Conectează-te cu noi

Naţional

Schimbări în Educaţie! Dispare una dintre vacanţe, iar elevii clasei a VII-a vor susţine simularea Evaluării Naţionale

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Elevii nu vor mai avea parte de vacanţa intersemestrială din luna februarie, potrivit unui anunţ al ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Astfel, vacanţa de iarnă va dura între 21 decembrie 2019 – 12 ianuarie 2020 şi va avea o durată de 3 săptămâni, fiind şi vacanţă intersemestrială, scrie Mediafax.

Potrivit structurii anului şcolar 2019-2020, semestrul I va avea 15 săptămâni de cursuri, dispuse în perioada 9 septembrie 2019-20 decembrie 2019.

În perioada 26 octombrie-3 noiembrie 2019, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar vor fi în vacanţă.

Vacanţa de iarnă va dura între 21 decembrie 2019 şi 12 ianuarie 2020 şi va avea o durată de 3 săptămâni, fiind şi vacanţă intersemestrială, evitându-se astfel, potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale, fragmentarea accentuată a anului şcolar.

Până acum, elevii au beneficiat şi de vacanţă intersemestrială, în perioada 2 – 10 februarie.

Semestrul al II-lea va avea 20 de săptămâni de cursuri, dispuse în perioada 13 ianuarie 2020 – 12 iunie 2020. Vacanţa de primăvară va fi în perioada 4 aprilie 2020 – 21 aprilie 2020, apoi elevii revin la cursuri pe 22 aprilie până pe 12 iunie 2020.

Pentru clasele de finalizare a învăţământului liceal, anul şcolar va avea 33 de săptămâni de cursuri şi se va încheia pe 29 mai 2020.

Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar va avea 34 de săptămâni de cursuri şi se va încheia pe 5 iunie 2020.

Andronescu anunţă că elevii clasei a VII-a vor susţine simularea Evaluării Naţionale

Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a anunţat, marţi că elevii claselor a VII – a vor susţine Simularea Evaluării Naţionale, în perioada 11 – 13 martie 2019, adică peste mai puţin de o lună.

Potrivit ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, introducerea simulării Evaluării Naţionale are ca argument principal rezultatele slabe de la Evaluarea Naţională.

Astfel, în perioada 11 -13 martie, adică peste mai puţin de o lună, şi elevii claselor a VII -a vor susţine simularea Evaluării Naţionale.

Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale, prima probă scrisă din cadrul EN VIII, Limba şi literatura română, va avea loc pe data de 18 iunie 2019.

Calendarul mai arată că cea de-a doua probă scrisă (matematică) se va desfăşura în data de 20 iunie, iar ultima (limba şi literatura maternă – pentru elevii care au studiat această disciplină) este programată în data de 21 iunie.

Afişarea primelor rezultate este prevăzută pentru data de 25 iunie (până la ora 12:00), procedură urmată de înregistrarea contestaţiilor, în intervalul orar 14:00 – 20:00. Examenul se va încheia sâmbătă, 29 iunie, cu afişarea rezultatelor finale.

Înscrierea absolvenţilor clasei a VIII-a în vederea participării la Evaluarea Naţională se face în perioada 3 – 7 iunie 2019. Conform ordinului de ministru privind structura anului şcolar 2018 – 2019, cursurile pentru clasa a VIII-a se vor încheia vineri, 7 iunie 2019.

Ulterior afişării rezultatelor, în perioada 3 – 7 iulie, absolvenţii clasei a VIII-a şi părinţii acestora, asistaţi de diriginţii claselor a VIII-a, vor completa opţiunile din fişele de înscriere pentru admiterea la liceu. Vor parcurge aceeaşi procedură şi absolvenţii clasei a VIII-a care doresc să fie admişi în licee din alt judeţ.

Verificarea de către părinţi şi candidaţi a fişelor, corectarea greşelilor în baza de date computerizată şi listarea fişelor corectate din calculator sunt prevăzute în intervalul 4 – 8 iulie.

Repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a este programată vineri, 12 iulie 2019.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere”, spun reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Înscrierile în învăţământul primar încep pe 4 martie

Ministrul Educaţiei a anunţat că prima etapă pentru înscrierea în învăţământul primar va avea loc în perioada 4 – 22 martie, iar a doua etapă va avea loc în perioada 2 – 8 aprilie 2019.

Metodologia este pregătită. Prima perioadă de înscriere începe pe 4 martie, până pe 22 martie. Etapa a doua va fi între 2 aprilie şi 8 aprilie”, a anunţat, marţi, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei Naţionale, procedurile de înscriere nu se vor schimba semnificativ.

Procedura de înscriere în învăţământul primar pentru anul şcolar 2019-2020 este simulare celei aplicate în anul şcolar anterior, nefiind aduse modificări semnificative metodologiei. În clasa pregătitoare pot fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august 2019 inclusiv. La solicitarea părinţilor, copiii care împlinesc vârsta de şase ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2019 inclusiv pot fi înscrişi în învăţământul primar dacă evaluarea dezvoltării psihosomatice atestă pregătirea pentru parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare”, au anunţat, marţi, reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Naţional

Comisia Europeană dorește interzicerea produselor cu acizi trans! Ce va face România

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

Potrivit unui regulament adoptat recent de Comisia Europeană, toate statele membre UE vor fi obligate să limiteze acizii trans din alimente – cele mai nocive grăsimi, responsabile de zeci de mii de decese anual, scrie România Liberă.

O dată cu această decizie radicală, producătorii vor fi obligaţi să schimbe compoziţia unora dintre cele mai căutate produse din rafturile hipermarketurilor. De pildă, margarina, mezelurile, produsele de patiserie sau supele la plic care conţin acizi trans ar putea să dispară de pe piață începând de la 1 aprilie 2021, termenul-limită pentru implementarea regulementului, care are regim de obligativitate. Astfel, toate statele membre ale blocului comunitar vor fi nevoite să limiteze cantitatea de acizi trans la maximum 2 grame la 100 de grame de grăsime din conţinutul produselor alimentare.

Comisia Europeană justifică această măsură prin faptul că stabilirea unei limite legale pentru acizii grași trans industriali în produsele alimentare pare a fi măsura cea mai eficientă pentru sănătatea publică, protecția consumatorilor și compatibilitatea cu piața internă. În prezent, pe piața europeană există produse care conțin chiar și în proporție de 40-50% acizi grași trans nesaturați, fiind folosiți pe scară largă de producătorii de alimente procesate, deoarece fac ca produsele să arate mai atrăgător, char și după mult timp, și le prelungesc substanțial termenul de valabilitate.

De altfel, măsura vine în urma recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și a Autorităţii Europene pentru Siguranța Alimentară privind reducerea cantității de acizi trans din alimente, identificaţi de experţi ca fiind unii dintre cei mai importanți factori ce subminează starea de sănătate în Europa şi în lume.

Între timp, Danemarca, Elveția, Austria, Islanda, Norvegia și Ungaria au introdus deja în legislația proprie limita de 2 g de acizi trans/100 g de grăsimi în alimentație, înainte ca Bruxelles-ul să o impună. În Germania, Olanda și Marea Britanie s-a negociat cu procesatorii scăderea voluntară a conținutului de acizi trans.

Medicul nutriţionist Mihaela Bilic explică această decizie, aflată în dezbaterea CE încă de acum 10 ani:

Recomandarea este să consumăm produse mai puțin ambalate/prelucrate/industrializate și de calitate inferioară. Dacă tot mâncăm un croissant sau un biscuit, merită să fie unul cu unt! Cât despre producătorii din industria alimentară, mesajul e simplu: sănătatea populației e mai importantă decât prețul unui produs și de faptul că el poate rămâne săptămâni întregi ambalat pe un raft sau în congelator fără să sufere nicio schimbare!? Cheltuiți banii citind eticheta și alegând calitatea, chiar dacă asta presupune un preț mai mare. Renunțați la produse care au în lista de ingrediente cuvintele‚ «grăsimi vegetale hidrogenate», chiar dacă asta înseamnă un pic mai multă bucătăreală. Alegeți artizanal în detrimentul lui industrial și fiți circumspecți cu termenele de garanție de multe luni”.

Proiect legislativ similar, blocat la Camera Deputaţilor

Şi în Parlamentul României a fost introdus în urmă cu doi ani de zile un proiect legislativ identic cu regulamentul adoptat recent de Comisia Europeană, ce vizează limitarea cantității de acizi trans din alimente. Deşi a trecut de Senat, iniţiativa a fost blocată ulterior din motive necunoscute la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Iniţiatorul proiectului, senatorul USR Adrian Wiener a declarat pentru „România liberă“ că „În prezent, Comisia Europeană pune în practică dezideratul OMS pentru toate țările UE pentru eliminarea acizilor trans din produsele alimentare. Din 24 mai, teoretic, tot ceea ce se produce de acum încolo nu va mai putea să conțină astfel de acizi. Până în 2021 pot fi menținute la raft produsele deja aflate pe piață, este o perioadă de inerție în care trebuie reformulate produsele, tehnica aferentă fiind pusă la dispoziție producătorilor cu titlu de gratuitate. Având în vedere că este o piață liberă, un stat membru dacă nu respectă acest regulament, pune în pericol sănătatea consumatorilor din celelalte state din Uniune. România este obligată să respecte acest regulament al CE, altfel lucrurile pot să ajungă până la Curtea Europeană de Justiție, pot fi amenzi foarte mari, care riscă să meargă până la infringement. Ultimul control pe care l-a făcut ANSVSA pe tema uleiurilor hidrogenate la începutul acestui an a avut rezultate îngrijorătoare: 40% din producătorii de lactate introduc la greu în produse această toxină. Deci situația în România este mult, mult mai gravă decât în alte țări UE, deși costurile de reformulare sunt minimale. Ministerul Economiei urmează acum să operaționalizeze acest regulament – ce instituții trebuie să vegheze la respectarea lui, stabilirea cuantumului amenzilor, care sunt mecanismele de control și sancționare, cine distruge produsele neconforme etc“.

La rândul său, Sorin Minea, preşedintele Federației patronale Romalimenta, a precizat pentru România Lilberă că decizia Comisiei Europene era aşteptată de producătorii din domeniu şi va fi aplicată cu stricteţe și în România:

Este cererea industriei alimentare, o negociem de un an și jumătate. Ne-am opus să mai fie discutată în Parlamentul României pentru că nu are rost, este greșit formulată în acel proiect de lege inițiat de dr. Wiener. În produsele făcute de firmele serioase nu mai există acizi grași trans, nu știm dacă se respectă acest lucru și la patiseria din colț. Margarina nu mai are de ani de zile astfel de ingrediente, de luni de zile se face scandal, dar nu are nici un fel de impediment. Cine nu respecta înainte nu va respecta nici acum acest regulament”.

Bolile din farfurie

Pentru a obține astfel de grăsimi, uleiurile vegetale ieftine sunt hidrogenate, adică saturate cu hidrogen la temperaturi ridicate, iar ulterior aproximativ 30% din molecule îşi schimbă configurația, devenind nocive pentru sănătate.

Consumul acizilor trans din alimente este implicat în declanșarea bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale și a bolii Alzheimer. În plus, excesul de grăsimi trans slăbeşte sistemul imunitar, reduce dramatic rezistenţa la stres, poate duce la depunerea de colesterol pe pereţii vaselor de sânge, ateroscleroză şi chiar cauzează cancer. Grăsimile trans cresc și riscul de diabet, înlocuirea acestora cu grăsimi polinesaturate reducând cu 40% riscul de diabet, potrivit unui studio realizat de Harvard School of Public Health.

În general, afecțiunile provocate de consumul de acizi trans duc la decesul a 50.000 de europeni în fiecare an. În România, se estimează că alimentele bogate în acizi trans sunt responsabile de apariția unor boli care ucid anual aproximativ 3.000 de români.

Medicii atrag atenţia că acest tip de acizi sunt grăsimi de origine vegetală și se găsesc în alternative ieftine ale unor produse alimentare, cum sunt margarina sau mezelurile. De asemenea, sunt folosiţi în compoziţia produselor de tip fast food, a celor de patiserie, în prăjituri, biscuiți, în popcorn pentru microunde, chipsuri, mâncare semipreparată, pizza, supe la plic, maioneză, creme tartinabile, diverse tipuri de sosuri sau cereale preambalate. Multe conţin în prezent acizi graşi trans nesaturaţi în cantităţi de cel puţin 10 la sută.

Potrivit Regulamentului CE, după 1 aprilie 2021 produsele alimentare care nu respectă normele europene nu vor mai putea fi introduse pe piață.

Continuă să citești

Naţional

WhatsApp, vizată de un atac cibernetic. Toţi utilizatorii, îndemnaţi să facă UPDATE!

Publicat acum

pe

FOTO – Arhivă
loading...

„Un actor cibernetic avansat” a exploatat o vulnerabilitate majoră a aplicaţiei de mesagerie online WhatsApp, deţinută de Facebook, reuşind să instaleze un program clandestin de monitorizare pe telefoane şi alte dispozitive, a anunţat compania, potrivit postului Sky News.

WhatsApp a transmis că aplicaţia a vizat un „număr precis” de utilizatori, fiind orchestrată de „un actor cibernetic avansat”.

Compania a lansat un update care a eliminat această vulnerabilitate, îndemnând toţi utilizatorii să-şi actualizeze aplicaţia ca măsură de precauţie.

WhatApp a anunţat că echipa de securitate a companiei a fost prima care a identificat vulnerabilitatea, la începutul acestei luni, şi a informat grupuri pentru protecţia drepturilor omului, anumite firme de securitate şi Departamentul de Justiţie din SUA.

Hackerii au folosit funcţia de apelare vocală a aplicaţiei WhatsApp pentru a suna victima, în scopul instalării unui program clandestin de monitorizare, care era instalat chiar dacă victima nu răspundea la apel. Publicaţia Financial Times a relatat că, în multe cazuri, apelul ar fi dispărut la scurt timp din istoricul apelurilor.

„Atacul are toate semnele distinctive ale unei companii private care lucrează cu guverne pentru furnizarea de programe de tip spion care preiau controlul asupra funcţiilor sistemelor de operare ale telefoanelor mobile”, se afirmă într-un comunicat publicat luni de WhatApp.

Publicaţia Financial Times a relatat că programul folosit în acest caz a fost dezvoltată de compania israeliană de securitate NSO, informează cotidianul The Guardian.

Vulnerabilitatea a fost utilizată pe data de 12 mai în cadrul unui atac cibernetic ce a vizat telefonul mobil al unui avocat din Marea Britanie, a relatat Financial Times. Avocatul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, este implicat într-un proces împotriva NSO, intentat de un grup de jurnalişti mexicani şi un dizident saudit.

Compania NSO Group a comunicat că investighează cazul acestor atacuri ce vizează aplicaţia WhatsApp.

„În niciun caz NSO nu ar fi implicată în utilizarea sau identificarea ţintelor tehnologiei sale, care este utilizată exclusiv de agenţii de informaţii şi de aplicare a legii”, a comunicat NSO Group.

Programul de tip spyware Pegasus, dezvoltat de compania israeliană de securitate, este vândut doar agenţiilor statele de informaţii. Capabilităţile acestui program spion sunt aproape absolute. Odată instalat pe un telefon, programul poate extrage toate datele deja existente pe dispozitiv (mesaje text, contacte, locaţia GPS, e-mail, istoricul browserului etc.), iar în plus colectează şi date noi, utilizând microfonul şi camera pentru a înregistra împrejurimile utilizatorului şi sunetele ambientale, potrivit unui material publicat de cotidianul New York Times în anul 2016.

Continuă să citești

Naţional

România a ratat calificarea în finala Eurovision de la Tel Aviv!

Publicat acum

pe

loading...

Cântăreaţa Ester Peony, care a reprezentat România la Eurovision 2019, dar a ratat calificarea în finală, a mulţumit tuturor pentru sprijin şi a afirmat că este recunoscătoare pentru experienţele sale din ultimele trei luni în competiţia muzicală.

Mulţumesc tuturor pentru sprijin! Sunt atât de recunoscătoare pentru tot ce s-a întâmplat în ultimele trei luni. A fost minunat la Tel Aviv! Vă iubesc şi mult noroc tuturor în finală!”, a scris cântăreaţa pe contul său de pe reţeaua de socializare online Instagram.

România, reprezentată de cântăreaţa Ester Peony, cu piesa „On a Sunday”, a ratat calificarea în finala concursului Eurovision 2019, după semifinala de joi seară, care a avut loc la Expo Tel Aviv, în Israel.

Aceasta este pentru a doua oară consecutiv când România nu se califică în finala Eurovision. Reprezentanţii României la Eurovision 2018, membrii trupei The Humans, au ratat şi ei calificarea în finală. De la introducerea sistemului cu semifinale, în 2004, până în 2017 inclusiv, România s-a calificat în fiecare an în finală. O excepţie a fost anul 2016, când România a fost descalificată din start pentru că Televiziunea Română avea datorii la European Broadcasting Union (EBU), organizatorul concursului internaţional.

După anunţul ţărilor calificate joi seară pentru finala de sâmbătă a concursului Eurovision, reacţiile publicului pe reţelele de socializare au fost amestecate. Unii au felicitat-o pe artistă, alţii au susţinut că nu Ester Peony trebuia să reprezinte România la Eurovision, ci Laura Bretan. În selecţia naţională pentru Eurovision, Bretan a fost favorita publicului, dar Ester Peony a fost desemnată câştigătoare în urma votului acordat de juriul internaţional.

De asemenea, unii au dat vina pe delegaţia de la Televiziunea Română care s-a ocupat de momentul artistic cu care ţara noastră a fost reprezentată la Eurovision 2019.

După semifinala de joi, s-au calificat în finala de sâmbătă Macedonia de Nord, Olanda, Albania, Suedia, Rusia, Azerbaidjan, Danemarca, Norvegia, Elveţia, Malta. Grecia, Belarus, Serbia, Cipru, Estonia, Cehia, Australia, Islanda, San Marino şi Slovenia s-au calificat în finala Eurovision 2019 marţi, după prima semifinală a concursului. Ţările din grupul celor cinci mari plătitoare (big five) – Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie şi Italia – sunt calificate direct în finală, alături de gazdă, anul acesta, Israel.

În România, concursul internaţional este transmis în exclusivitate de Televiziunea Română, pe TVR 1, TVR HD şi online, pe TVR+.

Anul acesta, sub sloganul „Dare to dream”, concursul Eurovision are loc la Tel Aviv, în Israel, după ce precedenta ediţie a competiţiei muzicale a fost câştigată de reprezentanta acestei ţări, Netta, cu piesa „Toy”.

Organizatorii au anunţat că Madonna va susţine un recital în finala de sâmbătă, cu hitul ei din 1989 „Like A Prayer” şi o piesă în premieră mondială, „Future”, interpretată alături de rapperul american Quavo. Noua piesă este un single de pe viitorul album al Madonnei, „Madame X”, care va fi lansat pe 14 iunie.

Eurovision este o competiţie muzicală internaţională, organizată de European Broadcasting Union (EBU), cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa. Prima ediţie a avut loc în 1956, la Lugano, în Elveţia. Difuzat fără întrerupere, show-ul a devenit unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume. Printre artiştii care au urcat, de-a lungul anilor, pe scena Eurovision se numără: ABBA, Julio Iglesias, Celine Dion, Johnny Logan.

Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006).

Continuă să citești

RECLAMĂ

ALEGERI EUROPARLAMENTARE

loading...

PUBLICITATE

ABONEAZĂ-TE PENTRU ȘTIRI VIDEO

TU AI DAT LIKE?

PUBLICITATE

CAUTĂ CE TE INTERESEAZĂ

Web Doar pe Dej24.ro

DONEAZĂ

Dacă doriți să sprijiniți financiar Dej24.ro, CLICK pe butonul de mai jos pentru a dona orice sumă de bani.

PARTENER

Cele mai populare