Izvorul Tămăduirii – Agheasma Mică poate fi băută tot anul. Tradiții și obiceiuri

Creştin-ortodocşii sărbătoresc astăzi Izvorul Tămăduirii, eveniment marcat de tradiţii şi obiceiuri cu o puternică încărcătură spirituală. De Izvorul Tămăduirii, credincioşii merg la biserică pentru a lua Agheasmă Mică, apă sfinţită ce poate fi băută tot anul.

Izvorul Tămăduirii este una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox, fiind celebrată în fiecare an în vinerea din Săptămâna Luminată, imediat după Paște. Este o zi dedicată Maicii Domnului și puterii vindecătoare a harului divin.

Originea sărbătorii datează din secolul al V-lea, în timpul împăratului bizantin Leon I cel Mare. Sărbătoarea se referă la vindecarea unui orb de către Fecioara Maria. Maica Domnului l-a sfătuit pe împărat să-l ducă pe nefericit să se spele cu apa dintr-un izvor de lângă Constantinopol, pentru ca acesta să-şi poată recăpăta vederea. Pe acel loc, împăratul Leon a ridicat o biserică, aceasta primind hramul „Izvorul Tămăduirii”.

Agheasma Mică

În această zi, în biserici se săvârșește slujba de sfințire a apei (Agheasma Mică). Apa sfinţită poate fi băută tot anul, pe stomacul gol, spre deosebire de Agheasma Mare, de la Bobotează, care poate fi băută timp de numai 8 zile. De asemenea, această apă sfințită este considerată tămăduitoare de boli, protectoare împotriva necazurilor și o binecuvântare pentru gospodărie.

Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii

În această zi, în unele zone ale ţării, adolescenţii fac legământul juvenil. Acest legământ se făcea, cu sau fără martori, în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care făceau jurământul respectiv: rostirea cu voce tare a jurământului, schimbul colacului sau al altor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală sau o strachină din lut, însoţite întotdeauna de o lumânare aprinsă, îmbrăţişarea frăţească, ospătarea cu alimente rituale şi dansul.

Din bătrâni se spune că în această zi este bine ca oamenii să se spele cu roua şi să bea agheasmă, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca.

Tot în această zi se curăţau şi se sfinţeau fântânile şi se găseau izvoare noi. Credinţa spune că fântânile sfinţite de Izvorul Tămăduirii nu vor seca în perioadele fără ploi.

Totodată, întrucât sărbătoarea are loc în Săptămâna Luminată, nu se lucrează în gospodărie (în multe zone tradiționale) și este bine să se evite conflictele și supărările.