Expoziție de comemorare a Holocaustului la Muzeul Municipal Dej – FOTO

Vineri, 9 octombrie, la Muzeul Municipal Dej se deschide Expoziția: Comemorarea Holocaustului în România și în Dej.

Expoziția a fost realizată în colaborare cu elevii Școlii Gimnaziale nr. 1 din Dej, coordonați de prof. Cristina Albinetz. Expoziția cuprinde imagini, eseuri și lucrări artistice realizate de elevi despre atrocitățile comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial asupra populației evreiești.

Holocaustul reprezintă persecuţia sistematică organizată de stat şi exterminarea evreilor europeni de către Germania nazistă, de aliaţii şi colaboratorii săi, între anii 1933-1945. Data de 9 octombrie a fost aleasă pentru comemorarea holocaustului în România pentru că în 9 octombrie 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria.

În vremea aceea orașul Dej și o parte din nord-vestul României fuseseră anexate de Ungaria hortistă în urma dictatului de la Viena din 30 august 1940. Pe fondul escaladării violenţelor în Europa, în anul 1938, Ungaria a început o politică de reînarmare şi a adoptat primele legi antievreieşti în calitate de aliat al Germaniei.

În ghetoul din Pădurea Bungăr au fost concentraţi, de către autoritățile ungare horthiste 7800 de evrei, în perioada de maximă populare a ghetoului. În ziua de 28 mai 1944, a început deportarea primilor evrei din Dej spre lagărul de la Auschwitz. În primul transport din 28 mai 1944, au fost îmbarcaţi 3150 evrei împărţiţi în mai multe vagoane. Într-un vagon erau înghesuiţi între 70 şi 90 de persoane, lăsate fără apă, hrană, fiind siliţi să-şi facă necesităţile în vagoane. Cu al doilea transport, din 6 iunie 1944, au plecat, spre Auschwitz, 3160 evrei din lagărul amenajat în Bungăr. Al treilea transport (şi ultimul) cu evrei din Bungăr a plecat spre lagărele morţii în 8 iunie 1944. În vagoanele supraaglomerate ale trenului au fost urcaţi ultimii 1364 de evrei ai ghetoului din Dej.

În acest fel se punea capăt vieţii comunităţii evreieşti din Dej şi din judeţul Someş. Din anul 1944, pădurea de la Bungăr a rămas în memoria colectivă a dejenilor ca un loc al suferinţelor, al fărădelegilor săvârşite de administraţia maghiară horthistă şi de către membrii partidelor extremiste maghiare.