet), la 31.03.2018 – erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet„, potrivit BNS.

La 31.03.2018 salariul de bază median din contractele de muncă era de 2000 lei, practic jumătate din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au salariile de bază în intervalul 1900 – 2000 lei. Dacă în decembrie 2018 raportul între salariul minim şi salariul de bază median din contractele individuale de muncă era de 80%, în martie 2018 acest raport a ajuns la 95%, mai arată datele confederaţiei sindicale.

„În mod paradoxal acest model de ierarhie salarială este unul specific ţărilor nordice, numai că salariile lor sunt cu mult mai mari decât cele din România (ex. în Danemarca salariul mediu brut a fost în 2017 – 5.179 euro , in timp ce în România, în acelaşi an salariul mediu brut a fost de 713 euro). Dacă avem în vedere definiţia europeană a veniturilor mici – 2/3 din salariul median, raportat strict la valoarea salariilor din contractele de muncă cu timp complet, înseamnă că de la 01.01.2018 România a rezolvat problema salariilor mici, nici un salariat din mediul economic nu va mai fi încadrat în categoria celor cu venituri mici (2/3 * 2000 = 1333 ori salariul minim este 1900 lei). Chiar şi la nivelul întregii economii, luând în considerare inclusiv salariile din sectorul bugetar, aferente contractelor cu timp de muncă complet – raportul între salariul minim şi salariul median a crescut de la 65% la 69% (conform datelor furnizate de ANAF), nici unul din salariaţii din România cu contract de muncă cu timp complet nu se mai situează sub nivelul de 2/3 din salariul median„, potrivit sursei citate.

Potrivit BNS, înainte de aplicarea OUG 79/2017, în luna noiembrie 2017, salariul mediu brut era deja cu 10,3% mai mare comparativ cu luna februarie 2017. Ca urmare, la nivel naţional se poate spune că salariul mediu a crescut, ca efect al OUG 79/2017 , cu cel mult 20,3%. Aproape jumătate din salariaţii din România sunt plătiţi la salariul minim sau desfăşoară activitate în sectorul bugetar, creşterile în cazul lor au fost faţă de decembrie de aprox imativ 31% (în cazul salariaţilor aflaţi la nivelul salariului minim) şi minim 25% în cazul sectorului bugetar. Ca urmare, pentru restul salariaţilor ajustarea salarială a fost în medie în jur de 10%.

„În condiţiile descrise mai sus statul a transferat salariaţilor toate riscurile demografice şi de sustenabilitate ale sistemului de pensii şi de sănătate. Cele două sisteme – sistemul public de pensii şi sistemul de asigurări de sănătate – se confruntă în ultimii ani cu probleme de sustenabilitate. În prezent, raportul dintre salariaţi şi pensionari este de aproximativ 1 pensionar la 1,1 salariaţi. Sistemul de asigurări de sănătate acoperea la sfârşitul anului 2016 – 17.130.940 de persoane asigurate – însă doar aproximativ 11,4 milioane de persoane plătesc contribuţii la asigurările sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (cu excepţia angajaţilor), contribuţia la fondul de sănătate este extrem de scăzută. Prin urmare, aproximativ 5,5 milioane de angajaţi asigură finanţare pentru mai mult de 80% din sistemul de asigurări de sănătate„, arată Blocul Naţional Sindical.

Pe 31 mai 2018, fondul unic de asigurari de sănătate înregistra deja un deficit de aproximativ 5% raportat la total venituri ale fondului.

Sursa – Mediafax