LEFURI TĂIATE în învățământ! Măsura luată de Guvern care va afecta mii de angajați

Ordonanţa care trebuia să aibă ca scop ca scop corectarea inechităţilor de salarizare şi introducerea de bonusuri de performanţă pentru Educaţie şi Sănătate a dus la scăderea lefurilor pentru mii de angajaţi din învăţământ. Aceştia ameninţă cu proteste, potrivit Adevărul.ro.

Nici nu a intrat bine în vigoare Ordonanţa care înlătura inechităţile salariale din sistemul bugetar, că mii de angajaţi din Educaţie au realizat că, de fapt, le-au scăzut lefurile cu sute de lei. Cei mai afectaţi sunt directorii de şcoli care pierd până la 800 de lei, dacă instituţia are mai puţin de 30 de clase, dar şi contabilii unităţilor şcolare şi secretarii. Astfel, anul şcolar 2016-2017 ar putea începe cu o serie de proteste în toată ţara, ţinând cont că sindicaliştii din învăţământ sunt total nemulţumiţi de corecţiile aplicate în sistemul bugetar de salarizare care defavorizează mai multe categorii de angajaţi din Educaţie, potrivit sursei citate.

„În aceeaşi ordine de idei, menţionăm că majorările rezultate prin aplicarea corecţiilor sunt infime pentru cadrele didactice, cu sume cuprinse între 10-60 de lei. Ne exprimăm profunda şi justificata nemulţumire pentru actuala stare de fapt, prin care constatăm că Guvernul Cioloş este un demn continuator al Guvernului Boc. Politica de a lua de la unii foarte mult şi de a da la alţii foarte puţin, este una descalificantă pentru un executiv care se pretinde european„, a declarat liderul ASI Suceava, Giani Leonte.

La rândul lui, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie, Marius Nistor, susţine că la negocierile pe tema ordonanţei salarizării li s-a promis că niciun salariu din educaţie nu va scădea. „Diminuările salariale sunt, în medie, de 400 de lei de persoană, iar în situaţia aceasta sunt aproximativ 2.000 de angajaţi din sistemul de învăţământ preuniversitar. Directorul pierde în jur de 780 de lei la salariu, dispare indemnizaţia de conducere pentru secretar şi pentru contabilă”, a explicat sindicalistul Marius Nistor.

„Volumul de muncă este acelaşi”

Cei afectaţi de diminuarea salariilor i s-au adresat direct primului ministru pe pagina sa de Facebook: „Domnule Prim-Ministru ştiţi ca, urmare a HG nr.582 din 10 august 2016, la şcolile gimnaziale care au mai puţin de 30 clase AU SCĂZUT salariile contabililor şi ale secretarilor ce au avut indemnizaţie de conducere până la 31.07. (în condiţiile în care volumul de muncă a rămas acelaşi)? Ştiţi că munca unui contabil nu depinde de numărul de clase? Ştiti ca la unităţile mici există numai un post la contabilitate şi unul la secretariat iar la majoritatea unitătilor cu peste 30 de clase sunt câte două posturi la contabilitate si la secretariat – din care unul de conducere? Mă bucur sincer pentru colegii profesori cărora li s-au majorat salariile! S-a afirmat ca nu vor fi diminuari salariale pentru nici un angajat din sectorul bugetar dar conform acestei H.G. fostii contabili sefi si secretari sefi au salariile diminuate!”, îi atrag aceştia atenţia premierului Dacian Cioloş.

Concret, ei se referă la articolul 10, aliniatul 6 din Hotărârea 582/2016 care spune că „În situaţia în care drepturile salariale stabilite începând cu luna august 2016, utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. 3 pct. 2, la care se adaugă drepturile de la art. 10 alin. (2) lit. a) -e), sunt mai mici decât salariul de bază aferent lunii iulie 2016, se păstrează acesta din urmă, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii„.

La sfârşitul săptămânii trecute, sindicaliştii din Educaţie s-au întâlnit cu ministrul Educaţiei. Mircea Dumitru spune că nu ştie de unde au apărut aceste probleme în modul de calcul, dar că va încerca să le rezolve. „Într-adevăr sunt situaţii generate de aceste modificări, situaţii nefericite de altfel. Vom face toate demersurile necesare astfel ca împreună cu celelalte ministere, şi mă refer aici la Ministerul Muncii, Ministerul de Finanţe, să identificăm soluţiile astfel încât chiar din luna aceasta lucrurile să poată fi corectate”, a declarat Mirabela Amarandei, purtător de cuvânt al ministerului, potrivit Adevărul.ro.

Război deschis între magistraţi şi Guvern

Ordonanţa de Urgenţă privind salarizarea bugetarilor a aruncat în aer şi Justiţia, chiar dacă actul viza în esenţă angajaţii din învăţământ şi sistemul sanitar. Mai exact, primul articol este formulat în aşa fel încât se înţelege că Ordonanţa vizează de fapt toţi bugetarii: „personalul plătit din fonduri publice”. De aceea, magistraţii au considerat că textul ar trebui să se refere şi la ei, pentru a rezolva inechităţile din sistem. Primul care a reacţionat a fost procurorul general al României, Augustin Lazăr, care a a semnat un ordin prin care procurorii vor primi o majorare salarială de până la 18 procente, începând din septembrie. Imediat după aceea, judecătorii au început să facă presiuni, asupra Ministerului Justiţiei, pentru a le fi mărite salariile. Raluca Prună nu a emis însă niciun act pentru majorare.

Vor demisia Ralucăi Prună

Ulterior, mai multe asociaţii de magistraţi au trimis memorii Guernului şi au avut mai multe întâlniri cu Raluca Prună, în care au solicitat „eliminarea inechităţii şi discriminarii salariale”. În replică, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a anunţat că OUG 20/2016 nu se aplică şi magistraţilor, afirmând că o creştere cu 18% a salariilor acestora nu este un obiectiv al Guvernului în acest moment, actul referindu-se la medici şi profesori. „Nu credem că acest lucru (creşterea cu 18% a salariilor – n.r.) ar trebui să facă obiectul, cel puţin până la Legea salarizării unitare, unei dispute între puterea executivă şi cea judecătorească„, a subliniat Pîslaru. Consiliul Superior al Magistraturii a reacţionat joi şi a susţinut, într-un comunicat,  că declaraţiile unor reprezentanţi ai puterii executive sunt „inadmisibile şi regretabile”, putând genera o dispută nedorită între magistraţi şi alte puteri ale statului. În plus, Asociaţia Magistraţilor din România a solicitat duminică premierului Dacian Cioloş demiterea Ralucăi Prună pe motiv că temele propuse de aceasta în dezbatere nu au legătură cu obiectivele sistemului judiciar.

S-a deschis Cutia Pandorei

La începutul verii, când Ordonanţa privind salarizarea bugetarilor era în dezbatere publică, Guvernul avea două preocupări principale: să nu existe scăderi de venituri în urma acestei regularizări şi să nu apară voci care cer creşteri salariale dincolo de noile grile. Exact aceste două temeri se transpun, acum, în realitate. „În discuţiile cu partenerii sociali, ne-am asigurat că niciun salariu nu va scădea. De asemenea, avem în vedere alinierea tuturor salariilor la maximul avut în plan“, spunea ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, în iunie, după prima rundă de negocieri cu sindicatele, potrivit sursei citate. El preciza că normativul are ca scop corectarea inechităţilor de salarizare şi introducerea de bonusuri de performanţă pentru Educaţie şi Sănătate, urmând ca impactul bugetar al majorărilor să fie de 2,29 miliarde de lei.

Pîslaru a mai spus că, dacă se ia totul de la zero şi nu se respectă actualele criterii de echivalare între diversele categorii de bugetari, atunci legea nu va putea fi definitivată în acest an. „Al doilea lucru care este foarte important de menţionat este pe ce principii mergem, care sunt principiile din spatele legii salarizării unitare. Aici, evident, dezbaterile vor fi încinse pentru că una este să plecăm de la fosta lege, de la 284/2010, şi să considerăm că atunci, după vreo trei-patru ani, au fost stabilite corect echivalările între profesii – cam unde e profesorul faţă de doctor, faţă de poliţist, faţă de judecător. Şi a doua alternativă ar fi să deschidem dezbaterea, să deschidem Cutia Pandorei, adică să zică unii că vor mai sus, alţii că vor mai jos, adică să restabilim rolul în societate al fiecărei profesii şi cum ar trebui salarizată relativ faţă de ceilalţi“, a afirmat Pîslaru.

Sporurile, incluse în salariul de bază

Tocmai pentru a evita discuţiile pe marginea noilor grile, iniţiatorii ordonanţei de salarizare au prevăzut includerea sporurilor şi indemnizaţiilor în salariul de bază, în contextul în care foarte multe astfel de sporuri au fost acordate prin legi speciale. „Abordarea noastră este una de simplitate. Prin urmare, toate aceste elemente de sporuri, indemnizaţii, care s-au dat pe diverse legi, trebuie înglobate cât mai mult într-un salariu de bază care să reflecte acele principii de echivalare, uitându-ne şi la câştigul net. Mă uit care este salariul de bază, dar mă uit şi cu ce rămâne în mână persoana respectivă“, a mai arătat Dragoş Pîslaru, potrivit sursei citate.

Sursa – Adevărul.ro