Conectează-te cu noi

Naţional

Diaspora, OBLIGATĂ să justifice sumele peste 1.000 euro trimise în ţară

Publicat acum

pe

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că proiectul care stabileşte ca românii din străinătate să justifice sumele de peste 1.000 euro trimise în ţară face parte din transpunerea unei prevederi europene, dar că România nu ar trebui să se grăbească să o transpună, scrie Mediafax.

Afirmaţia vine în contextul în care pe site-ul Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) apare încă din 31 ianuarie un proiect de lege prin care românii din diaspora vor fi obligaţi să justifice cu documente sumele trimise în ţară mai mari de 1.000 de euro, riscând confiscarea banilor şi amenzi de până la 150.000 de lei.

În primul rând, Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu aparţine Ministerului Finanţelor, este un Oficiu în subordinea Guvernului şi este o structură din care fac mai mulţi reprezentanţi, dintre care şi unul de la Ministerul de Finanţe. Doi la mână, eu sunt foarte atent la acest propuneri de acte normative pentru că nu cred că România este ultima ţară care nu a transpus acea prevedere europeană şi cred că ar trebui să ne gândim de două ori atunci când transpunem un act normativ. Nu spune nimeni că nu trebuie să-l transpui, dar trebuie să vedem dacă toate celelalte state membre ale UE au transpus respectiva prevedere europeană. Cei care nu au transpus-o, de ce nu au făcut-o. Sunt state europene care preferă să nu transpună pentru un anumit motiv veniturile în economia proprie, chiar cu riscul de a ajunge la Curtea Europeană de Justiţie. Nu sunt adeptul transpunerii doar pentru că cineva ne cere. Desigur, într-un final se transpune, se face o întârziere asumată. Trei la mână, nu cred că românii care trimit acasă bani au de-a face cu acte de terorism. Sincer să fiu nu cred aşa ceva. Sunt oameni care muncesc în afara ţării noastre pentru a-şi întreţine familia de acasă, copiii, rudele şi trimit cât pot să trimită spre casă pentru nevoile de zi cu zi pe care aceştia le au„, a afirmat, duminică, Teodorovici, într-o intervenţie telefonică la postul Antena 3.

Întrebat dacă statul impozitează cumva banii trimişi în ţară de către românii din străinătate, ministrul Finanţelor a răspuns: „Sunt prevederi fiscale care se referă la declararea veniturilor din afara ţării. Ştiţi foarte bine că fostele formulare ale Fiscului aveau aceste prevederi. Este ceva ce oamenii ştiu deja, dar cu aceste noi prevederi care să înţeleg că sunt în lucru acum, v-am spus trebuie să ne uităm puţin mai atent şi să nu fim noi primii din clasă la acest subiect. Lucrurile care se impun la nivel european, noi am avut acea practică din păcate nejustificată şi fără argumente. Tot timpul am vrut să fim noi primii la nivel european atunci când transpunem un act normativ şi de multe ori ne-am făcut noi singuri rău.

Eugen Teodorovici a adăugat că nu a discutat încă cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor din Oficiu pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, dar că la începutul săptâmână următoare o va face şi va analiza proiectul de lege publicat pe site-ul ONPCSB.

De săptămâna viitoare am să mă uit şi eu pe această propunere de act normativ pentru că avem nevoie să ştim exact dacă suntem ultimii din Europa care nu am transpus această prevedere europeană, dacă nu, atunci de ce, câţi nu au transpus-o şi pentru ce motive şi dacă este momentul oportun pentru noi să facem acest lucru acum sau mai târziu. Este bun pentru economia mea? Dacă nu, mai discutăm. Eu ca minister de Finanţe şi ca român, pentru că eu nu trebuie să piedici banilor care vin din afară României în România. În primul rând, trebuie să las să intre în România banii respectivi pentru că sunt foarte utili. Eu aşa gândesc, prin prisma aceasta economică„, a completat Teodorovici.

Proiectul de lege iniţiat de ONPCSB prevede, la capitolul III – Obligaţii de raportare, Secţiunea 2 – Raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune, art. 7 (5), următoarele : „Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro.

Art, 7 (7) Raportul pentru tranzacţiile prevazute la alin. (1), (3) şi (5) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiei, iar 11 raportul prevăzut la alin. (6) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul depunerii declaraţiei conform Regulamentul (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau la ieşirea din Uniune, deţinute de acestea la intrarea sau ieşirea din Uniune, conform unei metodologii aprobată prin ordin al preşedintelui Oficiului„, se arată în proiect.

La capitolul IV – Măsuri de cunoaştere a clientelei, art. 10 (2) se arată: „Entităţile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) (fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, inclusiv orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial) sunt obligate să cunoască identitatea entităţilor de la care primesc fonduri în cuantum mai mare decât echivalentul în lei a 1.000 de euro„.

Proiectul de lege prevede şi sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor de raportare cu amenzi între 25.000 şi 150.000 lei.

Capitolul X – Răspunderi şi sancţiuni, art. 43 – (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională, administrativă sau penală. (2) Pentru persoanele fizice, contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit. a), d) şi f) se sancţionează cu avertisment sau amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei„.

De asemenea, este prevăzută şi o perioadă de maximum trei zile lucrătoare de la momentul în care persoanele fizice au efectuat tranzacţia, în care acestea să raporteze informaţii la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

 

Sursa – Mediafax

Naţional

Guvernul a decis să modifice legea taximetriei prin care să înlăture „pirateria”

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Guvernul a avut, joi, consultări cu reprezentanţii COTAR, în urma protestului transporatorilor şi a deciz emiterea unei OUG prin care să înlăture „pirateria” din transportul de persoane în regim de taxi, scrie Mediafax.

Consultările între secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, reprezentanţii ministerului Transporturilor şi cei ai transportatorilor au avut loc în sediul Executivului. În urma discuţiilor s-a decis modificarea legii taximetriei, în scopul „înlăturării pirateriei din transportul de persoane”.

Discuţiile au vizat măsurile necesare pentru combaterea pirateriei în sectorul transportului rutier şi reglementarea unor activităţi de transport persoane. În cadrul consultărilor, s-a agreat preluarea mai multor propuneri ale patronatelor din transportul rutier în proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unor măsuri în domeniul transportului rutier, precum şi de modificare a Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, elaborat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Transporturilor. Una din aceste propuneri vizează eliminarea sintagmei „în mod repetat” din legea taximetriei, modificare menită să contribuie la înlăturarea “pirateriei” din transportul de persoane. De asemenea, s-a convenit trecerea activităţii de rent a car la Autoritatea Rutieră Română şi asupra prelungirii programului de transport interjudeţean de persoane”, a transmis joi Executivul, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Guvernul transmite, de asemenea, că „discuţiile au venit în continuarea întâlnirii avute miercuri cu reprezentanţii Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT), la care a participat şi ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, Guvernul României reafirmând astfel deschiderea la dialog constructiv cu toţi factorii implicaţi, astfel încât legislaţia să ofere toate pârghiile necesare combaterii pirateriei în domeniul transportului rutier, un transport sigur şi de calitate”.

Potrivit comunicatului de presă, proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru instituirea unor măsuri în domeniul transportului rutier a fost publicat pentru consultare publică în data de 1 martie, pe site-urile celor două ministere, şi se află pe circuitul de avizare interministerială, urmând să fie aprobat în următoarea şedinţă de Guvern.

Consultările au avut loc în urma protestului transportatorilor. Pe platoul din Piaţa Victoriei erau la ora 9:00 1.000 de maşini.

La protest au participat transportatori din Cluj, Arad, Timişoara, Iaşi Bacău, Constanţa, Dolj, pentru că pirateria este problema ţării, nu a Bucureştiului, a spus Vasile Ştefănescu, preşedinte COTAR.

Cerem ca această activitate neautorizată, nelicenţiată să fie sancţionată. Nu poţi să îţi iei maşina din faţa blocului şi să faci transport de persoane. Altfel, abrogaţi toate legile care sunt pe transport şi facem şi noi acelaşi lucru. Dar nu se poate ca noi să respectăm nişte legi şi alţii să nu le respecte. Iar parlamentarii să ceară un studiu de mobilitate, de oportunitate, şi dacă se dovedeşte că cererea de taxiuri pe piaţă este mai mare decât este acum, putem spori coeficientul de la 4 la mie la 5, la 6 la mia de locuitori. Mâine fiecare poate să îşi deschidă un notariat sau un cabinet medical, fără a avea actele necesare, fără a fi medic sau notar. Ministrul Cuc a spus că săptămâna viitoare se va da ordonanţa care a iniţiată. Uber nu ar trebui să îşi facă lobby la parlamentarii noştri, ca să i promoveze un proiect de lege pentru ei anume. Toate entităţile ar trebui să respecte legile din România. Dacă nu se dă ordonanţa nici săptămâna viitoare, vom veni în toată ţara în număr foarte mare”, a declarat Ştefănescu.

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) au protestat joi în Capitală, pentru că Guvernul nu a promovat OUG promisă în urmă cu trei săptămâni, informează confederaţia.

Continuă să citești

Naţional

Se pregătește legalizarea canabisului în România

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a spus că se discută despre legalizarea canabisului în România, în scopuri medicinale, în condițiile în care mai multe țări europene au făcut acest lucru, scrie Digi24.

Teodorovici a fost întrebat în legătură cu o discuție care a avut lor marți la Ministerul Sănătății, privind legalizarea canabisului în sopuri medicinale.

Am discutat și eu ieri (n.r. marți) cu dna ministru. Și am aflat că există o astfel de comisie pentru a se analiza și a se argumenta legalizarea utilizării canabisului în scopuri medicinale”, a spus el.

Teodorovici a vorbit despre cazuri de pacienți cu cancer, mai ales în fază terminalăm și a spus că „se ia în calcul legalizarea pentru utilizarea în acest sens”.

Categoric, este medical un argument care justifică o astfel de procedură de legalizare și de utilizare în scopuri medicinale a canabisului”, a adăugat el.

Întrebat dacă se lucrează la Guvern la un astfel de proiect, Teodorovici a spus: „Nu știu dacă la Guvern, dar dacă ieri a fost la Ministerul Sănătății comisia de profil, înseamnă că asta este direcția în care se merge. E deja o practică europeană și justificarea o are, medicinal vorbind. Fiind în fază terminală pacienții, probabil că este o cale de a diminua din suferințele pe care aceștia le au”.

Întrebat dacă ar putea fi legalizat și canabisul folosit pentru recreere, Teodorovici a spus: „Dacă vreți un răspuns care cât de cât să fie în zona asta, tot timpul ne raportăm la ce este în alte state. Sunt practici în țări europene, să spunem, de mult legalizate, și care aduc avantaje și au argumentele pentru care au fost și făcute. Deci sunt avantaje. Desigur, unii în România văd dezavantaje pe mai multe subiecte, nu doar acesta. Dar deocamdată e prematur să ne pronunțăm”.

Cu siguranță, probabil că în anii următori în România vor fi mai multe dezbateri publice pe mai multe subiecte, probabil și acesta, cu argumente de o parte și de alta și se va lua o decizie în funcție de cei care sunt mai mulți. Dacă în vestul Europei sunt legalizate mai multe practici, să spunem, atunci de ce să nu analizezi dacă într-adevăr este sau nu de luat în calcul?”, a spus ministrul.

În România, argumentele de ordin economic pălesc în fața altora ușor de dus la populație”, a mai spus el, întrebat dacă România ar avea de beneficiat din punct de vedere economic de legalizarea canabisului.

Europarlamentarii au adopta în 14 februarie, la Strasbourg, o rezoluţie privind utilizarea canabisului în scopuri medicale şi fac apel la statele membre ale Uniunii Europene să profite de potenţialul acestor tipuri de medicamente.

Propunerea de rezoluţie a fost depusă pe 16 ianuarie. În text se arată că niciun stat membru al UE nu autorizează fumatul canabisului în scopuri medicale şi nu permite cultivarea la domiciliu a canabisului în scopuri medicale; convenţiile ONU şi dreptul internaţional nu împiedică utilizarea canabisului sau a produselor pe bază de canabis în tratarea anumitor afecţiuni; nu există nicio reglementare internă a UE referitoare la introducerea pe piaţă a medicamentelor pe bază de canabis.

Continuă să citești

Naţional

Investițiile la Autostrada Nordului, care va trece și prin Dej, aprobate de Senat!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă

Senatul a adoptat, miercuri, proiectele legislative de aprobare a obiectivului de investiţii pentru Autostrada Braşov-Bacău, respectiv pentru Autostrada Nordului. Demersul are loc la câteva zile după ce români din toată ţara au protestat din cauza lipsei de autostrăzi, scrie Mediafax.

Comisia pentru transporturi din Senat a întocmit rapoarte de respingere a celor două iniţiative legislative.

Cu toate acestea, Senatul a respins raportul comisiei şi a adoptat propunerea legislativă privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Braşov-Bacău, în unanimitate, cu 74 de voturi „pentru”.

Potrivit proiectului legislativ iniţiat de parlamentari din toate partidele politice, termenul de execuţie a obiectivului de investiţii Autostrada Braşov-Bacău este de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

De asemenea, obiectivul de investiţii Autostrada Braşov-Bacău se finanţează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din fonduri extreme şi din fonduri europene disponibile în cadrul exerciţiului financiar multianual 2019-2024.

Şi propunerea legislativă pentru aprobarea obiectivului de investiţii „Autostrada Nordului” a fost adoptată de senatori, cu 72 de voturi „pentru” şi o abţinere, în ciuda raportului de respingere întocmit de Comisia pentru transporturi.

Prezenta lege aprobă execuţia obiectivului de investiţii Autostrada Vama Petea-Satu Mare-Baia Mare-Dej-Bistriţa-Vatra Dornei-Suceava, denumită în continuare Autostrada Nordului”, se arată în proiectul legislativ.

Iniţiativa depusă de parlamentarii din toate partidele politice, prevede că termenul de execuţie a obiectivului de investiţii Autostrada Nordului este de patru ani de la data în vigoare a prezentei legi. De asemenea, obiectivul de investiţii Autostrada Nordului se finanţeazp de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din credite externe şi din fonduri europene.

În total, senatorii au adoptat miercuri trei inişiative de aprobare a obiectivelor de investiţii pentru autostrăzi.

Senatul a adoptat proiectul PMP de aprobare a obiectivului de investiţii Autostrada Bucureşti-Braşov

Senatul a adoptat, miercuri, proiectul legislativ al PMP pentru aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Bucureşti-Braşov. Toate partidele politice au susţinut iniţiativa, în ciuda raportului Comisiei pentru transporturi, care a întocmit un raport de respingere al proiectului de lege.

Propunerea legislativă pentru aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Bucureşti – Braşov a fost adoptată de senatori cu 81 de voturi „împotrivă” şi două voturi „împotrivă”. Senatorii au respins, de asemenea, raportul de respingere al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură.

Toate partidele parlamentare au susţinut proiectul de lege al Partidului Mişcarea Populară, care are ca obiect executarea obiectivului de investiţii Autostrada Bucureşti-Braşov

Iniţiativa prevede că „în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Transporturilor, Guvernul este obligat să înfiinţeze o societate pe acţiuni potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificprile şi completările ulterioare, cu personalitate juridică, de interes strategic naţional, cu obiect de activitate proiectarea şi construirea obiectivului de investiţii Autostrada Bucureşti-Braşov şi denumitp Compania Naţională pentru Construirea Autostrăzii Bucureşti-Braşov S.A”.

Termenul de execuţie a obiectivului de investiţii Autostrada Bucureşti-Braşov este de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Senatul a adoptat propunerea legislativă în calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor având rol de for decizional.

Pe 15 martie, românii au protestat, de la ora 15:00, pentru 15 minute, în semn de protest pentru lipsa de autostrăzi din ţară.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare