INTERVIU – Planurile și obiectivele deputatului Cornel Itu în 2016

Deputatul dejean Cornel Itu și-a stabilit deja obiectivele și proiectele pentru anul 2016 și le-a dezvăluit în cadrul unui interviu.

Reporter: Domnule deputat, vă rog să ne spuneţi cu ce gînduri aţi început acest an şi ce planuri aveţi pentru 2016.
Cornel Itu: Da, a început un nou an şi în primul rînd îmi doresc să văd duse la bun sfîrşit proiectele iniţiate deja. Unul dintre acestea este proiectul privind înfiinţarea parcului ştiinţific Tetapolis la Cluj-Napoca. Proiectul de lege pe care l-am depus în sesiunea parlamentară care a trecut vizează preluarea de către Consiliul Judeţean Cluj a unui teren din domeniul public al statului, aflat în prezent în administrarea Ministerului Transporturilor, pe care CFR are un drept de concesiune. Acest teren, în suprafaţă de peste 86.300 de metri pătraţi, e poziţionat în vecinătatea parcului industrial Tetarom, iar demersul meu urmăreşte transferarea lui în proprietatea Consiliului Judeţea Cluj, în scopul dezvoltării noului parc Tetapolis. Faptul că terenul se află în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom I va oferi numeroase avantaje viitorului obiectiv de investiţii: acces facil la infrastructura de transport şi la utilităţile din interiorul parcului industrial Tetarom I, apropierea de locaţiile universităţilor clujene, apropierea de centrul oraşului, acces rapid la principalele căi de transport (rutier, aerian, feroviar).

Rep: Care sînt beneficiile înfiinţării acestui parc?
C.I.: Proiectul Tetapolis are ca scop crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea activităţilor de Cercetare Dezvoltare Inovare prin oferirea unei infrastructuri moderne şi prin creşterea colaborării dintre mediul economic şi cel universitar. Creşterea capacităţii de cercetare şi valorificarea potenţialului de inovare din cadrul firmelor din regiune vor aduce beneficii la nivel local, regional şi naţional întrucît va conduce la dezvoltarea sectorului de cercetare şi inovare şi implicit la creşterea competitivităţii firmelor din acest domeniu. Beneficiile se vor desprinde atît din dezvoltarea unor noi servicii, cît şi din crearea unui număr mare de locuri de muncă în aceste domenii.
De asemenea, Tetapolis va avea efecte economice remarcabile pentru judeţul Cluj şi pentru municipiul Cluj-Napoca, cum ar fi sporirea atractivităţii zonei pentru investitori în diverse domenii, creşterea veniturilor pe termen lung la bugetul local şi dezvoltare economică accelerată în toată zona prin efect de influenţă. Nici beneficiile pe care le va aduce în plan social nu sînt mai puţin importante: crearea de noi locuri de muncă, crearea unei bune perspective pentru stabilirea forţei de muncă tinere calificate în zonă, dezvoltarea transportului în comun local şi interurban.

Rep: În ce fază se află acest proiect?
C.I.: Proiectul va intra în dezbatere la comisiile din Senat în sesiunea ce urmează şi sper să fie adoptat. Apoi va urma parcursul firesc, intrînd în dezbatere la Camera Deputaţilor. Sînt optimist în privinţa concretizării acestui proiect, respectiv a adoptării lui de către Parlament. Am în urmă o experienţă asemănătoare, cea privind transferul unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR ” -S.A. în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Dej. Anul trecut am susţinut acel proiect pe parcursul tuturor etapelor legislative, iar Dejul a cîştigat, pentru folosul public, un teren de 2.505 mp.

Rep: Ce alte proiecte mai aveţi în vedere pentru acest an?
C.I.: Între proiectele mele de viitor, un loc important îl ocupă şi infrastructura rutieră. Acest domeniu se află în capul listei, alături de crearea de locuri de muncă. Sînt mulţumit că prin activitatea mea şi a colegilor de la PSD am reuşit să facem un mare pas pentru modernizarea infrastructurii rutiere din municipiul Dej, dar încă mai avem de lucru.
Centura de ocolire a municipiului Dej este un proiect pentru care am militat de mult timp, şi am fost informat de Ministerul Transporturilor, la sfîrşitul anului trecut, că este cuprinsă în master planul pentru 2020-2030. Însă, acest lucru nu mă mulţumeşte, proiectul fiind împins într-un viitor prea îndepărtat. Aşadar, în acest an voi continua să fac demersuri pentru a obţine urgentarea investiţiei, întrucît pe parcursul activităţii mele parlamentare, am făcut numeroase intervenţii la Ministerul Transporturilor cu privire la necesitatea construirii unei centuri ocolitoare a municipiului Dej, considerînd, în baza tuturor exemplelor şi a studiilor din domeniul infrastructurii rutiere, că o astfel de arteră de transport este vitală pentru dezvoltarea economică şi turistică, pentru industrializarea şi reducerea poluării oricărui oraş cu populaţie medie sau crescută.

Rep: De ce consideraţi că este atît de importantă realizarea, cît mai repede, a acestei centuri?
C.I.: Centurile de ocolire constituie soluţia pentru rezolvarea celor mai importante probleme ale circulaţiei rutiere, întrucît diminuează poluarea mediului, poluarea fonică şi conservă patrimoniul arhitectonic ale oricărui centru urban.
Condiţia infrastructurii de transport nu răspunde nevoilor prezente, constituindu-se într-un obstacol major pentru realizarea coeziunii sociale şi dezvoltarea economică. Dincolo de aspectele de fluidizare a traficului, sau cele de natură ecologică, trebuie să avem în vedere faptul că, pe asemenea trasee se dezvoltă o adevărată industrie, un impact semnificativ avîndu-l dezvoltarea economică adiacentă, favorizată de accesul la o cale rutieră apropiată, apoi, dezvoltarea reală a serviciilor furnizate, a pieţei interne, atragerea de investiţii, punerea în valoare a terenurilor din proximitatea centurii. Municipiul Dej este un nod important de comunicaţii spre oraşele Zalău, Satu-Mare, Tîrgu-Lăpuş, Baia-Mare, Bistriţa şi Suceava, iar aşezarea lui pe şapte coline este un fapt cu implicaţii deosebite asupra circulaţiei în interior şi mai ales a traversării sale în lipsa unei centuri ocolitoare.

Rep: Dar infrastructura unui municipiu ca Dejul – a cărui forţă de muncă provine, într-o proporţie tot mai mare, din localităţile limitrofe – nu înseamnă doar centura. Aceşti oameni au nevoie de drumuri sigure pe care să se poată deplasa înspre şi de la serviciu.
C.I.: Aşa este. Un alt proiect pe care îl am în vedere pentru dejeni este finalizarea trecerii de cale ferată din zona OMV, unde pînă în prezent s-au pus dale, însă nu s-a făcut semnalizarea acustică şi optică. Îmi doresc să văd în acest an că s-au rezolvat problemele legate de trecerea la nivel de cale ferată din zona OMV – Refrabaz şi intersecţia Dej-Mica, puncte extrem de importante pentru fluidizarea şi siguranţa traficului auto.
Tot la capitolul infrastructură, am ca prioritate susţinerea construirii Autostrăzii Transilvania, şi sper ca voinţa politicienilor din regiune să meargă în aceeaşi direcţie cu a mea, să reuşim să vedem cît mai curînd finalizarea acestui proiect foarte important pentru ardeleni.

Rep: Ce alte domenii vă mai preocupă, ce alte proiecte intenţionaţi să iniţiaţi?
C.I.: Pe agenda mea se află pentru anul 2016 şi cîteva proiecte relevante pentru sănătate, educaţie şi sport. Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru finanţarea Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, care a rămas de ani şi ani doar un vis frumos pentru noi. Un centru medical şi universitar precum Clujul are nevoie de o unitate sanitară de anvergură, fiind ştiut faptul că acest oraş atrage foarte mulţi pacienţi, nu doar din Transilvania, ci şi din alte regiuni ale României.
Totodată, am în vedere dotarea spitalului municipal Dej cu aparatură mai modernă, şi urmăresc îndeaproape situaţia sediului Staţiei de Ambulanţă Dej.
Numeroasele interpelări în care descriam ministrului Sănătăţii condiţiile improprii în care îşi exercită profesia medicii şi asistentele Staţiei de Ambulanţă Dej, lucrînd ani la rînd într-un garaj din incinta Spitalului Municipal Dej, care nu beneficia nici măcar de încălzire, au dat roade în toamna anului 2015. Ministerul Sănătăţii şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne au obţinut din partea Guvernului României la o rectificare a bugetului pentru Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, suma de 32.472 milioane lei pentru serviciile de ambulanţă, iar pentru unităţile de primiri urgenţe suma de 52.528 milioane lei. Din aceste fonduri s-au făcut alocări atît pentru finalizarea proiectului de supraetajare şi modernizare a spaţiului destinat acestei staţii de ambulanţă care deserveşte dejenii şi ceilalţi locuitori din Colegiul 6, cît şi pentru Centrul de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului Municipal Dej.

Rep: Spuneaţi de sport şi educaţie…
C.I.: Sportul este una din pasiunile mele, şi voi continua să sprijin practicarea sportului, atît la nivel profesionist, cît şi amator. Îmi doresc pentru dejeni construirea unui bazin de înot, lîngă baza sportivă, iar în acest an sper ca demersurile mele să aibă succes. Un alt punct de interes este susţinerea echipei de volei CS Unirea Dej, pe care am ajutat-o de fiecare dată atît cît mi-a stat în putinţă. Sportul şi educaţia sînt, în opinia mea, două aspecte importante ale societăţii şi ale felului în care va arăta România viitorului.
Voi continua şi acordarea de burse din fonduri proprii pentru elevii merituoşi, însă lipsiţi de posibilităţi materiale, iar cadrele didactice din Colegiul 6 vor găsi în mine, aşa cum a fost şi în anii ce au trecut, un susţinător al educaţiei şi un om care va transmite de fiecare dată spre Guvern problemele cu care se confruntă, pentru a găsi soluţii rapide şi potrivite. De asemenea, voi ţine cont de problemele specifice din educaţie şi sănătate în activitatea mea legislativă. Am iniţiat numeroase proiecte benefice, cred eu, pentru educaţie, sănătate şi sport, şi doresc să păstrez această direcţie socială a activităţii mele ca deputat. Cîteva dintre proiectele pe care le urmăresc şi pe care le susţin sînt: introducerea uniformelor şcolare, legea sponsorizării şi mecenatului, anularea taxei radio şi TV, iar pe parcursul activităţii mele vă voi informa asupra stadiului acestor iniţiative pe care eu le consider binevenite pentru societatea românească.
Un alt punct important pe agenda anului 2016 este să păstrez obiceiul de a organiza întîlniri cu reprezentanţii autorităţilor locale din Colegiul 6, şi de a invita reprezentanţi ai autorităţilor centrale sau judeţene la aceste discuţii. Experienţa mi-a dovedit că este cel mai bun mod de a afla problemele concrete cu care se confruntă oamenii, şi de a găsi soluţii eficiente şi rapide.

Rep: Ce aţi dori să mai transmiteţi, în încheire, cititorilor noştri?
C.I.: În final, le doresc tuturor clujenilor un an mai bun şi mă simt dator să-i asigur că întreaga mea activitate va urma linia unui singur principiu, cel al transparenţei în folosul cetăţeanului.
Pentru viitor, dorinţa mea cea mai mare este ca prin activitatea desfăşurată alături de colegii din Grupul parlamentar al PSD cetăţenii să simtă în mod real că măsurile legislative pe care le promovăm conduc în mod convergent la dezvoltarea şi, implicit, la creşterea calităţii vieţii.

Sursă: Ziarul Făclia