Conectează-te cu noi

Naţional

Aproape jumătate din salariaţii României, câştiguri mai mici după revoluţia fiscală

Publicat acum

pe

Numai 50% din angajatorii din mediul economic au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, avertizează Blocul Naţional Sindical (BNS). Potrivit statisticilor, România are aproximativ 3,1 milioane de angajaţi la privat şi 1,2 milioane de bugetari, scrie Mediafax.

Astfel, 24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, transmit reprezentanţii Blocului Naţional Sindical, printr-un comunicat de presă postat pe site.

Sindicaliştii spun că pe 31 martie 2018, erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet.

Ca efect însă al adoptării OUG 79/2017 prin care sarcina contribuţiilor sociale a trecut de la angajator la angajat, de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii şi cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajaţi.

Confederaţia sindicală mai spune că aproximativ 1,2 milioane de angajaţi au salariile diminuate şi alţi 608.781 sunt expuşi riscului de diminuare. Astfel, 1.135.418 salariaţi au înregistrat, în martie 2018 faţă de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, 965.978 de salariaţi au suportat parţial transferul sarcinii contribuţiilor. 608.781 de salariaţi au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce priveşte salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare, potrivit BNS.

Condeferaţia sindicală transmite că, în afară de contractele individuale de muncă modificate ca efect direct al creşterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au fost modificate astfel încât valoarea salariului net să rămână neschimbat.

Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, rezultatul „revoluţiei fiscale” se traduce în 1.744.199 de contracte de muncă cu salarii nete contractuale diminuate: 44% din contractele individuale de muncă (cu timp complet sau timp parţial) au suferit modificări ale salariului ca urmare a modificării salariului minim, 26% din contractele de muncă au înregistrat creşteri de cel puţin 20%, în intervalul 01.01 – 31.03.2018. Acestea sunt contracte al căror salariu net a fost cel puţin menţinut la valoarea din luna decembrie 2017, 17% din contractele de muncă înregistrate în Revisal au rămas nemodificate în perioada vizată – 01.01.2018 – 31.03.2018, iar 13 % din contracte au înregistrat modificări salariale, însă acestea au fost mai mici decât 20%, ca urmare venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.

Cum a înţeles Guvernul să protejeze salariul net al angajaţilor din mediul economic? Unul din instrumentele utilizate a avut un efect marginal, de altfel a fost un instrument apărut peste noapte într-o ordonanţă (OUG 82/2017) care modifica un pachet de legi, pregătit doar pentru a disipa responsabilitatea pentru efectul de reducere a veniturilor nete ca urmare a implementării OUG 79/2017. Aşa cum am avertizat la momentul apariţiei, modul de reglementare a fost total nerealist. Perioada de negociere a fost în acest caz doar o lună insuficient pentru procedura ce trebuia urmată, de la stabilirea părţilor îndreptăţite să negocieze şi până la înregistrarea contractului colectiv de muncă la ITM„, arată reprezentanţii BNS.

Sindicaliştii mai arată că 878 de contracte colective de muncă şi 1.790 de acte adiţionale au fost încheiate în aplicarea OUG 82/2017, în intervalul 20.11 – 20.12.2017 – 0,4% din angajatorii înregistraţi în Revisal la 31.12.2017.

Mecanismul a fost unul complet formal, o dovedeşte şi Raportul de control al ITM din perioada ianuarie – martie 2018. Respectarea prevederilor OUG 82/2017 nu s-a regăsit în tematicile de control ale ITM. Protecţia asigurată de Guvern prin acest instrument putem spune că a fost inexistentă. Cel de-al doilea instrument utilizat a fost salariul minim. Salariaţii care la 31.12.2017 aveau salarii de încadrare la nivelul salariului minim de 1450 lei au beneficiat de protecţie, efectul însă este unul ce perverteşte toate ierarhiile salariale din mediul economic datorită modului de aplicare. Dacă la 31.12.2017 – erau înregistrate 1.825.423 de contracte de muncă cu timp complet, cu salariul de încadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de muncă cu timp complet), la 31.03.2018 – erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet„, potrivit BNS.

La 31.03.2018 salariul de bază median din contractele de muncă era de 2000 lei, practic jumătate din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au salariile de bază în intervalul 1900 – 2000 lei. Dacă în decembrie 2018 raportul între salariul minim şi salariul de bază median din contractele individuale de muncă era de 80%, în martie 2018 acest raport a ajuns la 95%, mai arată datele confederaţiei sindicale.

În mod paradoxal acest model de ierarhie salarială este unul specific ţărilor nordice, numai că salariile lor sunt cu mult mai mari decât cele din România (ex. în Danemarca salariul mediu brut a fost în 2017 – 5.179 euro , in timp ce în România, în acelaşi an salariul mediu brut a fost de 713 euro). Dacă avem în vedere definiţia europeană a veniturilor mici – 2/3 din salariul median, raportat strict la valoarea salariilor din contractele de muncă cu timp complet, înseamnă că de la 01.01.2018 România a rezolvat problema salariilor mici, nici un salariat din mediul economic nu va mai fi încadrat în categoria celor cu venituri mici (2/3 * 2000 = 1333 ori salariul minim este 1900 lei). Chiar şi la nivelul întregii economii, luând în considerare inclusiv salariile din sectorul bugetar, aferente contractelor cu timp de muncă complet – raportul între salariul minim şi salariul median a crescut de la 65% la 69% (conform datelor furnizate de ANAF), nici unul din salariaţii din România cu contract de muncă cu timp complet nu se mai situează sub nivelul de 2/3 din salariul median„, potrivit sursei citate.

Potrivit BNS, înainte de aplicarea OUG 79/2017, în luna noiembrie 2017, salariul mediu brut era deja cu 10,3% mai mare comparativ cu luna februarie 2017. Ca urmare, la nivel naţional se poate spune că salariul mediu a crescut, ca efect al OUG 79/2017 , cu cel mult 20,3%. Aproape jumătate din salariaţii din România sunt plătiţi la salariul minim sau desfăşoară activitate în sectorul bugetar, creşterile în cazul lor au fost faţă de decembrie de aprox imativ 31% (în cazul salariaţilor aflaţi la nivelul salariului minim) şi minim 25% în cazul sectorului bugetar. Ca urmare, pentru restul salariaţilor ajustarea salarială a fost în medie în jur de 10%.

În condiţiile descrise mai sus statul a transferat salariaţilor toate riscurile demografice şi de sustenabilitate ale sistemului de pensii şi de sănătate. Cele două sisteme – sistemul public de pensii şi sistemul de asigurări de sănătate – se confruntă în ultimii ani cu probleme de sustenabilitate. În prezent, raportul dintre salariaţi şi pensionari este de aproximativ 1 pensionar la 1,1 salariaţi. Sistemul de asigurări de sănătate acoperea la sfârşitul anului 2016 – 17.130.940 de persoane asigurate – însă doar aproximativ 11,4 milioane de persoane plătesc contribuţii la asigurările sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (cu excepţia angajaţilor), contribuţia la fondul de sănătate este extrem de scăzută. Prin urmare, aproximativ 5,5 milioane de angajaţi asigură finanţare pentru mai mult de 80% din sistemul de asigurări de sănătate„, arată Blocul Naţional Sindical.

Pe 31 mai 2018, fondul unic de asigurari de sănătate înregistra deja un deficit de aproximativ 5% raportat la total venituri ale fondului.

 

Sursa – Mediafax

Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Naţional

Prognoza METEO: Se întorc ploile, iar vremea va fi capricioasă până la sfârşitul lunii

Publicat acum

pe

Meteorologii anunţă că ploile se vor extinde pe tot teritoriul ţării de miercuri, însă temperaturile rămân cele normale pentru această perioadă. Vremea va fi capricioasă până la sfârşitul lunii.

De marţi, se înmulţesc ploile, ca şi apariţie, dar şi ca arie. Dacă luni au fost doar câteva celule, de marţi vor apărea şi în sudul extrem, în sud-est, dar în Bucueşti mai puţin. De miercuri, vor fi pe arii mai extinse şi mai însemnate cantitativ, cam pe tot teritoriul ţării, iar temperaturile vor fi modeste, undeva în jurul celor normale, cu 30-31 de grade în sud, pentru că vorbim de intervale cu ploaie. Vor fi mai scăzute în zonele nordice şi centrale, acolo unde sunt mai multe perioade cu nori, cu 22-24 de grade Celsius”, a declarat pentru Mediafax Alina Şerban, meteorolog în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

Potrivit sursei citate, zilele cu ploaie se vor menţine până la sfârşitul lunii.

Rămânem în masă instabilă până la sfârşitul lunii, adică vom avea ploi frecvent după-amiaza şi seara în mod deosebit, cele mai expuse fiind zonele de deal şi de munte, dar şi în restul ţării”, mai explică meteorologul.

În ceea ce priveşte zilele de caniculă, mai ales că suntem în mijlocul verii şi că, până acum, nu a existat un astfel de episod, meteorologul are veşti bune.

Nu se întrevede nimic, poate un semnal slăbuţ, spre sfârşitul lunii, dar se poate schimba de la o zi la alta”, mai spune Alina Şerban, meteorolog ANM.

 

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

Naţional

Rezultate Titularizare 2018 | Notele obţinute de profesori la examen

Publicat acum

pe

Primele rezultate ale examenului de titularizare vor fi afişate, marţi, la sediile inspectoratelor şcolare şi pe site-ul titularizare.edu.ro. Contestaţiile se depun la sediile inspectoratelor şcolare judeţene pe 17 iulie şi 18 iulie. Rezultatele finale vor fi făcute publice pe 24 iulie.

Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale, cei peste 31.000 de candidaţi înscrişi la concursului naţional de ocupare a posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar vor afla rezultatele marţi. Acestea vor fi afişate la sediile inspectoratelor şcolare judeţene, dar şi pe site-ul – titularizare.edu.ro.

De asemenea, tot marţi se depun contestaţiile la sediile inspectoratelor şcolare judeţene, după afişarea rezultatelor, până la ora 21:00, dar pot fi depuse şi miercuri, până la ora 15:00.

Rezultatele finale vor fi făcute publice pe 24 iulie.

În 2017, rata de promovare a examenului de titularizare a fost de 47,63%.

Peste 31.000 de candidaţi au susţinut, săptămâna trecută, proba scrisă din cadrul concursului naţional de ocupare a posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar.

La nivel naţional sunt disponibile peste 4.500 de posturi pentru angajare pe perioadă nedeterminată. Dintre acestea, 3.354 de posturi didactice/catedre vacante sunt în mediul urban şi 1.148 în mediul rural.

Cele mai multe posturi vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată vizează următoarele discipline/specializări: educatori/profesori pentru învăţământ preşcolar în limba română (1.094), învăţători/profesori pentru învăţământ primar în limba română (882), muzică instrumentală (274) şi educaţie fizică şi sport (287)”, arată Ministerul Educaţiei Naţionale.

Pentru angajarea pe perioadă nedeterminată (titularizare), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 7 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială la clasă în profilul postului. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială în profilul postului.

Repartizarea candidaţilor pentru angajare pe perioadă nedeteminată se realizează în şedinţe publice organizate de inspectoratele şcolare în data de 26 iulie.

 

Sursa – Mediafax

Continuă să citești

Naţional

AGLOMERAŢIE în vămi! Românii revin în țară pentru a-și petrece concediul

Publicat acum

pe

Vămile pe sensurile de intrare în țară au început să se aglomereze. Tendința s-a resimțit încă din weekend, asta pentru că mulți dintre românii care lucrează în străinătate se întorc pe meleagurile românești pentru a-și petrece concediul.

Cel mai tranzitat punct de la frontiera cu Ungaria este Nădlac II, pe autostrada A1. Chiar și așa, timpul de aşteptare luni dimineața era de aproximativ 10 minute, dar oamenii spun că zilele trecute au fost nevoiţi să aştepte chiar şi 4 ore.

Cel mai aglomerat punct de intrare în țară luni dimineața era cel pe la Petea. Românii care voiau să intre în țară trebuiau să aștepte peste o jumătate de oră.

Numărul poliţiştilor de frontieră români a fost suplimentat. De partea ungară însă personalul este insuficient.

 

FOTO – Arhivă

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare