Proiectul „Viitorul Memoriei”, dedicat comemorării evreilor deportați, va fi lansat la Cluj!

Duminică, 28 mai, proiectul „Viitorul Memoriei” va fi lansat la Cluj, într-o dată care se suprapune cu cea în care au avut loc pogromuri și deportări ale populației evreiești locale.

„Prin istorii orale și narațiuni autobiografice, relevăm povești personale în scopul de a recupera demnitatea celor pe care naziștii și colaboratorii lor entuziaști au încercat să-i elimine și să-i șteargă din istorie, prin muncă forțată și ucideri în masă organizate la scară industrială. În Oradea și Cluj — ambele orașe situate în Transilvania de Nord, care a fost sub controlul guvernului ungar din 1940 până la sfârșitul războiului — vom explora istoriile deportărilor devastatoare din mai 1944 către Auschwitz și alte lagăre de concentrare, unde majoritatea populației evreiești a regiunii a fost anihilată”, declara Olga Stefan, curator si inițiatoare a proiectului.

Expoziția de pictură cu lucrări aparținând grupului de artiști evrei din Oradea, precum Alex Leon, Tibor Erno, Paul Fux, Joszef Biro, Jozef Klein, Erno Grunbaum și Moric Barat — majoritatea uciși la Auschwitz — relevă contribuția pe care ei au adus-o Modernismului.

Recitalul de poezii de Magdalena Klein, care s-a sinucis la doi ani după eliberare și lectura din jurnalul Evei Heyman, o fetiță de 13 ani ucisă la Auschwitz, readuc scrierile lor la viață. Trecut va fi readus in actualitate prin numeroase alte evenimente, spectacole și lucrări de artă contemporană.

Evenimentele din Cluj vor cuprinde istoriile legate de „trenul lui Kasztner”, prezentate prin materialele filmate de Istvan Fisher (într-o expoziție al cărei curator este Miklos Szilard), o discuție cu Ladislaus Loeb, unul dintre supraviețuitorii acestui tren, și o serie de documente și mărturii ale altor supraviețuitori. Alături de alte proiecte și lucrări de artă contemporană ce tratează ghetoizarea, deportarea și dispariția populației evreiești a orașului, se va prezenta de asemenea o readaptare a unui proiect de cercetare de mare anvergură inițiat de Casa Tranzit, „Disparuti din 1944” [Missing Since 1944].

Evenimentele vor aduce in atentia publicului o arhivă bogată cu cărți și documente scrise de supraviețuitori și victime ale Holocaustului sau descendenții acestora, dintre care multe vor fi prezentate publicului pentru prima dată în acest context.

Din program vor face parte numeroase manifestari:

• Proiecție ‘Fragments of a Life/Fragmente dintr-o viață’, film de Olga Ștefan, imagine Miklos Klaus Rosza, montaj Gabi Basalici — o lucrare video ce combină discuții intime de familie, între Olga Ștefan și bunica ei, Sorana Ursu (care are acum 92 de ani), cu materiale de arhivă, fotografii și alte imagini din trecut sau din prezent, realizând un amestec de amintiri și impresii care ilustrează și contrazic deopotrivă faptele istorice.
• ‘Laboratorul lui Mengele’ și ‘Alles Dort Lassen’ — instalații de Lazslo Ujvarossy — ambele lucrări amintesc de cei 24.396 de evrei deportați din Oradea la Auschwitz în mai 1944. Prima lucrare enumeră victimile în eprubete din sticlă, care au rol de complex memorial, iar cea de-a doua este compusă din trei printuri cu textul ‘Alles Dort Lassen’, poruncă ce le-a fost dată evreilor de către autorități la deportare și la intrarea în lagărul de exterminare Auschwitz.
• ‘Pentru persistența memoriei’, de Miklos Onucsan — O placă comemorativă din gheață, cu inscripția ‘Pentru persistența memoriei’ [TO THE PERSISTENCE OF MEMORY] va fi inaugurată și apoi lăsată să se topească în timp real. Apa topită din placă va fi lăsată să se scurgă pe pământ, pentru a fi absorbită și pentru a intra, astfel, în circuitul natural al apei.
• Performance ‘Album de Familie’, de Katia Pascariu și David Schwartz — ‘Album de familie’ pornește de la poveștile, fotografiile și documentele personale ale familiilor Benedek și Salamon, familii de evrei maghiari care au trăit în Oradea înaintea și în timpul celui de-al doilea război mondial. Performance-ul are ca puncte de pornire mărturiile uneia dintre ultimele supraviețuitoare din familie, Iudith Ardeleanu-Goldhammer, care apare și în filmul ‘Iluziile mele’ expus în cadrul expoziției de la Sinagoga Sion, precum și volumul ‘Scrisorile unei mame 1935-1944’, care cuprinde scrisori trimise de Salamon Juliska copiilor săi înainte de a fi deportată și ucisă la Auschwitz.

Programul complet al manifestarilor poate fi consultat pe www.thefutureofmemory.ro.

Intrarea publicului la eveniment este liberă.

FOTO – Arhivă