Ovidiu Cîmpean: ”Trebuie să conectăm Dejul la marile proiecte naționale de infrastructură”

În câteva săptămâni avem în România alegeri parlamentare. Privind listele tuturor partidelor care s-au înscris în alegeri, am regăsit un singur dejean pe loc eligibil: este vorba de Ovidiu Cîmpean – candidat din partea PNL. El şi-a obţinut încrederea partidului său pentru această poziţie, prin munca din ultimii peste 10 ani la primăria clujeană – unde a clădit povestea de succes a atragerii fondurilor europene în oraş. El a coordonat proiecte de dezvoltare urbană, spaţii verzi de calitate şi investiţii în educaţie sau creşterea calităţii vieţii.

L-am provocat pe Ovidiu Cîmpean la o discuţie onestă despre… Dej. Şi despre cum şi dacă are de gând să facă o diferenţă care să se resimtă în oraşul său natal odată ajuns în Camera Deputaţilor.

R: Ovidiu, eşti un tânăr promiţător, rezultatele tale profesionale din ultimii ani de la Cluj arată că eşti deja altceva decât tipul de candidat cu care atâţia ani partidele au defilat în Parlament. Dar, pe noi, aici la Dej, ne interesează cum şi dacă de acolo din Parlament vei avea nişte soluţii care să se regăsească la Dej în creşterea calităţii vieţii oraşului?

Ovidiu Cîmpean: În primul rând, ceea ce contează şi poate face diferenţa este echipa pe care primarul Dejului o poate avea la nivel naţional pentru a-i putea susţine proiectele de dezvoltare a oraşului. Echipa PNL are toate ingredientele necesare de expertiză, energie şi entuziasm pentru a fi o forţă de care, fără îndoială, veţi auzi în următorii patru ani. Noi ne dorim să folosim din plin timpul acesta pentru a face o diferenţă.

Apoi, pentru a reveni concret la întrebarea dvs., aş vrea să vă reamintesc că istoria oraşelor este una vie. Orice dinamică poate fi inversată în momentul în care se creează o masă critică de condiţii pozitive. Şi exact asta vom face în următorii ani. Ne uităm acum la cifrele Dejului şi în prima fază nu arată prea bine. Arată o migraţie constantă de populaţie activă şi o îmbătrânire a populației. Dar asta se întâmplă şi în alte oraşe din ţară. Însă, ceea ce nu se vede în statistici sunt oportunităţile şi avantajele de context pe care, în judeţul Cluj, le are Dejul.

Un oraş la răscruce de căi de comunicaţii, aproape şi bine conectat de Cluj-Napoca – oraşul cu cea mai mare dezvoltare economică din Uniunea Europeană, conform Eurostat. Clujul este un oraş magnet care până acum a luat din oportunităţile Dejului şi din resursele sale de capital uman. Creşterea Clujului are, însă, un ritm atât de mare, încât ne aflăm la momentul în care este nevoie de o dezvoltare echilibrată pe un areal mai larg, de redistribuirea de resurse către localităţile urbane apropiate, oraşe cochete, cu o identitate bine definită, cum este şi Dejul.

În plus, începând din acest an, din cauza pandemiei Covid-19, constatăm că, într-o măsură importantă, s-a scos din ecuaţie nevoia de a fi într-un anume loc pentru a avea acces la oportunităţi profesionale. Accesul la instrumente digitale şi comunicarea online ne pemit să ne facem treaba, la fel de bine, de oriunde. Şi atunci, vom descoperi că un oraş precum Dejul este în prima linie la a profita de această dinamică.

Pentru ca dezvoltarea orașului să accelereze, cred că ceea ce există deja trebuie mixat cu ceea ce avem noi de făcut în legislativul României. Astfel, avem deja un cost de viaţă mai redus faţă de metropolă, acces la locuire mult mai accesibil, şcoli cu renume şi rezultate foarte bune în oraş, siguranţa vieţii de familie. Aceste atuu-uri pot fi scoase în evidenţă cu ceea ce putem noi genera din Parlament: legislaţie potrivită care permite primăriei să accelereze ritmul de absorbţie al fondurilor europene. De asemenea, de la nivel naţional se poate asigura conectarea Dejului la marile programe de investiţii naţionalesau facilităţi pentru companiile care investesc şi creează locuri de muncă sustenabile în economia „verde” din oraşele mici etc.

R: Cât timp crezi că e necesar pentru o astfel de inversare de dinamică şi cum crezi că se poate face acest lucru?

Ovidiu Cîmpean: Din fericire pentru Dej, situaţia actuală accelerează dinamica de schimbare a direcţiei de mişcare a populaţiei. Dorinţa de a pleca se va schimba cu dorinţa de a rămâne, iar în cazul celor plecaţi, de a reveni. Faptul că, pentru România, Guvernul PNL a negociat o sumă istorică de 80 de miliarde de euro din bani europeni în următorii ani, ne permite să accelerăm investiţiile în zona Dejului şi să îi oferim oraşului ceea ce îi lipseşte acum.

Prin fonduri europene vom putea asigura pentru Dej conectarea la proiectele de modernizare a căii ferate care să permită o mai bună conectivitate pe calea de transport feroviar, atât pentru transportul de călători, cât şi pentru mărfuri. De asemenea, vor intra în implementare proiectele mari de infrastructură rutieră – drumuri expres şi autostrăzi – care să rezolve problema cozilor imense de la intrările în oraş: autostrada Nordului, drumurile expres Turda – Halmeu şi Dej – Bistriţa – prevăzute în Planul Naţional de investiţii şi relansare economică aprobat de Guvernul României în iulie 2020. 

Pe lângă marile proiecte de infrastructură este, de asemenea, nevoie de proiecte care să vizeze în mod direct creşterea calităţii vieţii pentru locuitorii Dejului. Sunt necesare investiţii în educaţie (modernizarea şi dotarea performantă a creşelor, grădiniţelor, şcolilor şi liceelor), investiţii în sănătate (modernizarea şi dotarea Spitalului Municipal Dej), construirea unei baze sportive cu acces gratuit pentru cetăţeni pe modelul Bazei Sportive Gheorgheni Cluj-Napoca, investiţii în creşterea spaţiilor verzi în oraş prin gândirea unui proiect de reamenajare a malurilor Someşului şi crearea unui culoar verde de mobilitate sustenabilă. Este nevoie de creşterea suprafeţei verzi din oraş și de creşterea spaţiului pietonal în zona centrală a Dejului şi în cartiere. Toate acestea pot contribui la inversarea dinamicii de mişcare a populaţiei. Am discutat cu primarul Morar Costan despre toate aceste planuri pentru Dej şi sunt convins că împreună vom reuşi să le transformăm în realitate.

R: Ce pot să facă dejenii pentru ca să ajute la materializarea acestor proiecte?

Ovidiu Cîmpean: Înțeleg că în condițiile pandemiei este un efort de a merge vot, însă, dejenii pot contribui la un viitor mai bun pentru oraș asumând acest vot pentru a ne trimite la treabă.

*articol cu caracter electoral