Conectează-te cu noi

Naţional

Încă o zi liberă? A fost instituită „Ziua Minorităţilor Naţionale din România” ca sărbătoare naţională

Publicat acum

pe

loading...

Plenul Senatului a adoptat cu unanimitate de voturi iniţiativa legislativă privind instituirea ”Zilei Minorităţilor Naţionale din România” ca sărbătoare naţională pe 18 decembrie.

Potrivit iniţiativei legislative, înregistrată la Senat în luna iunie, ”se instituie ziua de 18 decembrie <<Ziua Minorităţilor Naţionale din România>>, ca zi de sărbătoare naţională”. Actul normativ prevede că ”anual, cu prilejul sărbătoririi <<Zilei Minorităţilor Naţionale din România>>, se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

Iniţiativa a fost semnată de deputaţii minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, care şi-au motivat demersul prin faptul că Adunarea Generală a ONU a adoptat, pe 18 decembrie 1992, Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase.

În articolul 1 al Declaraţiei, Adunarea Generală a ONU reglementează rolul statelor în protecţia existenţei şi identităţii naţionale sau etnice, culturale, religioase şi lingvistice a minorităţilor naţionale de pe teritoriul lor, prin crearea de condiţii pentru promovarea acestei identităţi şi prin adoptarea măsurilor legislative corespunzătoare şi a oricăror altor măsuri pentru realizarea acestor obiective”, se arată în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

Semnatarii proiectului mai precizează că în România dreptul la identitate este unul dintre drepturile fundamentale consacrate de către Constituţie şi că ziua de 18 decembrie este sărbătorită în fiecare an, aşa cum prevede o hotărâre de Guvern adoptată în 1998, iar prezenta iniţiativă nu face decât să ridice la nivel de sărbătoare naţională această tradiţie.

Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.

La Senat se află şi o iniţiativă legislativă a UDMR care prevede consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România.

Coaliţia de guvernare a decis amânarea votării iniţiativei UDMR

Poziţia PSD faţă de acest proiect este că în forma actuală noi nu cred că l-am vota. Noi am lăsat libertatea tuturor parlamentarilor noştri să voteze, dar nu am sesizat că ar exista susţinere parlamentară pentru un asemenea proiect. Rămâne să mai discutăm”, a declarat senatorul PSD, Şerban Nicolae.

Noi avem pe ordinea de zi a Senatului şi o propunere legislativă privind ziua minorităţilor naţionale. Adică o zi în care să celebrăm faptul că există pe teritoriul României, nu din raţiuni politice, nu din raţiuni de separatism sau de segregare, minorităţi naţionale, oameni cinstiţi, oameni care contribuie la bugetul statului, oameni care-şi fac datoria faţă de ţară, care trăiesc aici de sute de ani şi care fac parte din societatea românească. În acest context, rămâne de discutat dacă şi în ce condiţii s-ar pune problema unei zile speciale dedicate maghiarilor din România”, a mai spus el.

Pe 24 octombrie însă se împlineşte termenul pentru adoptarea tacită a legii în Senat, prima Cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.

Iniţiativa legislativă aparţinând UDMR a primit raport de admitere din partea comisiilor sesizate în fond.

Se consacră ziua de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România”, se arată în articolul 1 al iniţiativei legislative.

Proiectul mai prevede că în localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile publice pot organiza manifestări cultural artistice dedicate momentului, iar angajatorii le pot acorda maghiarilor din România o zi liberă pentru a participa la manifestări.

Legea privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România s-a aflat şi săptămâna trecută pe ordinea de zi a Senatului pentru dezbatere şi vot final, dar şedinţa a fost întreruptă, la solicitarea PSD, cu puţin timp înainte de a se ajunge la respectiva iniţiativă legislativă.

În fiecare an, pe 15 martie este sărbătorită Ziua maghiarilor de pretutindeni, ca sărbătoare naţională a Ungariei, în amintirea revoluţiei de la 1848. Liderii revoluţionari maghiari au solicitat atunci împăratului de la Viena o serie de libertăţi constituţionale, dar şi unirea Transilvaniei cu Ungaria.

În luna iunie, UDMR şi-a condiţionat votul pentru moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu de sprijinirea de către PSD a unor iniţiative de interes pentru maghiari, printre care instituirea zilei de 15 martie ca zi a comunităţii maghiare din România şi scăderea proporţiei de populaţie într-o comunitate de la care minorităţile pot folosi limba maternă în administraţie.

PSD le-a promis celor de la UDMR că vor sprijini iniţiativele dorite de aceştia, dar după ce detaliile negocierii au apărut în presă, Liviu Dragnea a dat înapoi, iar legile maghiarilor au fost amânate.

Pe 4 octombrie, proiectul de lege propus de UDMR care prevede reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în administraţia publică locală a fost respins de parlamentarii din comisiile juridică, de administraţie publică şi pentru drepturile omului ale Camerei Deputaţilor, fără dezbateri.

Proiectul a fost respins cu majoritate de voturi, în aplauze, fără să fie dezbătut pe articole.

Este un vot surprinzător. S-a votat înainte de a se discuta pe articole, mulţi colegi au venit pregătiţi să îl respingă„, a spus deputatul UDMR Marton Arpad.

 

Sursa – News.ro

Naţional

Când începe Postul Paștelui în acest an

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Postul Paștelui este considerat cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an.

Postul Paștelui sau Postul Mare începe în acest an luni, 2 martie. Paștele ortodox va fi sărbătorit de credincioși pe 19 aprilie. Postul Catolic începe pe 24 februarie, iar Paștele Catolic este sărbătorit pe 12 aprilie.

Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se retina de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

Pe toată perioada Postului Paștelui, începând de luni, 2 martie și până pe 18 aprilie, nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne (3 – 9 martie), în Săptămâna Luminată (29 aprilie – 5 mai).
În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite.

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna prima) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Continuă să citești

Naţional

Director general nou la CFR SA!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ioan Pintea a preluat sâmbătă conducerea CFR SA, acesta fiind desemnat director general interimar de către Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Căi Ferate pentru un mandat de patru luni.

Pintea îl înlocuieşte la şefia CFR SA pe Marian-Marius Chiper.

Noul şef al CFR SA va coordona activitatea companiei naţionale care administrează şi gestionează infrastructura feroviară publică, până la finalizarea procedurii de selecţie, conform prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Noul director general al CFR SA, de profesie inginer, a absolvit Institutul Politehnic din Cluj-Napoca, Facultatea de Căi Ferate Drumuri şi Poduri şi are o experienţă de 30 de ani în domeniul feroviar, până la preluarea noului mandat deţinând funcţia de director al Sucursalei Regionale de Căi Ferate Braşov.

Ioan Pintea şi-a propus pentru perioada imediat următoare implementarea a două obiective importante, respectiv prioritizarea şi accelerarea programelor de modernizare a infrastructurii feroviare, precum şi promovarea altor obiective de investiţii cu impact major in dezvoltarea reţelei feroviare.

Continuă să citești

Naţional

Salariul mediu net a crescut. Angajaţii care câştigă cel mai mult

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Salariul mediu net din economie a crescut cu 161 de lei (5,1%) în luna decembrie la 3.340 de lei, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari salarii au fost înregistrate în sectorul IT, unde câştigul mediu net a fost de 7.689 de lei, scrie Mediafax.

În luna decembrie 2019 salariul mediu brut în economie a fost de 5.465 de lei, cu 269 de lei (5,2%) mai mare decât în luna noiembrie. Comparativ cu luna decembrie din anul 2018, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13%.

Unul din motivele creşterii salariale din decembrie este acordarea de premii ocazionale cum ar fi prime de sărbători sau al 13-lea salariu, mai punctează Institutul Naţional de Statistică. Totuşi au fost înregistrate şi creşteri ale producţiei şi încasări mai mari la companii care au dus la creşteri de salari.

Creşteri ale câştigului salarial mediu net de peste 22% s-au înregistrat în sectorul intermedierilor financiare, adică la bănci şi brokeri, în extracţia cărbunelui, industria de prelucrare a produselor din ţiţei, industria metalurgică şi în industria de producere şi furnizare a energiei electrice şi termice, gaze, apă caldă şi aer condiţionat.

Creşteri între 12,0% şi 19,0% au fost înregistrate în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, tranzacţii imobiliare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, telecomunicaţii, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

Cele mai mari scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost în sectorul activităţilor de editare. Salariile aici au scăzut cu 6,5%, în timp ce în industria de fabricare a produselor din tutun, salariile s-au micşorat cu 3,2%.

Cele mai mici salarii le-au primit angajaţii ce se ocupă cu fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, respectiv 1.853 de lei net.

În sectorul bugetar salariile au crescut cu 1,1% în sănătate şi asistenţă socială şi au scăzut cu 2,6% în educaţie din cauza vacanţei şcolare şi cu 0,1% în administraţia publică.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare