A început cel mai lung și aspru post – Postul Paștelui

Conform calendarului bisericesc, Postul Mare începe pe 11 martie şi se termină pe 27 aprilie. Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare.

Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. În cele 47 de zile, oamenii trebuie să ţină cont de multe interdicţii. Doar două dezlegări la peşte sunt: pe 25 martie de Bunavestire şi pe 21 aprilie, de Florii (duminica dinaintea Paştelui).

Postul Paştelui este cel mai greu întrucât credincioşii trebuie să respecte o serie de restricţii, inclusiv alimentare. În Săptămâna Mare (premergătoare Sfintelor Paşti), postul este şi mai aspru, iar în Vinerea Mare creştinii sunt îndemnaţi să ţină post negru (fără apă şi mâncare între răsărit şi asfinţit), în amintirea patimilor Mântuitorului.

În perioada 11 martie-27 aprilie, spun preoţii, credincioşii trebuie să se abţină de la multe lucruri, nu doar de la mâncarea de dulce. Ei trebuie să-i ceară iertare lui Dumnezeu pentru păcatele lor, să meargă des la biserică şi să se împace cu persoanele certate. Nu în ultimul rând, oamenilor le sunt interzise plăcerile trupeşti, pentru că acestea dau naştere păcatului. Poftele trupeşti pot fi biruite doar prin post şi rugăciune.

Învierea Mântuitorului, sărbătorită pe 28 aprilie

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. În acest an, Paştele ortodox cade pe 28 aprilie. În urma Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a stabilit că durata postului să fie de şapte săptămani, durată care a rămas valabilă până în zilele noastre.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animală. Mai mult, aceştia trebuie să se înalţe sufleteşte prin rugăciune, alături de fapte bune.