Conectează-te cu noi

Naţional

E oficial! Vârsta de pensionare se reduce în anumite condiții

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Camera Deputaţilor a adoptat marţi, în unanimitate, un proiect de lege care prevede reducerea vârstei standard de pensionare cu patru luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite.

Proiectul de lege amendează dispoziţii ale Legii 263/2010, propunându-se acordarea unei perioade suplimentare la vechimea în muncă, de patru luni, pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă, reducerea vârstei standard de pensionare începând cu primul an de stagiu de cotizare
realizat în aceste condiţii.

Potrivit proiectului, pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite sau în condiţii speciale se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale şi anume patru luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă, faţă de trei luni cât se prevede în prezent.

Proiectul a fost iniţiat de mai mulţi parlamentari PSD.

Prin aceste modificări se doreşte o rezolvare a problematicii actuale privind condiţiile grele, deosebite de muncă. Munca desfăşurată în astfel de condiţii impune şi obligă la un efort sporit şi un grad de pericol profesional suplimentar, au explicat iniţiatorii, aceştia menţionând salariaţii din Complexul Energetic Oltenia.

Camera Deputaţilor este for decizional.

Naţional

Astăzi sunt sărbătoriți Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Tradiții, obiceiuri și semnificații

Publicat acum

pe

loading...

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte pe 8 noiembrie pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Cu ocazia acestei sărbători, tradiția creștină spune că este bine să aprinzi o lumânare ca să ai „lumină” și pe cealaltă lume.

Sfinţii Mihail şi Gavril sunt consideraţi a fi conducătorii cetelor de îngeri şi călăuzele sufletelor în drumul lor spre Rai. În popor, ziua de 8 noiembrie mai poartă și numele de „vara arhanghelilor”. Superstițiile spun că vremea în această zi este mai caldă decât ar trebui să fie în această perioadă a lunii.

Totodată, munca în această zi de sărbătoare este considerată a fi un semn de sfidare a puterii divine. Se crede că cel care încalcă această tradiție se va chinui mult în ceasul morții sale.

Peste 1,3 milioane de români îşi serbează pe 8 noiembrie ziua numelui. Tot în această zi, Jandarmeria Română își sărbătorește ocrotitorii spirituali, pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, prilej cu care la nivelul tuturor unităților militare ale instituției vor avea loc slujbe religioase dedicate acestui moment.

Încă din vechime, cei doi Arhangheli au fost aleși drept patronii spirituali sau ocrotitorii conducătorilor de oști sau ai armatelor considerate că apără oamenii de primejdii, reprezentând veritabile simboluri ale luptei împotriva răului.

În trecut, în societatea tradițională bucovineană, arhanghelii erau sărbătoriți pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă și la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omenești firești și purifică, prin post, conștiințele.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau văzuti și ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turta mare din faină de porumb, numită „turta arieților”, ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineața zilei de 8 noiembrie în tarla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fața în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos era mare supărare.

În satele și târgurile bucovinene se făceau și se fac pomeniri și praznice pentru cei morți, iar în biserici fiecare creștin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci pe lumea cealaltă.

Continuă să citești

Naţional

4 zile până la alegerile prezidenţiale. Câte secţii sunt deschise şi care este procedura de vot

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Mai sunt patru zile până la prezidenţiale, iar în România vor fi deschise 18.748 de secţii şi în străinătate 835, scrie Mediafax.

Potrivit BEC, un număr de 18.748 de secţii de votare vor fi deschise duminică, 10 noiembrie, la alegerile prezidenţiale, iar în străinătate 835 pentru românii de peste hotare. În competiţia pentru prezidenţiale s-au înscris şi au fost validaţi 14 candidaţi.

Mandatul de Preşedinte al României este de cinci ani, iar în data de 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la alegerile prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00 – 21.00.

Unde pot vota alegătorii

Cetăţenii pot vota la una dintre următoarele secţii de votare, potrivit informaţiilor puse la dispoziţie pe site-ul AEP:

  • în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii.
  • dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
  • dacă persoana îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.
  • în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Votarea în ţară începe duminică, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, cât şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.

Ce acte îţi trebuie ca să poţi vota

Cetăţenii pot vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Care este procedura de vot

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), potrivit hotărârii AEP.

SIMPV are rolul de a semnala dacă:

  • persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
  • persoanei care s-a prezentat la vot i-a fost interzisă exercitarea dreptului de vot;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
  • alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează, potrivit informaţiilor furnizate de AEP.

Cetăţeanul român care, din motive temeinice constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Când poate fi solicitată urna specială şi de către cine?

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Pot solicita urna specială şi persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.

De asemenea, pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a BEC.

În cazul în care într-un penitenciar este solicitată exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Care sunt condiţiile în care poate fi suspendată votarea într-o secţie de vot

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive întemeiate.

Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră.

Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp.

Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

Votul în diaspora

Votul la secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00.

Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de vot la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.

Românii din străintate pot vota şi prin corespondenţă, dacă s-au înregistrat pe www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. În diaspora, cei mai mulţi au optat pentru votul prin corespondenţă, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secţii.

Românii din străinătate pot afla la ce secţie de votare sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro Prin introducerea datele personale şi alegătorul din diaspora poate afla secţia de votare la care a fost arondat, inclusiv adresa acesteia.

Lista secţiilor de votare organizate în străinătate este publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Alegătorii din străinătate pot vota în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, şi anume: – cartea de identitate; – cartea de identitate provizorie; – buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; – paşaportul diplomatic electronic; – paşaportul de serviciu; – paşaportul de serviciu electronic; – paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; – paşaportul simplu temporar; – titlul de călătorie; – carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Procedura de votare este similară cu cea pentru alegătorii din România.

Continuă să citești

Naţional

Leo Iorga va fi condus marţi pe ultimul drum! Regretatul artist va fi înmormântat la Cimitirul Bellu

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Cântăreţul de muzică rock Leo Iorga, care a murit sâmbătă, la vârsta de 54 de ani, va fi înmormântat marţi, la ora 12.00, la Cimitirul Bellu din Bucureşti, scrie Mediafax.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Leo Iorga a fost depus, luni, la Casa Eliad (vis-a-vis de Biserica Sf. Mina), unde apropiaţii şi fanii au putut să îi aducă un ultim omagiu.

Leo Iorga a fost unul dintre cei mai cunoscuţi solişti şi chitarişti rock din România, numele lui fiind legat mai ales de trupele Cargo şi Compact B, alături de care a lansat hituri care au rămas în memoria fanilor.

Născut pe 2 decembrie 1964, în Arad, Leo Iorga a debutat ca toboşar în trupa Liceului „Ioan Slavici” din localitate. Între anii 1984 şi 1985 a fost solist al grupului Pacific, iar, din 1985 până în 1988, a fost toboşar şi solist pentru Sui-Generis. Ulterior, el a devenit solistul trupei Cargo, după care, din 1988 până în 1996 a fost solist al Compact B, formată după scindarea Compact.

„Cine eşti tu oare?”, un album compus de Adrian Ordean, include hituri rock care au rămas indisociabil legate de vocea lui Leo Iorga, precum „Cine eşti tu oare?”, „Te visez mereu”, „Să te gândeşti la mine”, „Nu uita”, „Trenul Pierdut”, „Singur în noapte”, „Omul negru”.

După plecarea din Compact B, în 1996, a fondat trupa Schimbul 3, împreună cu Adi Ordean, apoi a fost solist al trupei Pacifica.

În 2012, el a fondat, împreună cu Adrian Ordean, trupa Pact, care a lansat, în aprilie 2014, albumul „Numărul Unu”.

Din discografia lui Leo Iorga mai fac parte albume precum „O altă tăcere” (2005, Pacifica).

În ultimii ani, Leo Iorga a avut mai multe probleme de sănătate. Astfel, în 2014, a fost operat pentru extirparea unei tumori cerebrale, iar, în 2011, a suferit o intervenţie chirurgicală pentru eliminarea unei tumori canceroase la plămâni.

Anul acesta, la începutul lunii februarie, Leo Iorga a primit vestea recidivării tumorii (cancer stadiu 3-4) la singurul plămân rămas.

„În 2011, Leo a fost supus primei operaţii pentru extirparea unei tumori la plămân. Prima întrebare a lui Leo adresată medicului, dupa ce şi-a revenit din anestezie, a fost «Când pot să cânt?». Şi după şase luni a urcat pe scenă. Dar boala a recidivat, au apărut metastaze – la cap, la glanda suprarenală, apoi din nou la cap, din nou la plămân. A trecut prin multe intervenţii chirurgicale şi le-a suportat cu încredere şi curaj. A suportat stările chinuitoare date de chimioterapie, a încercat şi varianta vaccinului cubanez, a făcut şi imunoterapie. Dar nimic din toate astea nu l-a ţinut departe de scena şi de publicul care îl iubeşte. Poate că dragostea oamenilor (familie şi fani) i-a dat forţa de a merge mai departe şi de a încerca pe propriul corp orice. Pentru că Leo vrea să cânte, el trăieşte pentru şi prin muzică: «Cât mă va ţine Dumnezeu pe pământ vreau să cânt», spunea când nu era la tratament. Leo a fost mereu alături de cei care îl iubesc, adică pe scenă, în faţa publicului, oriunde în ţară cu medicamentele după el”, povesteau, în februarie iniţiatorii unei campanii de strângere fonduri pentru tratamentul artistului.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare