Care sunt prevederile OUG pe legile justiţiei adoptate de Guvern

Tudorel Toader a prezentat, luni, prevederile OUG pe legile justiţiei care a fost adoptată de Guvern, precizând că sunt schimbări în privinţa detaşărilor procurorilor, că interviurile pentru procurorii-şefi vor fi transmise în direct, arhivate şi văzute de oricine şi că ministrul poate sesiza IJ.

„Se măreşte vechimea pentru cei în magistratură, pentru cei care vor dovedi funcţia de procuror general ÎCCJ, prim-adjunctul, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care va fi durata de vechime minimă de 15 ani. Deci de la 8 ani la 15 ani”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a spus că prin OUG se stabilesc şi paşii de urmat referitor la numirea procurorilor de rand înalt. Astfel, sunt introduse în lege interviuri transmise în direct pentru procurorii-şefi, care vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine.

„La nivelul Ministerului Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui candidaturile la nivel de rang înalt, Comisia a spus să dăm dovadă de mai multă transparenţă. Am preluat de la CSM respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale şi vor fi transmise în direct, vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine e interesat”, a precizat Toader.

Schimbări sunt şi în ceea ce priveşte detaşările procurorilor. Procurorul general nu va mai decide detaşările de la parchete, ci Secţia pentru Procurori a CSM.

„Astăzi când vorbim, detaşările de procurori, inclusiv în funcţii de conducere, se realizează de către Secţia de procurori, când e vorba de parchete de pe lângă Curtea de Apel, de la judecătorii. Detaşarea, delagarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit de separarea carierelor între procurori şi judecători, ca să decidă Secţia procurori CSM în privinţa carierei procurorilor, iar secţia judecători a CSM să decidă la CSM”, a completat Toader.

La DIICOT şi DNA, creşte vârsta la 10 ani de experienţă în profesie, pentru a accede în funcţia de procuror la aceste structuri. „Am eliminat posibiltatea revocării procurorului din structura DNA, DIICOT de către procurorul şef în prezenta avertismentului, cea mai mică sancţiune. Viitorii procurori care vor funcţiona la Secţia de investigare a infracţiunilor în justiţie vor beneficia de procurori detaşaţi în condiţiile legii”, a spus Toader.

O altă prevedere a OUG este cea potrivit căreia ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară.

„Comisia de la Veneţia a reţinut faptul că cei doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM nu au drept de vot în plenul CSM. Şi ne scrie Comisia de la Veneţia cât de important e ca aceştia să aibă drept de vot. Înţeleg acum că dezinformarea e cauza. Constituţia spune că reprezentanţii societăţii civile participă la plenul CSM, cu drept de vot. E adevărat că în lege nu scria explicit că au drept de vot, dar cei doi reprezentanţi ai CSM întotdeauna au participat la plen şi au avut drept de vot. Dar ca să fie limpede reprezentanţii societăţii civile participă cu drept de vot la lucrările plenului CSM, astfel cum scrie în Constituţie. Ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă sunt săvârşirite abateri disciplinare de procurori. Numai de procurori, subliniez. Prin raportare la 132 din Constituţie care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Autoritatea ar fi pur declarativă, dacă nu ai avea şi un instrument juridic”, a precizat ministrul Justiţiei.

O altă modificare se referă la revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. „Faptul că membrii CSM pot fi revocaţi din funcţie, dacă citez „pierd încrederea celor care i-au ales”. Ori încrederea e factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat şi atunci acelaşi lucru în care eu am încredere, altul să nu aibă încredere. Această abordare subiectivă nu trebuie să se reflecte în statutul unui membru al CSM. E recomandarea Comisiei de la Veneţia. Am eliminat-o şi am preluat elemente procedurale primite de la reprezentanţi ai CSM”, a completat Toader.

Ordonanţa de urgenţă prevede şi o serie de modificări în ceea ce pruveşte amânarea pensionării anticipate a magistraţilor. Dacă varianta iniţială a OUG prevedea amânarea pensionărilor anticipate până pe 31 decembrie 2022, cea adoptată de Guvern luni prevede amânarea doar până la finele anului 2019. „Pentru a ţine echilibrul între dorinţa unora de a se pensiona la 20 de ani în profesia de magistrat, de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Venetia, s-a adoptat soluţia amânării până la finele lui 2019, timp în care se va vedea cum se aşează sistemul”, a declarat ministrul, conform Mediafax.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de luni, ordonanţa de urgenţă care aduce modificări Legilor Justiţiei.