Conectează-te cu noi

Naţional

Aproape jumătate din salariaţii României, câştiguri mai mici după revoluţia fiscală

Publicat acum

pe

Numai 50% din angajatorii din mediul economic au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, avertizează Blocul Naţional Sindical (BNS). Potrivit statisticilor, România are aproximativ 3,1 milioane de angajaţi la privat şi 1,2 milioane de bugetari, scrie Mediafax.

Astfel, 24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, transmit reprezentanţii Blocului Naţional Sindical, printr-un comunicat de presă postat pe site.

Sindicaliştii spun că pe 31 martie 2018, erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet.

Ca efect însă al adoptării OUG 79/2017 prin care sarcina contribuţiilor sociale a trecut de la angajator la angajat, de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii şi cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajaţi.

Confederaţia sindicală mai spune că aproximativ 1,2 milioane de angajaţi au salariile diminuate şi alţi 608.781 sunt expuşi riscului de diminuare. Astfel, 1.135.418 salariaţi au înregistrat, în martie 2018 faţă de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, 965.978 de salariaţi au suportat parţial transferul sarcinii contribuţiilor. 608.781 de salariaţi au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce priveşte salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare, potrivit BNS.

Condeferaţia sindicală transmite că, în afară de contractele individuale de muncă modificate ca efect direct al creşterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au fost modificate astfel încât valoarea salariului net să rămână neschimbat.

Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, rezultatul „revoluţiei fiscale” se traduce în 1.744.199 de contracte de muncă cu salarii nete contractuale diminuate: 44% din contractele individuale de muncă (cu timp complet sau timp parţial) au suferit modificări ale salariului ca urmare a modificării salariului minim, 26% din contractele de muncă au înregistrat creşteri de cel puţin 20%, în intervalul 01.01 – 31.03.2018. Acestea sunt contracte al căror salariu net a fost cel puţin menţinut la valoarea din luna decembrie 2017, 17% din contractele de muncă înregistrate în Revisal au rămas nemodificate în perioada vizată – 01.01.2018 – 31.03.2018, iar 13 % din contracte au înregistrat modificări salariale, însă acestea au fost mai mici decât 20%, ca urmare venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.

Cum a înţeles Guvernul să protejeze salariul net al angajaţilor din mediul economic? Unul din instrumentele utilizate a avut un efect marginal, de altfel a fost un instrument apărut peste noapte într-o ordonanţă (OUG 82/2017) care modifica un pachet de legi, pregătit doar pentru a disipa responsabilitatea pentru efectul de reducere a veniturilor nete ca urmare a implementării OUG 79/2017. Aşa cum am avertizat la momentul apariţiei, modul de reglementare a fost total nerealist. Perioada de negociere a fost în acest caz doar o lună insuficient pentru procedura ce trebuia urmată, de la stabilirea părţilor îndreptăţite să negocieze şi până la înregistrarea contractului colectiv de muncă la ITM„, arată reprezentanţii BNS.

Sindicaliştii mai arată că 878 de contracte colective de muncă şi 1.790 de acte adiţionale au fost încheiate în aplicarea OUG 82/2017, în intervalul 20.11 – 20.12.2017 – 0,4% din angajatorii înregistraţi în Revisal la 31.12.2017.

Mecanismul a fost unul complet formal, o dovedeşte şi Raportul de control al ITM din perioada ianuarie – martie 2018. Respectarea prevederilor OUG 82/2017 nu s-a regăsit în tematicile de control ale ITM. Protecţia asigurată de Guvern prin acest instrument putem spune că a fost inexistentă. Cel de-al doilea instrument utilizat a fost salariul minim. Salariaţii care la 31.12.2017 aveau salarii de încadrare la nivelul salariului minim de 1450 lei au beneficiat de protecţie, efectul însă este unul ce perverteşte toate ierarhiile salariale din mediul economic datorită modului de aplicare. Dacă la 31.12.2017 – erau înregistrate 1.825.423 de contracte de muncă cu timp complet, cu salariul de încadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de muncă cu timp complet), la 31.03.2018 – erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet„, potrivit BNS.

La 31.03.2018 salariul de bază median din contractele de muncă era de 2000 lei, practic jumătate din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au salariile de bază în intervalul 1900 – 2000 lei. Dacă în decembrie 2018 raportul între salariul minim şi salariul de bază median din contractele individuale de muncă era de 80%, în martie 2018 acest raport a ajuns la 95%, mai arată datele confederaţiei sindicale.

În mod paradoxal acest model de ierarhie salarială este unul specific ţărilor nordice, numai că salariile lor sunt cu mult mai mari decât cele din România (ex. în Danemarca salariul mediu brut a fost în 2017 – 5.179 euro , in timp ce în România, în acelaşi an salariul mediu brut a fost de 713 euro). Dacă avem în vedere definiţia europeană a veniturilor mici – 2/3 din salariul median, raportat strict la valoarea salariilor din contractele de muncă cu timp complet, înseamnă că de la 01.01.2018 România a rezolvat problema salariilor mici, nici un salariat din mediul economic nu va mai fi încadrat în categoria celor cu venituri mici (2/3 * 2000 = 1333 ori salariul minim este 1900 lei). Chiar şi la nivelul întregii economii, luând în considerare inclusiv salariile din sectorul bugetar, aferente contractelor cu timp de muncă complet – raportul între salariul minim şi salariul median a crescut de la 65% la 69% (conform datelor furnizate de ANAF), nici unul din salariaţii din România cu contract de muncă cu timp complet nu se mai situează sub nivelul de 2/3 din salariul median„, potrivit sursei citate.

Potrivit BNS, înainte de aplicarea OUG 79/2017, în luna noiembrie 2017, salariul mediu brut era deja cu 10,3% mai mare comparativ cu luna februarie 2017. Ca urmare, la nivel naţional se poate spune că salariul mediu a crescut, ca efect al OUG 79/2017 , cu cel mult 20,3%. Aproape jumătate din salariaţii din România sunt plătiţi la salariul minim sau desfăşoară activitate în sectorul bugetar, creşterile în cazul lor au fost faţă de decembrie de aprox imativ 31% (în cazul salariaţilor aflaţi la nivelul salariului minim) şi minim 25% în cazul sectorului bugetar. Ca urmare, pentru restul salariaţilor ajustarea salarială a fost în medie în jur de 10%.

În condiţiile descrise mai sus statul a transferat salariaţilor toate riscurile demografice şi de sustenabilitate ale sistemului de pensii şi de sănătate. Cele două sisteme – sistemul public de pensii şi sistemul de asigurări de sănătate – se confruntă în ultimii ani cu probleme de sustenabilitate. În prezent, raportul dintre salariaţi şi pensionari este de aproximativ 1 pensionar la 1,1 salariaţi. Sistemul de asigurări de sănătate acoperea la sfârşitul anului 2016 – 17.130.940 de persoane asigurate – însă doar aproximativ 11,4 milioane de persoane plătesc contribuţii la asigurările sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (cu excepţia angajaţilor), contribuţia la fondul de sănătate este extrem de scăzută. Prin urmare, aproximativ 5,5 milioane de angajaţi asigură finanţare pentru mai mult de 80% din sistemul de asigurări de sănătate„, arată Blocul Naţional Sindical.

Pe 31 mai 2018, fondul unic de asigurari de sănătate înregistra deja un deficit de aproximativ 5% raportat la total venituri ale fondului.

 

Sursa – Mediafax

Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Naţional

A fost stabilită structura anului şcolar 2019-2020. Când sunt programate vacanțele

Publicat acum

pe

Ordinul ministrului Educaţiei privind structura anului şcolar 2019-2020 a fost publicat în Monitorul Oficial. Astfel, cursurile încep pe 9 septembrie şi se încheie pe 12 iunie.

Anul şcolar 2019-2020 începe la data de 1 septembrie 2019, se încheie la data de 31 august 2020 şi are 35 de săptămâni de cursuri.

Cursurile anului şcolar 2019-2020 încep la data de 9 septembrie 2019. Pentru clasele a XII-a zi, a XII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 29 mai 2020. Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 43 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 5 iunie 2020. Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor a XII-a zi, a XII-a seral şi frecvenţă redusă şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri.

Anul şcolar este structurat pe două semestre. Semestrul I are 15 săptămâni de cursuri dispuse în perioada 9 septembrie 2019-20 decembrie 2019. În perioada 26 octombrie – 3 noiembrie 2019, elevii claselor din învăţământul primar şi copiii din grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanţa de iarnă este între 21 decembrie 2019 şi 12 ianuarie 2020.

Semestrul II are 20 de săptămâni de cursuri, dispuse în perioada 13 ianuarie 2020 -12 iunie 2020. Vacanţa de primăvară este programată între 4 aprilie 2020 şi 21 aprilie 2020, apoi, pe 22 aprilie, elevii se întorc la cursuri până pe 12 iunie 2020.

Vacanţa de vară este între 13 iunie 2020 şi data din septembrie la care încep cursurile anului şcolar 2020-2021.

Programul naţional „Şcoala altfel” se va desfăşura în perioada 7 octombrie 2019 – 29 mai 202, pe o perioadă de 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.

Continuă să citești

Naţional

ALERTĂ METEO! COD GALBEN de NINSORI, GER și VÂNT în aproape toată țara

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivp

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare de vremea rea pentru intervalul 22 februarie, ora 14 – 23 februarie, ora 16. Fenomenele vizate sunt ninsori și strat nou de zăpadă, intensificări temporare ale vântului, răcire accentuată.

În intervalul menționat se vor semnala precipitații în cea mai mare parte a țării. Acestea vor fi mixte în Transilvania și mai ales sub formă de ninsoare în zonele montane, moderate cantitativ în Carpații Meridionali, unde se va depune strat nou de zăpadă, local mai consistent.

În Moldova, Dobrogea, Muntenia și Oltenia, la început vor fi ploi, care se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare.

Vântul va prezenta intensificări temporare, cu rafale de 45….55 km/h. Local se va forma ghețuș.

Vremea se va răci accentuat, devenind deosebit de rece pentru această dată, geroasă noaptea și dimineața, mai ales în regiunile nordice și centrale.

Vremea se va menține rece până luni, 25 februarie.

A doua atenţionare este una COD GALBEN, pentru intervalul 22 februarie, ora 16 – 23 februarie, ora 16.

Se vor semnala intensificări susținute ale vântului în Banat, Crișana, Muntenia, Dobrogea, sudul și centrul Moldovei, viscol la munte.

În Banat, Crișana, Muntenia, Dobrogea și în sudul și centrul Moldovei vântul va avea intensificări cu rafale ce vor depăși 55….65 km/h și izolat 70 km/h, iar pe crestele montane va sufla tare, cu viteze peste 90…100 km/h, viscolind ninsoarea și determinând scăderea vizibilității.

Continuă să citești

Naţional

Cărțile de identitate își schimbă înfățișarea! Cum vor arăta

Publicat acum

pe

FOTO – Pro TV

UE introduce măsuri de securitate mai stricte pentru cărțile de identitate pentru a reduce frauda de identitate. Reprezentanții președinției române a Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal cu privire la un regulament care va spori securitatea cărților de identitate ale cetățenilor UE și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor UE și membrilor familiilor acestora care nu sunt cetățeni ai UE. Acordul informal urmează acum să fie transmis reprezentanților permanenți la UE, spre confirmare în numele Consiliului.

Noile norme propuse vor îmbunătăți securitatea acestor documente prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informațiile conținute, cât și pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit.

Securitatea pe întreg teritoriul UE nu poate fi realizată decât prin asigurarea securității în fiecare stat membru. Noile norme privind standardele de securitate pentru documentele de identitate ne vor permite să depistăm mai ușor cazurile de fraudare a documentelor și de furt de identitate, îngreunând acțiunile teroriștilor și infractorilor și facilitând totodată libera circulație a călătorilor de bună credință”, a declarat Carmen Daniela Dan, ministrul român al afacerilor interne.

În temeiul noilor norme propuse, cărțile de identitate vor trebui produse în format uniform de card de credit (ID-1), să includă o zonă de citire optică și să respecte standardele minime de securitate stabilite de OACI (Organizația Aviației Civile Internaționale). Acestea vor trebui, de asemenea, să includă o fotografie și două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Cărțile de identitate vor indica codul de țară al statului membru emitent, în interiorul unui steag al UE.

Cărțile de identitate vor avea o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani și o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani. Statele membre pot elibera cărți de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În cazul în care se emit cărți de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de 5 ani.

Mandatul de negociere prevede că noile norme vor intra în vigoare la 2 ani de la adoptare, aceasta însemnând că până la data respectivă toate documentele noi eliberate trebuie să îndeplinească noile criterii.

În general, cărțile de identitate existente care nu îndeplinesc cerințele nu vor mai fi valabile la 10 ani de la data aplicării noilor norme sau la expirarea lor, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cărțile de identitate eliberate cetățenilor cu vârsta de peste 70 de ani vor rămâne valabile până la expirarea lor, cu condiția ca acestea să îndeplinească standardele de securitate și să aibă o zona de citire optică.

Cardurile cel mai puțin sigure, care nu îndeplinesc standardele minime de securitate sau nu au o zonă de citire optică vor expira în termen de cinci ani.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare