Conectează-te cu noi

Naţional

Prețul rovinietei s-ar putea tripla în următoarea perioadă! Ce pregătește Guvernul

Publicat acum

pe

loading...

Rovinieta pentru autovehicule de marfă cu masa totală autorizată între 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone ar putea creşte până la 12 euro pe zi, de la 4 euro, cât este în prezent, prevede un proiect de Ordonanţă a Guvernului, publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor.

Conform Notei de fundamentare a proiectului, în conţinutul Directivei 1999/62/CE ce se referă la vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată (MTMA) mai mare de 3,5 tone, coroborat cu data publicării Comunicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe data de 18 februarie 2014, tariful de 12 euro/zi trebuia aplicat începând cu data de 1 martie 2014 pentru acest tip de vehicule. „Prin Comunicarea publicată la 17.03.2016 în Jurnalul Oficial al UE, tariful a fost majorat la 13 euro/zi cu aplicare de la 01 aprilie 2016, tarif rectificat ulterior la data de 01.06.2016 prin Comunicarea publicată în JOUE, la 12 euro/zi. Astfel, tariful zilnic de 12 euro pentru vehiculele de transport marfă trebuia aplicat începând cu 01 martie 2014, nefiind transpus nici în prezent„, se notează în document.

În acest context, sumele în euro şi cenţi prevăzute sunt revizuite la fiecare doi ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013, pentru a ţine seama de modificările la nivelul UE al indicelui armonizat al preţurilor de consum, excluzând energia şi produsele alimentare neprelucrate.

Actul normativ prevede că tariful lunar nu trebuie să depăşească 10% din tariful anual, tariful săptămânal nu ar trebui să depăşească 5% din tariful anual, iar tariful zilnic nu ar trebui să depăşească 2% din tariful anual.

Potrivit anexelor incluse în proiectul de Ordonanţă, rovinieta pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone va costa astfel: 12 euro/zi (de la 4 euro/zi, în prezent), 30 euro/săptămână (de la 16 euro), 60 de euro/lună (de la 32 euro/lună), 171 de euro/3 luni (de la 92 de euro) şi 600 de euro/an (de la 320 euro/an).

De asemenea, în cazul vehiculelor de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12 tone, tarifele aplicate pentru rovinietă ar urma să fie următoarele: 12 euro/zi (de la 7 euro/zi, la ora actuală), 33 de euro/săptămână (de la 28 de euro), 66 de euro/lună (de la 56 de euro), 188 de euro/3 luni (de la 160 de euro) şi 660 de euro/an (de la 560 de euro).

Pe de altă parte, tarifele percepute pentru rovinietă în cazul autoturismelor şi vehiculelor de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone, rămân neschimbate. Astfel, în cazul autoturismelor, acestea sunt cuprinse între 3 euro (pentru o săptămână) şi 28 de euro/an, iar pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone, între 6 euro/săptămână şi 96 de euro pe an. În acelaşi timp, tariful pe trei luni, practicat pentru autoturisme, este de 13 euro, iar pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone, de 36 de euro.

În privinţa amenzilor contravenţionale aplicate pentru cei care nu deţin rovinietă, în Nota de fundamentare a proiectului de Ordonanţă se arată că valoarea acestora s-a calculat ca fiind de două ori tariful anual pentru amenda minimă şi de patru ori tariful anual pentru amenda maximă. Astfel, în cazul autoturismelor amenda minimă este de 250 de lei, în timp ce valoare maximă ajunge la 500 de lei. Totodată, pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone, sancţiunea este cuprinsă între 900 şi 1.800 de lei, la vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone, între 5.500 şi 11.000 de lei, la vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12 tone – între 6.000 şi 12.000 de lei, în timp ce valorile cele mai ridicate ale amenzilor sunt prevăzute la vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv) – între 11.000 şi 22.000 de lei.

La începutul acestui an, reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atrăgeau atenţia, într-un comunicat de presă, că rovinieta s-ar putea scumpi cu 200% pentru cele 30.000 de autovehicule de transport marfă cu masa autorizată între 3,5 şi 12 tone.

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atrage atenţia că proiectul de Ordonanţă a Guvernului pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România afectează cel mai mult cele aproximativ 30.000 de autovehicule de transport marfă cu masă maximă autorizată între 3,5 tone şi 12 tone. Acestea vor trebui să plătească tarife de rovinietă pentru o zi de 12 euro, în creştere cu 33% de la 9 euro pentru vehiculele de peste 12 tone, cu 71,42% de la 7 euro pentru vehiculele între 7,5 – 12 tone şi în urcare cu 200% de la 4 euro la 12 euro pentru vehiculele între 3,5 – 7,5 tone„, susţineau oficialii UNTRR.

La momentul respectiv, la nivelul Comisiei Europene, se discuta modificarea Directivei 1999/62/CE prin directiva euro-vinietei, prin care se urmăreşte implementarea conceptului de plată a taxelor pe kilometru şi nu pe timp, aşa cum se aplică în prezent în România.

CE consideră că măsura propusă în proiectul de directivă contribuie la aplicarea în mod consecvent a principiilor „poluatorul plăteşte” şi „utilizatorul plăteşte” în vederea generării de venituri şi a asigurării de finanţare pentru investiţiile viitoare în transporturi.

Conform transportatorilor din România, tendinţa de taxare la kilometru a autovehiculelor comerciale de transport mărfuri s-a extins odată cu extinderea reţelei de autostrăzi şi drumuri expres, de la ţări cu tradiţie în taxarea pe autostrăzi, precum: Franţa, Italia, Spania, Germania, la ţări precum Austria, Cehia, Ungaria. Unele dintre aceste ţări taxează autoturismele în funcţie de distanţa parcursă (Italia, Franţa) sau pe timp – prin viniete/stickere cu diferite valabilităţi (Austria, România, Ungaria) sau absolut deloc, cum este cazul Germaniei.

Germania intenţiona să introducă la 1 iulie 2018 o taxare de 130 euro pe an pentru autoturisme, însă pentru utilizatorii celor înmatriculate în Germania, statul va oferi posibilitatea deducerii acestei valori din impozitul anual. Acest aspect a determinat Austria să deschidă un proces împotriva Germaniei la Curtea Europeană de Justiţie pentru anularea acestei discriminări, deoarece utilizatorii autoturismelor cu alte numere de înmatriculare decât de Germania nu au nicio facilitate.

În România, taxarea pentru utilizarea celor peste 17.000 km de drumuri naţionale (autostrăzi – 748 km, drumuri europene, drumuri cu trei benzi de circulaţie, drumuri cu patru benzi de circulaţie, drumuri cu şase benzi de circulaţie), acelaşi autovehicul de 40 tone, cu mai mult de 5 axe, plăteşte între 11 euro/zi şi 1.210 euro/an indiferent de numărul de kilometri parcurşi sau de nivelul emisiilor poluante.

Drumurile judeţene însumează aproape 35.400 km, iar cele comunale peste 33.100 km, ambele categorii au administratori diferiţi şi pot avea propriile tarife de utilizare a infrastructurii proprii, cât şi propriile portanţe, de obicei inferioare reţelei principale, precum şi propriile tarife pentru depăşirea acestor valori.

În prezent, un autoturism plăteşte în România 28 euro/an, în Austria 87,3 euro/an (Austria are o reţea de autostrăzi de 1.720 km), în Ungaria 140 euro/an (Ungaria are o reţea de autostrăzi de 1.500 km), în Bulgaria 50 euro/an (Bulgaria are o reţea de autostrăzi de 800 km), iar în Germania (reţeaua de autostrăzi are 13.000 km), dacă se va aplica din 2019, suma de 130 euro/an.

 

Sursa – Agerpres

Naţional

Ministrul Sănătăţii a suplimentat cu 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a aprobat suplimentarea cu încă 35.000 a numărului de doze de vaccin antigripal pentru campania de vaccinare a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire, anunţă, vineri, Ministerul Sănătăţii (MS), potrivit Mediafax.

Ministerul Sănătăţii a decis măsuri suplimentare pentru prevenirea, limitarea şi tratarea îmbolnăvirilor prin gripă, anunţă sursa citată.

Astfel, a fost organizată o colaborare interdisciplinară cu Institutele de Boli Cardiovasculare din Bucureşti, Cluj Napoca, Tg Mureş, Timişoara, dar şi cu Spitalul Polisano din Sibiu pentru asigurarea unei tehnici extracorporale de suport cardiac şi respirator prelungit pentru persoanele cu insuficienţă respiratorie severă – ECMO.

Este o tehnologie modernă folosita ca suport în astfel de situaţii”, precizează MS.

Până la data de 19 ianuarie 2020, un număr de 1.447.831 de persoane la risc au fost imunizate din cele 1.500.000 doze achiziţionate de Ministerul Sănătăţii.

Continuă să citești

Naţional

24 ianuarie – Unirea Principatelor Române şi paşii făcuţi spre apariţia statului român

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Ţării Româneşti, devenind primul lider al Principatelor Unite şi, după câţiva ani, al statului unitar România, este marcată pe 24 ianuarie.

Cuza era domnitorul Moldovei din 5/17 ianuarie 1859. La Iaşi, cei care susţineau unirea deţineau 33 de locuri din cele 55 ale Adunării Elective, dar erau înscrişi nu mai puţin de 38 de candidaţi. Aceştia s-au retras pe rând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultima opţiune, Grigore Sturdza se dovedise că are obligaţii faţă de interesele Rusiei şi ale Poloniei, astfel că Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.

Reprezentant al Partidei Naţionale, Alexandru Ioan Cuza era susţinut numai de liberali pentru desemnarea ca domn şi în Ţara Românească. Adunarea Electivă de la Bucureşti era dominată de conservatori, care însă susţineau doi candidaţi diferiţi, Gheorghe Bibescu, fost domn între 1843 şi 1848, şi Barbu Ştirbei, care se mai aflase la conducerea Valahiei de două ori, între 1849 şi 1853 şi între 1854 şi 1856.

Fost participant la mişcarea revoluţionară din 1848, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi după ce conservatorii nu au putut să se hotărască asupra unui singur candidat propriu.

Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În 1859, Conferinţa puterilor garante de la Paris (26 martie – 25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două principate. Abia pe 4 decembrie 1861, Poarta Otomană recunoaşte unirea pe durata domniei lui Cuza.

Perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza coincide cu reformele de unificare şi modernizare a instituţiilor din cele două principate. Împroprietărirea ţăranilor şi secularizarea averilor mănăstireşti, ca şi opţiunile personale ale domnitorului au atras opoziţia elitelor sociale din acele vremuri şi au încurajat zvonuri privind intenţia lui Cuza de a instaura o dinastie personală, astfel că, la 11 februarie 1866, acesta a fost obligat să abdice.

În locul său a fost adus pe tron principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constituţia adoptată în acel an denumind noul stat România.

24 IANUARIE, ZI LIBERĂ LEGALĂ ÎN ROMÂNIA

În 2016, data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată nelucrătoare, adăugându-se sărbătorilor legale.

De asemenea, în anul 2020, românii vor avea 15 zile libere legale, potrivit Codului Muncii. Sunt în total 15 zile libere legale, din care 11 sunt în timpul săptămânii.

În anul 2020 vor exista următoarele zile libere legale:

  • 1 şi 2 ianuarie 2020 – Anul nou (miercuri şi joi)
  • 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române (vineri)
  • 17 aprilie – Vinerea mare (vineri)
  • 19, 20 aprilie – Paştele (duminică, luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii ( vineri)
  • 1 iunie – Ziua Copilului (luni)
  • 7 şi 8 iunie – Rusalii – (duminică, luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Naţională a României (marţi)
  • 25 şi 26 decembrie – Crăciunul (vineri, sâmbătă)

Continuă să citești

Naţional

Rovinietă 2020: Noutăți și tarife pentru taxa de drum

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Potrivit legislației în vigoare, atunci când folosesc rețeaua de drumuri din țara noastră, fie ele drumuri naționale, europene sau autostrăzi, șoferii trebuie plătească o taxă de utilizare a acestora, taxă numită rovinietă.

În condițiile în care, în anul încheiat recent, au apărut câteva noutăți privind rovinieta, printre care și posibilitatea recuperării parțiale, în anumite condiții, a banilor plătiți pe ea, prezentăm azi cele mai importante informații despre taxa de drum, inclusiv tarifele valabile în acest an.

Noutățile privind rovinieta

O primă modificare privind rovinieta a apărut în luna aprilie a anului trecut. Astfel, după cum stabilește Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 748/2019, atunci când vinde o mașină ce are o rovinietă valabilă, vânzătorul poate cere Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) returnarea banilor pentru perioada de valabilitate rămasă a rovinietei.

Mai exact, cel ce vinde mașina poate cere returnarea banilor pentru perioada dintre momentul în care noul proprietar plătește taxa de drum și data de expirare a rovinietei încheiate de el, adică din momentul în care cele două roviniete se suprapun.

Apoi, numărul camerelor fixe utilizate de CNAIR pentru a-i identifica pe cei ce circulă pe drumurile din țara noastră fără să aibă o vinietă valabilă s-a majorat, în mai multe etape, și a ajuns acum la 106. Pe lângă camerele fixe, CNAIR mai utilizează, pentru a verifica existența sau valabilitatea rovinietelor, și 14 camere video mobile, distribuite pe întreg teritoriul național.

Cât plătesc, în acest an, șoferii pentru rovinietă

Legat de sumele pe care trebuie să le plătească șoferii pentru cumpărarea unei roviniete, acestea au rămas neschimbate și în acest an. Concret, conform Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, în ceea ce privește autoturismele, tarifele rovinietei sunt de trei euro pentru șapte zile, șapte euro pentru 30 de zile, 13 euro pentru 90 de zile și 28 de euro pentru 12 luni.

Apoi, în cazul vehiculelor de transport marfă cu masa totală admisibilă tehnic (MTMA) mai mică sau egală cu 3,5 tone, tarifele sunt de șase euro pentru șapte zile, 16 euro pentru 30 de zile, 36 de euro pentru 90 de zile și 96 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone și mai mică sau egală cu 7,5 tone tarifele sunt de patru euro pentru o zi, 16 euro pentru șapte zile, 32 de euro pentru 30 de zile, 92 de euro pentru 90 de zile și 320 de euro pentru 12 luni.

Pe de altă parte, OG nr. 15/2002 stabilește și amenzile ce se pot aplica celor care circulă cu mașina pe drumurile publice fără să aibă o rovinietă valabilă, acestea fiind cuprinse între 250 și 4.500 de lei. Amenzile cele mai mici se dau în cazul autoturismelor (250 – 500 de lei), în timp ce amenzile cele mai mari se dau în cazul vehiculelor de transport de marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone (3.000 – 4.500 de lei).

Reamintim că, începând din 2018, în cazul unei mașini vândute, noul proprietar este cel care trebuie amendat pentru circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, nu vechiul deținător, iar circularea cu mașinile, pe drumurile publice, fără a avea rovinietă valabilă se prescrie în patru luni, nu în șase, așa după cum se întâmpla anterior.

Continuă să citești

RECLAMĂ

loading...

PUBLICITATE

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare