Conectează-te cu noi

Naţional

DNA: Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă, foşti şefi ai ANAF, trimişi în judecată pentru luare de mită

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Sorin Blejnar, fost şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), şi Viorel Comăniţă, fost vicepreşedinte al instituţiei, au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care sunt acuzaţi de luare de mită, transmite Agerpres.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis, procurorii au dispus trimiterea în judecată a lui Sorin Blejnar, la data faptei preşedinte al ANAF, Viorel Comăniţă, la data faptei vicepreşedinte al ANAF cu rol de conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor, Sorin Florea, la data faptei comisar general adjunct al Gărzii Financiare, pentru luare de mită şi a Andreei Florentina Blejnar, persoană din familia primului inculpat, pentru complicitate la luare de mită.

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriul transmis instanţei că Blejnar, Comăniţă şi Florea ar fi primit sume de bani de la un om de afaceri, prin intermediari, pentru ca, în schimb, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, cei trei să protejeze activitatea nelegală desfăşurată de societatea comercială coordonată de omul de afaceri. Ajutorul dat de Andreea Florentina Blejnar a constat în primirea banilor destinaţi lui Sorin Blejnar de la doi interpuşi ai omului de afaceri.

Concret, arată anchetatorii, cei trei ar fi primit drept mită următoarele sume de bani: Sorin Blejnar – 1.200.000 euro în perioada mai 2011 – aprilie 2012, Viorel Comăniţă – 960.000 euro în perioada mai 2011 – mai 2012, Sorin Florea – 300.000 euro în perioada mai 2011- iunie 2012

DNA menţionează că sumele primite drept mită de cei trei ar fi avut caracterul unei „taxe de protecţie”, pentru ca activitatea ilegală a societăţii controlate de omul de afaceri care plătea respectiva „taxă” să nu fie observată şi nici oprită de organele fiscale.

Activitatea comercială a societăţii din domeniul comercializării carburanţilor era organizată astfel încât să se asigure premisele evaziunii fiscale. Cumpărarea şi vânzarea produselor accizabile s-a desfăşurat în timp, iar sumele obţinute erau date funcţionarilor publici, pe măsură ce banii erau obţinuţi din comercializarea produselor fără plata accizelor. Societatea respectivă (alături de alte persoane fizice şi juridice) a fost trimisă în judecată, fiind condamnată prin decizie definitivă, pentru infracţiunea de evaziune fiscală, la plata unei amenzi penale şi pedeapsa complementară a dizolvării”, se precizează în comunicat.

În cauză s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii cu privire la bunurile lui Sorin Blejnar, Viorel Comăniţă şi Sorin Florea, până la concurenţa sumelor reprezentând obiectul infracţiunilor de mită reţinute în sarcina fiecăruia dintre cei trei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de menţinere a măsurilor asigurătorii cu privire la bunurile inculpaţilor Blejnar, Comăniţă şi Florea.

Naţional

Ministrul Sănătăţii a suplimentat cu 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a aprobat suplimentarea cu încă 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal pentru campania de vaccinare a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire, anunţă, vineri, Ministerul Sănătăţii (MS), potrivit Mediafax.

Ministerul Sănătăţii a decis măsuri suplimentare pentru prevenirea, limitarea şi tratarea îmbolnăvirilor prin gripă, anunţă sursa citată.

Astfel, a fost organizată o colaborare interdisciplinară cu Institutele de Boli Cardiovasculare din Bucureşti, Cluj Napoca, Tg Mureş, Timişoara, dar şi cu Spitalul Polisano din Sibiu pentru asigurarea unei tehnici extracorporale de suport cardiac şi respirator prelungit pentru persoanele cu insuficienţă respiratorie severă – ECMO.

Este o tehnologie modernă folosita ca suport în astfel de situaţii”, precizează MS.

Până la data de 19 ianuarie 2020, un număr de 1.447.831 de persoane la risc au fost imunizate din cele 1.500.000 doze achiziţionate de Ministerul Sănătăţii.

Continuă să citești

Naţional

24 ianuarie – Unirea Principatelor Române şi paşii făcuţi spre apariţia statului român

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Ţării Româneşti, devenind primul lider al Principatelor Unite şi, după câţiva ani, al statului unitar România, este marcată pe 24 ianuarie.

Cuza era domnitorul Moldovei din 5/17 ianuarie 1859. La Iaşi, cei care susţineau unirea deţineau 33 de locuri din cele 55 ale Adunării Elective, dar erau înscrişi nu mai puţin de 38 de candidaţi. Aceştia s-au retras pe rând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultima opţiune, Grigore Sturdza se dovedise că are obligaţii faţă de interesele Rusiei şi ale Poloniei, astfel că Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.

Reprezentant al Partidei Naţionale, Alexandru Ioan Cuza era susţinut numai de liberali pentru desemnarea ca domn şi în Ţara Românească. Adunarea Electivă de la Bucureşti era dominată de conservatori, care însă susţineau doi candidaţi diferiţi, Gheorghe Bibescu, fost domn între 1843 şi 1848, şi Barbu Ştirbei, care se mai aflase la conducerea Valahiei de două ori, între 1849 şi 1853 şi între 1854 şi 1856.

Fost participant la mişcarea revoluţionară din 1848, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi după ce conservatorii nu au putut să se hotărască asupra unui singur candidat propriu.

Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În 1859, Conferinţa puterilor garante de la Paris (26 martie – 25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două principate. Abia pe 4 decembrie 1861, Poarta Otomană recunoaşte unirea pe durata domniei lui Cuza.

Perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza coincide cu reformele de unificare şi modernizare a instituţiilor din cele două principate. Împroprietărirea ţăranilor şi secularizarea averilor mănăstireşti, ca şi opţiunile personale ale domnitorului au atras opoziţia elitelor sociale din acele vremuri şi au încurajat zvonuri privind intenţia lui Cuza de a instaura o dinastie personală, astfel că, la 11 februarie 1866, acesta a fost obligat să abdice.

În locul său a fost adus pe tron principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constituţia adoptată în acel an denumind noul stat România.

24 IANUARIE, ZI LIBERĂ LEGALĂ ÎN ROMÂNIA

În 2016, data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată nelucrătoare, adăugându-se sărbătorilor legale.

De asemenea, în anul 2020, românii vor avea 15 zile libere legale, potrivit Codului Muncii. Sunt în total 15 zile libere legale, din care 11 sunt în timpul săptămânii.

În anul 2020 vor exista următoarele zile libere legale:

  • 1 şi 2 ianuarie 2020 – Anul nou (miercuri şi joi)
  • 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române (vineri)
  • 17 aprilie – Vinerea mare (vineri)
  • 19, 20 aprilie – Paştele (duminică, luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii ( vineri)
  • 1 iunie – Ziua Copilului (luni)
  • 7 şi 8 iunie – Rusalii – (duminică, luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Naţională a României (marţi)
  • 25 şi 26 decembrie – Crăciunul (vineri, sâmbătă)

Continuă să citești

Naţional

Rovinietă 2020: Noutăți și tarife pentru taxa de drum

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Potrivit legislației în vigoare, atunci când folosesc rețeaua de drumuri din țara noastră, fie ele drumuri naționale, europene sau autostrăzi, șoferii trebuie plătească o taxă de utilizare a acestora, taxă numită rovinietă.

În condițiile în care, în anul încheiat recent, au apărut câteva noutăți privind rovinieta, printre care și posibilitatea recuperării parțiale, în anumite condiții, a banilor plătiți pe ea, prezentăm azi cele mai importante informații despre taxa de drum, inclusiv tarifele valabile în acest an.

Noutățile privind rovinieta

O primă modificare privind rovinieta a apărut în luna aprilie a anului trecut. Astfel, după cum stabilește Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 748/2019, atunci când vinde o mașină ce are o rovinietă valabilă, vânzătorul poate cere Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) returnarea banilor pentru perioada de valabilitate rămasă a rovinietei.

Mai exact, cel ce vinde mașina poate cere returnarea banilor pentru perioada dintre momentul în care noul proprietar plătește taxa de drum și data de expirare a rovinietei încheiate de el, adică din momentul în care cele două roviniete se suprapun.

Apoi, numărul camerelor fixe utilizate de CNAIR pentru a-i identifica pe cei ce circulă pe drumurile din țara noastră fără să aibă o vinietă valabilă s-a majorat, în mai multe etape, și a ajuns acum la 106. Pe lângă camerele fixe, CNAIR mai utilizează, pentru a verifica existența sau valabilitatea rovinietelor, și 14 camere video mobile, distribuite pe întreg teritoriul național.

Cât plătesc, în acest an, șoferii pentru rovinietă

Legat de sumele pe care trebuie să le plătească șoferii pentru cumpărarea unei roviniete, acestea au rămas neschimbate și în acest an. Concret, conform Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, în ceea ce privește autoturismele, tarifele rovinietei sunt de trei euro pentru șapte zile, șapte euro pentru 30 de zile, 13 euro pentru 90 de zile și 28 de euro pentru 12 luni.

Apoi, în cazul vehiculelor de transport marfă cu masa totală admisibilă tehnic (MTMA) mai mică sau egală cu 3,5 tone, tarifele sunt de șase euro pentru șapte zile, 16 euro pentru 30 de zile, 36 de euro pentru 90 de zile și 96 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone și mai mică sau egală cu 7,5 tone tarifele sunt de patru euro pentru o zi, 16 euro pentru șapte zile, 32 de euro pentru 30 de zile, 92 de euro pentru 90 de zile și 320 de euro pentru 12 luni.

Pe de altă parte, OG nr. 15/2002 stabilește și amenzile ce se pot aplica celor care circulă cu mașina pe drumurile publice fără să aibă o rovinietă valabilă, acestea fiind cuprinse între 250 și 4.500 de lei. Amenzile cele mai mici se dau în cazul autoturismelor (250 – 500 de lei), în timp ce amenzile cele mai mari se dau în cazul vehiculelor de transport de marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone (3.000 – 4.500 de lei).

Reamintim că, începând din 2018, în cazul unei mașini vândute, noul proprietar este cel care trebuie amendat pentru circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, nu vechiul deținător, iar circularea cu mașinile, pe drumurile publice, fără a avea rovinietă valabilă se prescrie în patru luni, nu în șase, așa după cum se întâmpla anterior.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare