Învățământul dejean este în doliu! A murit un fost profesor al Colegiului Național „Andrei Mureșanu” din Dej

Criticul și istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc (FOTO jos), membru de onoare al Academiei Române, reputat eminescolog, fost profesor al Colegiului Național „Andrei Mureșanu” din Dej și un fervent apărător și promotor al culturii și civilizației românești din Bucovina de Nord a încetat din viață miercuri, 4 iulie 2018, la vârsta de 98 de ani.

Născut la 25 septembrie 1920, la Suceviţa, Dimitrie Vatamaniuc a urmat şcoala primară în comuna natală, pentru ca apoi să studieze la Cernăuţi, unde a absolvit Şcoala Normală de Învăţători, şi la Rădăuţi, fiind absolvent al Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi“. Licenţiat în 1947 al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializare în istoria literaturii române, estetică literară şi istoria românilor, Dimitrie Vatamaniuc şi-a susţinut, zece ani mai târziu, teza de doctorat la Institutul de Istorie Literară şi Folclor al Academiei Române, avându-l conducător ştiinţific pe G. Călinescu.

A fost profesor de limba și literatura română la Liceul „Andrei Mureşanu“ din Dej, redactor la „Almanahul literar“ din Cluj, cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor, lector la Universitatea din Bucureşti, iar din 1964 şef de secţie la Centrul de Documentare şi Informare Știinţifică al Academiei Române. Din 1974 a lucrat ca cercetător la Institutul de Teorie şi Istorie Literară al Academiei Române.

Odată cu angajarea la Muzeul Literaturii Române, în anii ’70, a preluat, la îndemnul lui Alexandru Oprea, continuarea ediţiei integrale a operei lui Mihai Eminescu, inițiată și coordonată de Perpessicius în 1939 şi întreruptă în 1963. Va consacra, astfel, studiului operei eminesciene peste 30 de ani, devenind unul dintre cei mai importanți eminescologi români.

Activitatea sa literar-științifică se concretizează, de asemenea, și în zeci de studii monografice.

Născut și crescut în Bucovina de Nord, Dimitrie Vatamaniuc s-a implicat cu dăruire în studierea, apărarea și promovarea valorilor culturale românești din această zonă locuită de români, rămasă sau nu în granițele țării. A fost director al Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei din Rădăuţi al Academiei Române, transformat, în 1992, în Institutul Naţional „Bucovina“; redactor-responsabil al revistei „Analele Bucovinei“ şi coordonator al Enciclopediei Bucovinei în studii şi monografii; director al revistei „Septentrion“, publicaţie a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina.

Îndelungata și bogata sale activitate culturală și științifică i-a adus recunoașterea celui mai înalt for de consacrare al țării, Academia Română alegându-l membru de onoare în 2011. A fost, de asemenea, ales membru al The International Academy „Mihai Eminescu“ (India, 1998) și al Centrului Internaţional „Mihai Eminescu“ (Chişinău, 2001).

Universitățile „Lucian Blaga“ din Sibiu și „Ştefan cel Mare“ din Suceava i-au acordat titlul Doctor Honoris Causa, iar The American Biographical Institute l-a declarat „Om al Anului“ şi i-a acordat „Diploma de onoare“ în 1999 şi 2000. În 2002 a primit Premiul de Excelenţă al Fundaţiei Culturale a Bucovinei.

A fost ales cetăţean de onoare al comunei Suceviţa, al municipiului Rădăuţi şi al comunei Şiria din Arad.