Jumătate din deţinuţii Penitenciarului Gherla lucrează. Cum sunt negociate tarifele

Jumătate din cei peste 800 de deţinuţi ai Penitenciarului Gherla lucrează în domenii precum confecţii cablaj auto, asamblare componente electrice sau producţie de mobilă. Conducerea instituţiei dă asigurări patronilor că materialele, uneltele şi utilajele folosite nu vor fi furate.

Reprezentanţii Penitenciarului Gherla au declarat, pentru Mediafax, că persoanele private de libertate prestează activităţi în domenii cum sunt cusut încălţăminte, confecţionare de cablaj auto, asamblare de componente electrice, manipulare de material sau producere de mobilier din lemn.

„În luna februarie 2019, dintr-un efectiv mediu de 810 detinuţi, media persoanelor private de libertate din cadrul Penitenciarului Gherla folosite la muncă a fost de 401 de persoane, din care 239 prestări servicii cu plată şi 162 în interesul locului de deţinere. Pentru beneficiari, persoanele private de libertate prestează activităţi în domenii cum sunt cusut încălţăminte, confecţionare de cablaj auto, asamblare de componente electrice, manipulare de materiale, activităţi de curăţenie hale de producţie, activităţi în domeniul producerii de mobilier din lemn. Majoritatea beneficiarilor înaintează solicitări de muncă necalificată dar, cu toate acestea, sunt solicitate de către beneficiari şi calificări precum zidari, dulgheri, fierari, betonişti, IT”, au spus sursele citate.

Negocierea tarifelor orare se realizează de către administraţia penitenciarului şi beneficiar şi nu pot fi mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în raport cu programul de muncă, potrivit Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

„În prezent, la nivelul Penitenciarului Gherla, sunt în derulare un număr de şapte contracte cu societăţi comerciale. Repartizarea veniturilor se face astfel: 40% revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate, iar 60% revine administraţiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice”, au mai spus reprezentanţii Penitenciarului Gherla.

În plus faţă de câştigul financiar, deţinuţii care participă la activităţi lucrative beneficiază şi de zile câştig.

„În cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă, în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă, iar în cazul în care munca este prestată pe timpul noptii se consideră două zile executate pentru o noapte de muncă”, au explicat reprezentanţii penitenciarului.

Aceştia au precizat că toate persoanele private de libertate pot participa la activităţi lucrative, la cerere, în funcţie de nevoile unităţii, situaţia juridică şi disponibilitatea acestora.

„Activităţile lucrative cu persoane private de libertate pot fi prestate atât în interiorul, cât şi în exteriorul penitenciarului. În prezent, interesul administraţiei penitenciarului este de a identifica parteneri cu care să se poata desfăşura activităţi în interiorul penitenciarului, astfel existând posibilitatea de a fi cuprinşi un număr cât mai mare de detinuţi”, au subliniat cei de la Penitenciarul Gherla.

Penitenciarul Gherla a lansat şi o ofertă pe piaţa nuncii, anunţând faptul că pune la dispoziţie forţă de muncă specială pentru societăţi comerciale, în special pentru activităţi care se pretează munca la domiciliu şi care necesită manoperă individuală.

„Folosirea forţei de muncă specială asigură cea mai eficientă soluţie pentru socităţile care doresc stabilitate şi rentabilitate în activităţile desfăşurate. Avantajele colaborării cu unitatea noastră sunt faptul că se asigură un număr constant de persoane private de libertate pe toată durata derulării contractului, atât în interiorul penitenciarului, cât şi în exteriorul acestuia, se asigură spaţii pentru amplasarea utilajelor în vederea confecţionării produselor (folosind persoane private de libertate la muncă), se negociază tarifele în funcţie de complexitatea lucrărilor efectuate”, au precizat oficialii instituţiei.

Folosirea la muncă a deţinuţilor nu implică încheierea unor contracte de muncă cu persoanele private de libertate, ci doar încheierea unui contract de prestări servicii între societate şi penitenciar, având loc şi o scutire de la plată a obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de sănătate, fond de şomaj.

Alte elemente avantajoase pentru agenţii economici care vor să angajeze deţinuţi sunt siguranţa asupra materiilor prime, materialelor, uneltelor şi utilajelor folosite în procesul tehnologic, în condiţiile în care nu există riscul sustragerii acestora, iar paza persoanelor private de libertate şi hrana acestora sunt asigurate de către penitenciar.

„Supravegherea şi coordonarea lucrărilor sunt asigurate de către personalul propriu în colaborare cu reprezentanţii societăţii”, au conchis reprezentanţii Penitenciarului Gherla.